Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)
1923-06-01 / nr. 120
4 -t" ANUL XVII Nr. 120VINERI 1 IUNIE 1923 * 1 JESj ga* *aWl*w 1 MW • « * 9 955 ! MIŞCAREA şiÂic^Smr^ ta#. Pt# «taM ta». • a. m. CAMERELE DE COMERŢ ŞI SPECULA Proectul d-lui Sassu, ministrul industriei şi comerţului, a stârnit o adevărată fortţună la rândurile aegsstorimei. Ziarele au sărit şi ele asupra proectului, utilizându-l ca cel mai fecund subiect de vară, pe care-l exploatează la coloare Ictregi, făcând, mai toate, cor Comun cu comercianţii Cari protestează. In surdină însă, pretutindeni nu se aud decât proteste împotriva speculatorilor de toate Clasele şi de toate gradele iar când el o ba la aplică, ziarele care ţipă Împotriva speculaţiunei, protestează Contra legiuitorului care aduce măsuri de ocrotire a întregei populaţiuni, şi protestul e astfel exprimat laCât ai impresiunea că proectul Contra speculei este o adevârată napsetă şi că mai nu există comercianţi speculatori, totul fiind o pură imaginaţie...* Dacă trecem de la ziarele cari laţeg să-şi facă astfel datoria, la organele cari reprezintă industria şi comerţul, tabloul e şl mal caracteristic. Camerele de comerţ se adună în Consfătuiri parţiale, apoi In consfătuiri generale şl In congrese, exprimând cele mal fulminante proteste şl ameninţând chiar cu demisiile, In Cazul când se va vota proiectul Contra apeculei—Care ia treacăt fie zis se va vota. Dacă polemica cu ziarele nu poate aduce vreun folos practic imediat, disCziunea cu representanţii negustorimei se impune. ||— Ce vor comercianţii? | — Libertatea comerţului. II— De ce se plânge toată lumea pretutindeni ? — De marea scumpete şl de enorma speculaţiune.* Aceasta e sitaaţîunea... Guvernul liberal de la venirea Ini In frontea ţârei, a Înscris şl a menţinut In programul său principiul libertăţii Comeţului. De aproape doi ani această libertate există, dar ce se constată? Speculaţiunea a dat proporţii de necrezut, şi guvernul a fost silit din toată sărăcia budgetară să sporească in diverse rânduri, lefurile meseriaşilor şi funcţionarilor, după cum deasemenea ,au sporit salariile tuturor funcţionarilor particulari. ACeste sporuri,s’o recunoaştem, n'au mulţumit pe nimeni, pentru Că speculanţii au Sferit şi el, imediat preţurile de speculă, ingreuind traiul din ce face. Pria uimire este cert că speculaţiunea există, şi că ea se practică pe scara cea ma! Intmă. Măsurile ce combatere a speculei au fost clar aduse numai din provocaţiunea speculatorilor.« Camerele de Comerţ au intervenit In Chestiunea speculei—dar nu pentru a Combate speculaţiunea ci pentru a apăra pe comercianţii Caii »’ar face culpabili de nerespectarea disdisposiţiunelor lege!. Înţelegem interesul Ce determină Camerele de comerţ să ie apărarea tuturor comercianţilor, fără excepţie. Dar ateneea să ne fie Îngăduit a întreba la rândul cojiră pe d-nii preşedinţi şi membrii ai Camereior de Comerţ. Cari au fost măsurile sau cari au fost propunerile domniilor lor, de a se combate pe Comercianţii speculanţi? Daci este admisibilă ideea de a se veni la ajutorat şi Intra apărarea Comerţului cinstit, ne Întrebăm de ce Camerele de Comerţ n’au avizat şi asupra măsurilor ce se impun a se lua Împotriva speculatorilor. Căci urmând astfel, ne-am putea trezi cândva Ca onoratele Camere de Comerţ să ia apărarea comercianţilor cari ar fi culpsirili de falimente frauduloase ? ! Nu, hotărât nu! Camerele de Comerţ au datoria de a lua apararea Comerţului la genere, dar nu şi a speculei. Speculă şi speculatori inită—şi Camerele de comerţ nu vor putea □egi acest fapt. Deci datoria Camerelor de Comerţ e să nu proteste şi să nu ameninţe -Cl dimpotrivă să contribuie la curmarea speculei şi la amhlarea Comerţului necinstit, pentru că numai astfel vor aduce servicii reale Comerţului şi comercianţilor oneşti. Cari au căzut și ei victima speculatorilor. PĂRERI Şl FAPTE Opera lui Gheorghe Panu Este vorba să se reediteze opera bogată şl Instructivă rămasă in urma celui mal talentat şl mal viguros ziarist şl critic care a fost Gheorghe Panu. Diferite case de editură s’au gândit la această Iniţiativă, care realizată, ar aduce mari şl reale