Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)

1923-06-01 / nr. 120

4 -t" ANUL XVII Nr. 120VINERI 1 IUNIE 1923 * 1 JESj ga* *aWl*w 1 MW • « * 9 955 ! MIŞCAREA şiÂic^Smr^ ta#. Pt# «taM ta». • a. m. CAMERELE DE COMERŢ ŞI SPECULA Proectul d-lui Sassu, ministrul in­dustriei şi comerţului, a stârnit o adevărată fortţună la rândurile aegs­­storimei. Ziarele au sărit şi ele a­supra proectului, utilizându-l ca cel mai fecund subiect de vară, pe care-l exploatează la coloare Ictregi, făcând, mai toate, cor Comun cu comercianţii Cari protestează. In surdină însă, pre­tutindeni nu se aud decât proteste împotriva specu­latorilor de toate Clasele şi de toate gradele iar când e­l o ba la aplică, ziarele care ţipă Împotriva specula­­ţiunei, protestează Contra legiuitorului care aduce măsuri de ocrotire a în­­tregei popul­aţiuni, şi protestul e ast­fel exprimat laCât ai impresiunea că proectul Contra speculei este o ade­vârată naps­etă şi că mai nu există comercianţi speculatori, totul fiind o pură imaginaţie...* Dacă trecem de la ziarele cari la­ţe­­g să-şi facă astfel datoria, la or­ganele cari reprezintă industria şi comerţul, tabloul e şl mal caracteristic. Camerele de comerţ se adună în Consfătuiri parţiale, apoi In consfă­tuiri generale şl In congrese, expri­mând cele mal fulminante proteste şl ameninţând chiar cu demisiile, In Cazul când se va vota proiectul Con­tra apeculei—Care ia treacăt fie zis se va vota. Dacă polemica cu ziarele nu poate aduce vre­un folos practic imediat, disCziunea cu representanţii negus­­torimei se impune. ||— Ce vor comercianţii? | — Libertatea comerţului. II— De ce se plânge toată lumea pretutindeni ? — De marea scumpete şl de e­norma speculaţiune.* Aceasta e sitaaţîunea... Guvernul liberal de la venirea Ini In frontea ţârei, a Înscris şl a men­ţinut In programul său principiul li­bertăţii Comeţului. De aproape doi ani această liber­tate există, dar ce se constată? Spe­culaţiunea a dat proporţii de necre­zut, şi guvernul a fost silit din toată sărăcia budgetară să sporească in diverse rânduri, lefurile meseriaşilor şi funcţionarilor, după­ cum deaseme­­nea ,­au sporit salariile tuturor func­ţionarilor particulari. ACeste sporuri,­s’o recunoaştem, n'au mulţumit pe nimeni, pentru­ Că speculanţii au Sferit şi el, imediat preţurile de speculă, ingreuind traiul din ce fa­ce. Pria uimire este cert că specula­­ţiunea există, şi că ea se practică pe scara cea ma! Int­mă. Măsurile c­e combatere a speculei au fost clar aduse numai din provoca­ţiunea spe­culatorilor.« Camerele de Comerţ au intervenit In Chestiunea speculei—dar nu pen­tru a Combate speculaţiunea ci pen­tru a apăra pe comercianţii Caii »’ar face culpabili de nerespectarea dis­­disposiţiunelor lege!. Înţelegem interesul Ce determină Camerele de comerţ să ie apărarea tuturor comercianţilor, fără excepţie. Dar ateneea să ne fie Îngăduit a în­treba la rândul cojiră pe d-nii pre­şedinţi şi membrii ai Camereior de Comerţ. Cari au fost măsurile sau cari au fost propunerile domniilor lor, de a se combate pe Comercian­ţii speculanţi? Daci este admisibilă ideea de a se veni la ajutorat şi Intra apărarea Comerţului cinstit, ne Întrebăm de ce Camerele de Comerţ n’au avizat şi asupra măsurilor ce se impun a se lua Împotriva speculatorilor. Căci ur­mând astfel, ne-am putea trezi când­va Ca onoratele Camere de Comerţ să ia apărarea