Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)
1923-06-25 / nr. 141
? . Campaniile din presa streină — La adresa României — internaţionale. Ca asemenea Campanii Ziarele noastre de opoziţie reproduc ca o deosebită satifacţiune uinele articole apărute in presa străină, referitoare la politica economică ţi financiară a statului român. Aceste articole strecurate ţi în presa francezi, au fost publicate In ajanal sosire! ministrului nostru de finanţe la Paris—deci scopul şi autori! sunt evidenţi. Articolele strecurate la presa străină, nu emană de la străini, respiratorii şi chiar autorii trebuiesc căutaţi in rândutlie politicienilor noştri. Dar pentru anumite calcule, politice sau personale, sunt gata U or Ice , chiar cum e vorba de prestigiul şi interese supreme ale ţarei. Şi faptul că articolele din presa străină sunt reproduse cu toată mulţumirea, la statele opozante de la ftei. Întăresc şi mai mult această afirmaţiune. Examinând la chip obiectiv cum se presintă chestiunea, oricine poate constata că actuala politică economică şi financiară a statului român nu este o politică de partid sau de interese personale,ci o politică de aparare şi de rasăniroşire a stafului român. Prin această politică guvernul nu duşmăneşte capitalurile străineşi d. ministru de finanţe prin referatul presintăt consiliului de miniştri,după ce a formulat principie de care e călăuzit pentru refacerea şi desportarea economiei naţionale, a arătat că nu este împotriva Capitalului străin, pe Care-l reclamă in aceiaş proporţie cu Capitalul românesc privat, dar majorat cu 20 la sută aportul statului, In scopul naţionalizârd. Acest punct de vedere a fost Împărtăşit de întregul guvernTMşi cercurile noastre economice şi financiare, In măsură să-l aprecieze, nu numai că nu l’au combătut, dar au recunoscut printrânsul ,patriotismul real al conducătorilor statului nostru. *. Dacă totuşi atacuri apar In presa străină, să nu se ascundă nimeni după deget. Inspiratorii şi autorii acestor articole nu trebuiesc Căutaţi printre streini. Ei se găsesc In mijlocul nostru—şl-i vedem jubilând Ci au putut produce o clipă o atmosferă ostilă Ia adresa ţârei. Chipul ia care sunt reproduse aceste atacuri la ziarele noastre de opoziţie,—Cam In loc să reacţioneze atuncea Când se Încearcă o defâimare a prestigiului statului nostru, dimpotrivă le Înregistrează cu satisfacţiune, Învederează rolul ingrat ce au defăimătorii ţării, Travestiţi in haina bunilor patrioţi. Mai mult decât atâta,TM ştim pozitiv că la Bucureşti a’au tipărit broşuri redactate in limba franceză şi expediate in străinătate, in care se aduc statului nostru aceleaşi defăimări pe care adversarii politici l-au inserat la unele ziare străine. * Calomniatorii ţării, cari din chipul acesta înţeleg să lupte în viaţa politică internă, nu vor înregistra rezultatele pe care le aşteaptă. Concepţiile economice ale conducătorilor ţârei sunt prea bine studiate şi interesele ţârei prea bine armonizate Cu Interesele politicei economice alimentate din ţară in afară, să şi poată avea efectul De altfel contactul pe care-l vagina ministrul de finanţe, In actuala Călătorie, ca reprezentanţii autorizaţi ai cercurilor fanacare străine, va lămuri perfect situaţiunea şi va Înlătura definitiv această campanie de ponegrire pe Care autorii ei, vrând s’o îndrepte Împotriva guvernului, au îndreptat-o împotriva intereselor superioare sie statului. Când lucrurile şi faptele aceste se vor lămuri—şi ele se vor lămuri — Constituiia românească va avea să judece pe defăimătorii şi calomniatorii firei, pe cari ii ştim că stau in rândurile opoziţiei, şi Cari au Încercat, fără cel mai rare suCfes ii producă in tirticitate o atmosferă ostili României. , , De a!tfel, la ce priveşte press ceho-slovaca, am relatat că . Cursul acestei săptămâni, Cel mai autorizat ziar din Praga făcând un examen al gituaţi»! politice din ţari, şi o comparaţie inte opera poslivâ a guvernului şi topira distructivi a opoziţiei, a subliniat SUCCesul