servicii culturel româneşti. Căci vorbind de opera lui Gh. Pana, atingem prin aceasta multe puncte la legătură directă cu desvoltarea noastră culturală, de la primele începuturi ale „Juulmei* ieşene şi pănă in anul 1910, când moartea a stins lumina aceluia care a fost un adevărat „luptător“ pe tărâmul politic şi cultivat. Sunt peste zece ani de când a murit Gh. Panu şi cam tot atâta vreme da când opera sa tipărită a fost complect epuizată. Această operă a rămas in totul necunoscută generaţiunei actuale, setoasă de lumină, adevăr, dreptate şi frumos, după cum tot atât de necunoscută va rămâne pentru provinciile de orblte, dacă reeditarea ei nu se va face cât mai grabnic. Desigur că in primul rând se impune retipărirea extrem de Interesantelor şi instructivelor „Amintiri din Junimea* care Instituie un adevărat ghid istoric şi critic pentru cunoaşterea stirei culturale ce a domnit in faimosul cenaclu de la Iaşi. Astăzi când d. Iacob Negruzzi şi-a tipărit şi d-sa .Amintirile de la Junimea* acest cerc este de actualitate şi deci reimprimarea „Amintirilor* lui Gh. Panu se impune. Dar vorbind de Întreaga operă publicistică a lul Gheanu, nu trebuie să uităm că şl In colecţiunele ziarelor „Lupta* şl „Ziua* pe care le-a dirijat, ca şl in ziarul „Epoca* şl altele la care a colaborat,—precum şl la colecţiunea revistei „Săptămâna* — se află, pe lângă articolele politice, numeroase cronici literare şi teatrale ale lui Gh. Paul, care selecţionate în volume, ar Institui preţioase contribuţii critice. Amintim Intre altele seria de articole literare şi polemice cu Gherea apărută in „Epoca Literară* şi care trebuiesc colecţionate, intrucât răspunsul lul Gherea se află in volumul al treilea de „Critice* pe când articolele lul Gh. Panu publicul nu le are încă la indămână, şi puţin vor fi acela cari vor fi ştiind că ele se află uitate in coloanele ziarului literar citat mai ans. Din colecţiunea „Săptâmânele se poate extrage interesantul şi originalul roman—aule in literatura noastră — Intitulat „Din viaţa animalelor din care Panu se remarcă ca un profund psicholog şi observator. In dorinţa de a vedea imprimată întreaga operâ postumă a lui Gh. Panu, comitem indiscreţiunea semnalând pentru casele noistre de editură cu fiul mult talentatului ziarist şi critic, d. avocat Panu, stabilit acum la Iaşi, a adunat materialul necesar tocmai in acest scop. Editorii noştri au deci prilejul de a putea obţine scrierile lui Gh. Panu in condiţiuni favorabile spre a le putea imprima, umplând această mare lacună resimţită in lumea Intelectuală. Araid — La începere de la 1 luate, orgonat cu paturi, ce se ataşează la trenul accelerat, va circula direct Bucureşti Ghişinau. — Li Cercar didactic statuat la diacstie an paset documentat expus de d. Mitul Carp, cu privire la întemeiarea anei mail cooperative a Întregului corp didactic, Proectul a produs eotusiasmul muturor profesorilor și va fi cărând realizat. alegii pedtrau profesori, profesoare şi maestre In şedinţa Camerei deputaţilor de la 25 Mai a. c. «a votat legea prin care, profesorii, profesoarei, maeştrii şi intejtiile din învăţământul sencvedat de toate categoriile care la data de 1 Septembrie 1923 se vor găti suplinitori in şcoatere secondare de stat, cu o vechime de cel puţin 15 lui, serviţi la şcolile publice pe baza titlarilor de studii pe care Ie cere legea spre a deveni profesor sau maestru, vor putea fi numiţi direct ca titulari provizori in inviţământul secundar ca condiţia ai aibă in favoarea lor avisul consiliatei inspectorilor generali al ministerului, dat pe baca anală raport de inspecţiune specială. Actualele maestre suplinitoare de gospodărie dela şcoaleie secondare, normale şi profesionale, precum şi maestrele şi Institutoarele şcoalelor de menaj, având stadiile cerute de lege vor putea fi înmiite direct ca titulare dacă au cel puţin jumătatea din vechimea celor din aliniatel precedent (adică 7 ani jam.). Ajutoarele de maestre dels scosleie secondare, normale, profesionale şi de menaj ale fetelor, cari la promulgarea legei de faţă au o vechime de cel puţin 8 (opt ani) in funcţiunea da statoare de maeatră, serviţi pe blastidlonul de