comercianţilor cari ar fi culpsirili de falimente fraudu­loase ? ! Nu, hotărât nu! Camerele de Co­merţ au datoria de a lua apararea Comerţului la genere, dar nu şi a speculei. Speculă şi speculatori i­nită—şi Camerele de comerţ nu vor putea □eg­i acest fapt. Deci datoria Camerelor de Comerţ e să nu protest­­e şi să nu amenin­ţe -Cl dimpotrivă să contribuie la curmarea speculei şi la amh­larea Comerţului necinstit, pentru că nu­mai astfel vor aduce servicii reale Comerţului şi comercianţilor oneşti. Cari au căzut și ei victima specula­torilor. PĂRERI Şl FAPTE Opera lui Gheorghe Panu Este­ vorba să se reediteze opera bogată şl Instructivă rămasă in urma celui mal talentat şl mal viguros ziarist şl critic care a fost Ghe­orghe Panu. Diferite case de editură s’au gândit la această Iniţiativă, care realizată, ar aduce mari şl reale servicii culturel româneşti. Căci vorbind de opera lui Gh. Pana, atingem prin aceasta multe puncte la legătură directă cu desvoltarea noastră culturală, de la primele în­ceputuri ale „Juulmei* ieşene şi pănă in anul 1910, când moartea a stins lumina aceluia care a fost un adevărat „luptător“ pe tărâmul poli­tic şi cultivat. Sunt peste zece ani de când a murit Gh. Panu şi cam tot atâta vreme da când opera sa tipă­rită a fost complect epuizată. Această operă a rămas in totul necunoscută generaţiunei actu­ale, setoasă de lumină, adevăr, dreptate şi fru­mos, după cum tot atât de necunoscută va ră­mâne pentru provinciile de orblte, dacă reeditarea ei nu se va face cât mai grabnic. Desigur că in primul rând se impune retipă­rirea extrem de Interesantelor şi instructivelor „Amintiri din Junimea* care Instituie un adevă­rat ghid istoric şi critic pentru cunoaşterea stirei culturale ce a domnit in faimosul cenaclu de la Iaşi. Astăzi când d. Iacob Negruzzi şi-a tipărit şi d-sa .Amintirile de la Junimea* acest cerc este de actualitate şi deci reimprimarea „Amintirilor* lui Gh. Panu se impune. Dar vorbind de Întreaga operă publicistică a lul Gh­eanu, nu trebuie să uităm că şl In colec­­ţiunele ziarelor „Lupta* şl „Ziua* pe care le-a dirijat, ca şl in ziarul „Epoca* şl altele la care a colaborat,—precum şl la colecţiunea revistei „Săptămâna* — se află, pe lângă articolele po­litice, numeroase cronici literare şi teatrale ale lui Gh. Paul, care selecţionate în volume, ar Institui preţioase contribuţii critice. Amintim Intre altele seria de articole literare şi polemice cu Gherea apărută in „Epoca Literară* şi care tre­buiesc colecţionate, intrucât răspunsul lul Ghe­­rea se află in volumul al treilea de „Critice* pe când articolele lul Gh. Panu publicul nu le are încă la indămână, şi puţin­ vor fi acela cari vor fi ştiind că ele se află uitate in coloanele ziarului literar citat mai ans. Din colecţiunea „Săptâmânele se poate extrage interesantul şi originalul roman—aule in litera­tura noastră — Intitulat „Din viaţa animalelor d­in care Panu se remarcă ca un profund psicholog şi observator. In dorinţa de a vedea imprimată întreaga o­­perâ postumă a lui Gh. Panu, comitem indis­­creţiunea semnalând pentru casele noistre de editură cu fiul mult talentatului ziarist şi critic, d. avocat Panu, stabilit acum la Iaşi, a a­­dunat materialul necesar tocmai in acest scop. Editorii noştri au deci prilejul de a putea ob­ţine scrierile lui Gh. Panu in condiţiuni favo­rabile spre a le putea imprima, umplând