guvernului in politica generală a statului şi cu deosebire în ceea Ca priveşte principiile economie şi financiare. Dispensarul pentru meseriaşii din Iaşi lat flat loa d-lui Ministru G. G. Mârzescu După cum am mai anunţat, in ar ihr iniţiativei iaatt de satra d-i O. O. Mârz&ae», miaf&tfu ies un cer, $• vn ellii * I s an oa dup«n:«r d«stia*t «xeias * tfsgrlj rai meditala a masari«stor d a f 9«. U tie t »«op d Mfl'-Sf«a» * trimini its lac-tit t» p» d $ directorat ge m*i «I „Citii Meseriilor* aer» a vi »îsn t«ren»i»i ■»**,s«r pentru efidiret noului divpsnatr. Anat diftptnear va ti rldatt pa tersnal vir.-n din draptul Biseriaei Sf. Andrei (M stradal alăturată, fungi c«8s»v tdâksU T*ea). Planurile au şi fost intoamice şi aprobate iar d-l ministru Mârsfiea a si dat la aaeat avop un prim fond de 500 mii lai »Casei Meseriilor“aubanspisili» căreia 11 va elftdi noul dispensar pentru massmagli din laşi. Prin urmare să fie bine inţeles ci «ceasta sate iniţiativa dini mintii-ti Maraesen, eara Intotdegnaa a arătat ea* mal largi pană-voinți elatel mintitoara a I* sutul. Inâlvtim «aspra agatul putet, Intru cât tu at aomunlsg @ft uni« dintre pres finHi corporaţiilor din iosalitate, Iu drrirsfle eonsfâtuiri ce asa eu gteaer&slf, m t^ut si te dale dre^t iniţiatori al acestui dispensar, având aerul a spune me »«rlasber că numai după Intervenţia lor d. ministru Maraeseu a consimţit a se elftdi diepenearul a mintit. Faptul este sbipat inexact. Iniţiativa se datoreşte personal d-lui ministru Mârzescu —ar cei viraţi tari îşi asumă inițiativa o fac «Li» aawnite cafenie poftise #. Interece politiie Dâtft fapta* acest» ac va repet*, vom da numele celor vizați și lămuriri preeke, dtns^nând teopui ce nrmftrest. OTIȚI ȘI RĂSPÂNDIT ZIARUL .MIȘCAREA* SUVERANII LA VARŞOVIA Mărie dimineaţa Suveranii noştrii, Tnsoffil de primul-ministru şi ministrul de externe vor paşi pe teritoriul polon, pentru a vizita capitala acestui stat care după lupte epocale şi-a recâştigat Independenţa. Suveranii noştri întorc vizita făcută de mareşalul Pilsudschi, fiind primii Suverani cari vizitează noul stat polon. Daci eceasta vizita Tsl are de sigur marea el însemnătate, având in vedere vechile legaturel dintre Romania și Polonia, —nu e mai pentru adevărat ci ea va contribui mal mult la raporturile de reală prietenie între ambele state vecine, cu anumite Interese comune dealungul graniţelor. M M. L.L. Regele Ferdinand şi Regina Maria vor aduce nobilului popor polonez salutul da caldă prietenie a poporului romano, legat în trecut prin amintiri di cart vorbaşta Istoria imMoralrl. Vizita da la Varșovia va însamna o data Istorica, caci va laga mal mult și mai trainic pretenta romano polona, cart va fi o mare și însemnată chezeșle pentru viitorul ambilor state. ---W— Conveţia de cale ferată polono-română „ Monitorul Oficial" aprobă decretul Cu privire la comounsia fachotată intre Direcţia G. F. R. şi ministerul căilor ferate polone pentru stabilirea de relapunt directe talre ambele căi ferate. Convenţiunea orzentă in mod provizoriu traficul pe câi ferate din Polonia in România şi vice-verso, pe reţelele dintre gările:, Sntatin şi Grigore- Ghiki-Voda; Jastenów Polny şi Ştefâneşti prin gara comună Ştefâneşti, ZatesszayklSchit prin gara comună Zaleszczyki. 15COURI Franța a sărbătorit al treilea evitenr al marelui filosof și matematician Blaise Pascal.« Comblanca pentru decernarea premiului mEnescu* de compoziţie muzicală, a acordat următoarele premii: 3000 lei d-lui M. O. Andricu pentru „O poemă* de piano fi orchestră şi 3000 lei d-lui ■ T. RogalsetU pentru o piesă de orchestră. D-n A. Hiaşenko (Chişini) topout pentru an ,Priludium şi o mugăm. D-lui S. V. Drăgoi 2000 lei pentru 6 .Sultă de dansuri populare. Precum vedem laşul absentează de la aceste concursuri... In astă-stară are loc la Bucureşti o agapă anuală aSocietăţii Scriitorilor Români* de sub preşedinţia d-lui M. Sadoveanu. • ——————w——f ■ ' ———m mmmmmmmmmmmm—————■——————r————n—w—. fmnina si inH — Declaraţiile