absolventă a acei şcoale profesionale degradat al H-lea sau de şcoală normală de menaj, se confirmă ca titulare proviaorii in această funcţiune. In locurile la care se găsea foncţionând, fiind necesar pentru aceasta avisul favorabil al consiliatei de Inspectori generali, dat pe baza rapoartelor Inspectoarelor de specialitate. Profesorii cari foncţionează la momentul de faţă ca inplinituri in învăţământul secundar, având o vechime de 5 ani de funcţionare efectivă şi care au trecut an examen de capacitate pentru anul din obiectele literare sau ştiinţifice, ca specialitate principală, afară de fitocofie, drept şi cosmografie, vor putea fi semiţi de asemenea titulari In invăţământ, cu condiţia să aibă in favoarea lor avizul inspectorilor generali, dat pe basa raportatei anul Inspector de specialitate. „ Această lege a fost depusă din iniţiativă parlamentară şi este resultatul diferitelor memorii presentate Ministeratei de instrucţie, care au fost susţinute cu hotărâre, intre aiţici şi de parlamentarii Iaşului. In ce priveşte condiţiunile de numire ca titru de provisor a ajutoarelor de maestre din Învăţământul profesional,proectul iniţial cerea 10 ani vechime de supliniere. D-l Victor Ismandi a propus un amendament, care a fost admis de Cameră şi prin care se reduce vechimea la 8 (opt ani).Deasemenea şi cuprinsul aliniatului referitor la waestrala de gospodine—care e mait mai acceptabil decât cel iniţial care cerea examen de capacitate—cate resultarii discuţiunilor din comisia de instrucţie publică in care d-1 Victor Iamandi a susţinut revendicările Îndreptăţite ale acestei categorii de membri ai corpntei didactic, Isbutind să capete sprijinul majorităţei comisianei ia senzul acestor susţineri Legea a fost votată de Cameră, iar pe* ■te o şi sau dogi va trece şi pe la Secat. Prin ea se recunoaşte dreptatea şi manca atâtor membri ai corpulul didactic care, dta Împrejurări li afără de* dorinţa lor, aveau In Învăţământ o situaţie neclari şi nesigură. AGITAŢIA PROFESORILOR SECUNDARI CHESTIUNEA EXTIU PASTICILARE Hotărârea „Asociaţiei profesorilor” instituie o ilegalitate Profesorii seCundari din Uşi, urmând tactica adoptată de Colegii lor din Bucureşti, au votat o moţiune prin Care—protestând la contra sporurilor de scumpete acordate şi de care se declară nemulţumiţi, arată in acelaş timp că refuză a face parte din comisiunele examenelor particulare. La primul moment ni se părea faptul atât de straniu lacât nici nu i-am dat crezare. Astăzi Insă când şi preia din Capitală 11 anunţă şi-l Confirmă, avem, dreptul să ne exprimăm uimire» şi să-l comentăm. • I) ci priveşte diurna« pentru membrii «ari sunt numiţi la combiunele de examinare» d- ministra @l instrucţional dr. Anghetescu a declarat delegaţiei profesorilor ei este dispusa la majora şi a esrut difigaţionsl ca însuşi „Arociaţi«*“ profesorilor sa fixese sporul respectiv. Daci „asociaţia” n’a formulat acest quantum aşteptat da d. ministru Anghilescu, vina nu «sta de eftt a »«soafat,«»“ e re—orbe eter spune —are la aet?an«a ei un viziil substrat politic.• A doua chestiune de discutat este faptul dacă profesorii pot refuza să facă parte din comisiunele examinatoare. In această privinţă legea învăţământui este categorică. Articolul 35 spune hotărât că aceasta este o obligaune legală şi că cei cari nu se supau, refuză de fapt prestarea unui serviciu cerut de stat. Prin urmare refuzat acesta preconizat de „asociaţie“ constituie pur şi simplu o ilegalitate. Dar acest refuz se mai poate examina şi condamna din alt punct de vedere. Se ştie că examenele particulare le depun numai acei elevi sau eleve care n’au putut incidea în şcoalele statului, din cauza marei aglomeraţiuni. Aceştia au fost silşi să plătească taxele destul de mari din şcolile particulare, sau să se prepare cu preparatori bine plătiţi. Refuzul profesorilor de a ţine examinele particulare va lovi direct în porinfii acestor elevi, părinţi cari au făcut mari şi grele sacrificii pentru Instruirea copiilor lor. Nădăjduim Insă că marea majoritate a profesorilor nu va adopta această atitudine pe care - pentru cinstea acelora cari sunt pedagogii,nouel gun«raţiuni —n’o mai