această mare lacună resimţită in lumea Intelectuală. Araid — La începere de la 1 luate, orgonat cu paturi, ce se ataşează la trenul accelerat, va circula di­rect Bucureşti Ghişinau. — Li Cercar didactic sta­tuat la diacs­­tie an paset documentat expus de d. Mi­tul Carp, cu privire la întemeiarea anei mail cooperative a Întregului corp didactic, Proectul a produs eotusiasmul muturor profesorilor și va fi cărând realizat. a­legii pedtrau profesori, profesoare şi maestre In şedinţa Camerei deputaţilor de la 25 Mai a. c. «­a votat legea prin care, pro­fesorii, profesoarei, maeştrii şi intejtiile din învăţământul sencvedat de toate ca­tegoriile care la data de 1 Septembrie 1923 se vor găti suplinitori in şcoatere secon­dare de stat, cu o vechime de cel puţin 15 lui, serviţi la şcolile publice pe baza titlarilor de studii pe care Ie cere legea spre a deveni profesor sau maestru, vor putea fi numiţi direct ca titulari provizori in inviţământul secundar ca condiţia ai aibă in favoarea lor avisul consiliatei ins­pectorilor generali al ministerului, dat pe baca anal­ă raport de inspecţiune specială. Actualele maestre suplinitoare de gospo­dărie dela şcoaleie secondare, normale şi profesionale, precum şi maestrele şi Insti­­tutoarele şcoalelor de menaj, având sta­diile cerute de lege vor putea fi înmiite direct ca titulare dacă au cel puţin jumă­tatea din vechimea celor din aliniatel pre­cedent (adică 7 ani jam.). Ajutoarele de maestre dels scosleie se­­condare, normale, profesionale şi de me­naj ale fetelor, cari la promulgarea legei de faţă au o vechime de cel puţin 8 (opt ani) in funcţiunea da statoare de maeatră, serviţi pe blas­tidlonul de absolventă a acei şcoale profesionale degradat al H-lea sau de şcoală normală de menaj, se confirmă ca titulare proviaorii in această funcţiune. In locurile la care se găsea foncţionând, fiind necesar pentru aceasta avisul favo­rabil al consiliatei de Inspectori generali, dat pe baza rapoartelor Inspectoarelor de specialitate. Profesorii cari foncţionează la momentul de faţă ca inplinituri in învăţământul se­cundar, având o vechime de 5 ani de func­ţionar­e efectivă şi care au trecut an exa­men de capacitate pentru anul din obiectele literare sau ştiinţifice, ca specialitate prin­cipală, afară de fitocofie, drept şi cosmo­grafie, vor putea fi semiţi de asemenea ti­tulari In invăţăm­ânt, cu condiţia să aibă in favoarea lor avizul inspectorilor gene­rali, dat pe basa raportatei anul Inspector de specialitate. „ Această lege a fost depusă din iniţiati­vă parlamentară şi este resultatul diferitelor memorii presentate Ministeratei de instruc­­ţie, care au fost susţinute cu hotărâre, in­tre aiţici şi­ de parlamentarii Iaşului. In ce priveşte condiţiunile de numire ca titru de provisor a ajutoarelor de maestre din Învăţământul profesional,proectul ini­ţial cerea 10 ani vechime de supliniere. D-l Victor Ismandi a propus un amendament, care a fost admis de Cameră şi prin care se reduce vechimea la 8 (opt ani).­­Deasemenea şi cuprinsul aliniatului refe­ritor la waestrala de gospodine—care e mait mai acceptabil decât cel iniţial care cerea examen de capacitate—cate resulta­­rii discuţiunilor din comisia de instrucţie publică in care d-1 Victor Iamandi a sus­ţinut revendicările Îndreptăţite ale acestei categorii de membri ai corpntei didactic, Isbutind să capete sprijinul majorităţei co­­misianei ia senzul acestor susţineri Legea a fost votată de Cameră, iar pe* ■te o şi sau dogi va trece şi pe la Secat. Prin ea se recunoaşte dreptatea şi manca atâtor membri ai corpulul didactic care, dta Împrejurări li afără de* dorinţa lor, aveau In Învăţământ o situaţie neclari şi nesigură. AGITAŢIA PROFESORILOR SECUNDARI CHESTIUNEA EXTIU PASTICILARE Hotărârea „Asociaţiei profesorilor” instituie o ilegalitate Profesorii seCundari din Uşi, ur­mând tactica adoptată de Colegii lor din Bucureşti, au votat o moţiune prin Care—protestând la contra spo­rurilor de scumpete acordate şi de care se declară nemulţumiţi, arată in acelaş timp că refuză a face par­te din comisiunele examenelor parti­culare. La primul moment ni se părea fap­tul atât de straniu lacât nici nu i-am dat crezare. Astăzi Insă când şi preia din Capitală 11 anunţă şi-l Con­firmă, avem, dreptul să ne exprimăm uimire» şi să-l comentăm. • I) ci priveşte diurna« pentru membrii «ari sunt numiţi la comb­i­­unele de examinare» d- ministra @l instrucţional dr. An­ghete­scu a de­clarat delegaţiei profesorilor ei es­te dispus­a la majora şi a esrut difigaţionsl ca însuşi „Arociaţi«*“ profesorilor sa fixese sporul res­pectiv. Daci „asociaţia” n’a formulat acest quantum aşteptat da d. ministru Anghilescu, vina nu «sta de eftt a »«soafat,«»“ e re—orb­e eter spune —are la aet?an«a ei un vizi­il sub­strat politic.• A doua chestiune de discutat este faptul dacă profesorii pot refuza să facă parte din comisiunele exa­minatoare. In această privinţă legea învăţă­mânt­­ui este categorică. Articolul 35 spune hotărât că­ aceasta este o obliga­une legală şi că cei cari nu se supau, refuză de fapt pres­­tarea unui serviciu cerut de stat. Prin urmare refuzat acesta pre­conizat de „asociaţie“ constituie pur şi simplu o ilegalitate. Dar acest refuz se mai poate examina şi condamna din alt punct de vedere. Se ştie că examenele particu­lare le depun numai acei elevi sau eleve care n’au putut inci­­dea în şcoalele statului, din cau­za marei aglomeraţiuni. Aceştia au fost si­lşi să plătească taxele destul de mari din şcolile parti­culare, sau să se prepare cu pre­paratori bine plătiţi. Refuzul profesorilor de a ţine examinele particulare va lovi di­rect în porinfii acestor elevi, pă­rinţi cari au făcut mari şi grele sacrificii pentru Instruirea copii­lor lor. Nădăjduim Insă că marea ma­joritate a profesorilor nu va a­­dopta această atitudine pe care - pentru cinstea acelora cari sunt pedagogii,nouel gun«raţiuni —n’o mai comentăm. IAŞUL CUTURAL Academia Română şi T. T. Bur­ada Avem in statea noastră raportal anul pe care secretarul general d-l Iacob Negrezei l-a adresat membrilor Academiei R­mâne In actuala sesiune. Secretarei perpetua al Academiei 1 t\ ts­­cepe raportul aducând omagiile acadamic­­­anilor morţi în canal anului: Dim. Onciul, Andrei Bâsaeanu, George Bengesce, S.L C. Hepitea, Ilarion Păşeanu, Eusebie Po­­povici, Urban iarnik­­i T. T. Barada. Vorbind de trecerea la temea eternă a celui mai activ d­atre cercetătorii trecutului nostru,, d-l Iacob Negruszi Închină urmă­toarele rânduri lui T. T. Barada: „Teodor Barada, Ilustrul român fără seamăn la lucrări muzicale, muncitorul ne­­oboart In domeniu! literaturii şi litorici na­ţionale, alea membrului corespondent In sec­ţiunea lterară la 25 Martie­ 1879, a înce­tat din viaţă la aiia de 18 Februarie