comentăm. IAŞUL CUTURAL Academia Română şi T. T. Burada Avem in statea noastră raportal anul pe care secretarul general d-l Iacob Negrezei l-a adresat membrilor Academiei Rmâne In actuala sesiune. Secretarei perpetua al Academiei 1 t\ tscepe raportul aducând omagiile acadamicanilor morţi în canal anului: Dim. Onciul, Andrei Bâsaeanu, George Bengesce, S.L C. Hepitea, Ilarion Păşeanu, Eusebie Popovici, Urban iarniki T. T. Barada. Vorbind de trecerea la temea eternă a celui mai activ datre cercetătorii trecutului nostru,, d-l Iacob Negruszi Închină următoarele rânduri lui T. T. Barada: „Teodor Barada, Ilustrul român fără seamăn la lucrări muzicale, muncitorul neoboart In domeniu! literaturii şi litorici naţionale, alea membrului corespondent In secţiunea lterară la 25 Martie 1879, a încetat din viaţă la aiia de 18 Februarie s. c. Una din preocupările de predilecţie ale colegului Burada, a fost călătoriile de studii. N’a rămas ţinut locuit de România Europa pe care să nu-l fi vizitat şi asupra cărora să nu fi făcut un stadiu de smănunte Interesante privitoare la vieţa fraţilor noştri. » Nici Românii din gubernia Cheraon, nici cei din Richteia (Asta Mică) tot au foat lipsiţi de vizita lui. In aani trecut, de vrâjta de aproape 83 ani, el a aces al doilea volum din „Istoria Teatrului din Moldova care figurează printre lucrările Înscrise În concursul premiulul Grigorie C. Argolescu, destinat a se acorda la anul trecut. La ceremonia Înmormântării colegului nostru, au fost rugaţi să asiste, ca reprezentant al Academiei, toţi colegii domiciliaţi in Iaşi. Informaţii — Turiştii, in fruntea cărora se află A. S. R. Principele Carol, «m părăsit capitala, azi la ora 5 dimineaţa. Prima maşină a sositi la ora 12,42. Iau parte la concurs 19 automobile, având 56 pascgari. Oarola in timpul oprirei in piaţa Unire!, este făcută de regimentul jundarmt pedeştri. —- /« şedinţa de ieri a Camerei d- deputat Victor Iamandi a depus un proect de lege din Iniiatica parlamentară prin care şefii de lucrări al facultâfilor universitare să fie numiţi prin lege. —■ Domnii avocaţi al Baroului de Iaşi (defunivi şi stagiar) sunt convocaţi in adunarea generală extraordinară în sala de şedinţe a Tribunalului Iaşi secţia I. In ziua de 10 Ianie 1923 ora 10 dimineaţă armână a se discuta: 1) Tariful minimal, de onorarii. 2) Infiiatarea unui birou de notariat pe lângă Tribunalul Iaşi secţia IlI-a. — Azi la ora 4 la slsă, pa când chelnerii, cari serviră o nuntă la sala societăţei de gimnastică Îşi făceau socoteala de banii câştigaţi, un militar şi un civil Intrară la sală şi atingând roabele , ana, luară cu dânşii suma de 1300 iei şi dispărură. D-l Comisar Ciea, fieând cercetări a arestat pe civilul care este un anume Ion Luchian, asupra căruia s’au găsit banii. Militarii iacă n’a putut fi descoperit. — Din partea sindicatului proprietarilor urbani, s’a expediat telegrama următoare: D-lul Ministru de Finanțe Bucureşti Administraţiunea Financiară atât la viza contractelor cât şi la noile impuneri, socoteşte ca venit al imobilelor urbane şi taxele comunale de prestaţie de serviciu, apă, canal, gunoi, trecându-l şi la venitul global. Proprietarii încasând scoate taxe, fac Primăriei oficiu gratuit de încasare şi rambursare. Socotim greşit acest mod de vedere al Administraţiunei Financiare şi vă rugăm să binevoiţi a lua de urgenţă cuvenitele disposition de Îndreptare. Preşedintele Sindicatului Proprietarilor Urbiul Iaşi Dr. capaţina Putem luat adăuga, că d. Chiră, administratorul financiar, Informat de aceasta, a şi luat măsurile de Îndreptare cerute. — Administraţia Financiară «duce la cunoştinţa publicului că toate bilete pentru spectacole la cinema, bateri şi diferite serbări pentru care se încasează orice samă, sast bane numai dacă sunt perforate de Administraţie. Toate biletele neperforate ie vor refuza. — Aseară, Ion Fiorea, copist la Tribunalul Secţia II-a, părăsind palatul de justiţie, a cîzut jos chiar lângă privată, incetând subit din viaţă. — D-1 Vasila-Voina, ajutor de primar. Însoţit de dl dr. Tănăseaca, medic-şef a! oraşului, va face la caraul săptămânal o razie sanitară prin diferitele locatari publice.