s. c. Una din preocupările de predilecţie ale colegului Burada, a fost călătoriile de stu­dii. N’a rămas ţinut locuit de Români­­a Europa pe care să nu-l fi vizitat şi asu­pra cărora să nu fi făcut un stadiu de s­­mănunte Interesante privitoare la vieţa fra­ţilor noştri. »­­ Nici Românii din gubernia Cheraon, nici cei din Richteia (Asta Mică) tot au foat lip­siţi de vizita lui. In aani trecut, de vrâjta de aproape 83 ani, el a aces al doilea volum din „Istoria Teatrului din Moldova care figurează printre lucrările Înscrise În concursul premiulul Grigorie C. Argolescu, destinat a se acorda la anul trecut. La ceremonia Înmormântării colegului nostru, au fost rugaţi să asiste, ca repre­zentant al Academiei, toţi colegii domici­liaţi in Iaşi­. Informaţii — Turiştii, in fruntea cărora se află A. S. R. Principele Carol, «m­ părăsit capitala, azi la ora 5 dimineaţa. Prima maşină a sositi la ora 12,42. Iau parte la concurs 19 automo­­bile, având 56 pascgari. Oarola in timpul oprirei in piaţa Unire!, este făcută de regimentul jundarmt pedeştri. —- /« şedinţa de ieri a Camerei d-­ deputat Victor Iamandi a depus un proect de lege din In­iiatica parlamentară prin care şefii de lu­cr­ări al facultâfilor universitare să fie numiţi prin lege. —■ Domnii avocaţi al Baroului de Iaşi (defunivi şi stagiar) sunt convocaţi in adunarea generală extra­ordinară în sala de şedinţe a Tribunalului Iaşi secţia I. In ziua de 10 Ianie 1923 ora 10 dimineaţă armână a se discuta: 1) Tariful minimal, de onorarii. 2) Infiiatarea unui birou de no­tariat pe lângă Tribunalul Iaşi sec­­ţia IlI-a. — Azi la ora 4 la slsă, pa când chel­nerii, cari serviră o­ nuntă la sala societă­­ţei de gimnastică Îşi făceau socoteala de banii câştigaţi, un militar şi un civil Intra­ră la sală şi atingând roab­ele , ana, luară cu dânşii suma de 1300 iei şi dispărură. D-l Comisar Ciea, fieând cercetări a arestat pe civilul care este un anume Ion Luchian, asupra căruia s’au găsit banii. Militarii iacă n’a putut fi descoperit. — Din partea sindicatului proprietarilor urbani, s’a expediat telegrama următoare: D-lul Ministru de Finanțe Bucureşti Administraţiunea Financiară atât la viza contractelor cât şi la noile impuneri, so­coteşte ca venit al imobilelor urbane şi taxele comunale de prestaţie de serviciu, apă, canal, gunoi, trecându-l şi la venitul global. Proprietarii încasând scoate taxe, fac Primăriei oficiu gratuit de încasare şi rambursare. Socotim greşit acest mod de vedere al Administraţiunei Financiare şi vă rugăm să binevoiţi a lua de urgenţă cuve­nitele disposition­ de Îndreptare. Preşedintele Sindicatului Proprietarilor Urbiul Iaşi Dr. capaţina Putem luat adăuga, că d. Chi­r­ă, ad­­ministratorul financiar, Informat de aceasta, a şi luat măsurile de Îndreptare cerute. — Administraţia Financiară «duce la cu­noştinţa publicului că toate bil­ete pentru spectacole la cinema, bateri şi diferite ser­bări pentru care se încasează ori­ce samă, sast bane numai dacă sunt perforate de Administraţie. Toate biletele neperforate ie vor refuza. — Aseară, Ion Fiorea, copist la Tribu­nalul Secţia II-a, părăsind palatul de justi­ţie, a cîzut jos chiar lângă privată, ince­­tând subit din viaţă. — D-1 Vasi­la-Voina, ajutor de primar. Însoţit de dl dr. Tănăseaca, medic-şef a! oraşului, va face la caraul săptămânal o razie sanitară prin diferitele locatari pu­blice.

Next