d-lui mii înainte de a părăsi ţara şi a pleca la Paris, d-l minstru de finanţe Viniliu Brătişan. Întrebat la gura de nord despre scopul călătoriei sale, a răspuns astfel reprezentantului ziarului „Universul“: „Am fost in anul trecut la Paris, unde am înfăţişat aliaţilor situaţia fnanciară şi economică, reală, a României, precum şi programul de îndreptări şi imbunătăţi n socotite necesare. Cu acel prilej a făcut unele promisiuni am luat unele angajamente. Oă, nu mă întrebaţi, fiindcă ele se văd din activitatea şi din realizările înfăptuite. Acum, mă duc să arăt străinătăţii, că ceea ce am promis, am realizat şi să înfăţişez acolo unde trebue şi unde atâtea duşmănii ne ponegresc ţara, care este starea matuală reală a Romăniei noastre şi câtă nedreptate ni se fac, când in comisia de reparaţiuni suntem puşi într’o lumină aşa de defavorablă şi când se duce împotriva noastră o GAMPANIE DE MIZERABILA. Conţinând, dl Vintră Brătianu a vorbit astfel despre dreptele revendicări ale Romăniei in ceea ce priveşte despăgubirile de război Ce i se cunosc. „La Paris, la Londra şi la Roma voi lua contact cu guvernul« respective şi voi arăta cu acte şi documente cât am fost şi căt am rămas di nedreptăţiţi noi, Roraing,!» conferinţele dala Spaa Porto Rose fi vinova în chestiunea despăgubirilor şi reparaţiilor. Şi această nedreptate făcută no- H#.—In afară dt prejudiciul moral adus —n» ţine îndărăt din punct de vedere material în ceea ce priveşte refacerea şi înzestrarea ţârii. Aceasta se repercutează asa istru VlntilS Britlanu — pra situaţiei noastre economice, pentru a cărei îndreptare oricâte sforţări am face, nu am care aliaţii ni l-au necunoscut întotdeauna putea ajunge la felul urmărit şi de aceea chestiunea despăgubirilor şi reparaţiiunilor trebue rezolvată aşa cum se cuvine unei ţări aliate, care şi-a consolidat datoria externă, care şi-a pus ordine în finanţe, care-şi execută angajamentele luate şi care are toate elementele de civilizaţie pentru a putea progresa şi a pune în valoare bogăţiile şi însuşirile deosebite pe care le are. lată de ce plec în străinătate. Ziarul,Prager Prem* sosii asl la laşi publică următoarea telegramă : Milland.—Ziarul semnalează ştirea că Stambolitschl s'ar afla In viaţă. El n’ar fi fost omorât, ci dimpotrivă a tsbalit să fugă. Ziarele susţin că ştirile despre împuşcarea lui Stambolitchl de către trupele bulgare n’au fost de căi an trac al guvernului din Sofia. O atare posibilitate însă a rămas pentru statul „ Corriere della Sera* neconflunatâ. După o telegramă din Belgrad reprezentantul Rakhi la Sofia, ar fi comunicat ministrului de externe Ntactet știrea prin care dismine moartea lui Stambolischi. Rakhi susţine că acest svon a fost lansat pentru a demoraliza armata lui Stambolischi care s’ar afla refugiată în muţiţi, unde ca devotaţii săi prepară o revanşă... PĂRERI Cărţile Didactice Problema cărţilor didactice, a imprimării şi a răspândirelor cu preţuri convenabile, a preocupat cu îngrijorare organele superioare şcolare . .. De. la încetarea războiului naţional, chestiunea cărţilor didactice a devenit o adevărată problemă culturală şi naţională, avându-se in vedere rolul covârşitor al şcoalei in opera de unificare naţională şi de armonizare sufletească. In această privinţă este de prisos să mai insistăm asupra insemnăturei ce o prezintă şcoala românească, singura care are menirea de a adapta elementele naţionale desrobită ca şi elementele româneşti la spiritul şi mentalitatea culturei noastre latine. Şcoala s’a isbit insă, de la război încoace, de mari greutăţi—şi în această privinţă a fost şi continuă a fi şi astăzi la ordinea zilei problema cărţilor didactice. , , înmulţirea treptată a şcoalelor româneşti, de Stat sau particulare, a sporit nevoia de cărţi şcolare, didactice, atât pentru cursul primar cât şi pentru cursul secundar şi universitar. A fost nevoia de imprimarea abecedarelor şi a celorlalte cărţi de şcoală—şi în scumpetea mereu crescândă a tiparului a sporit mereu preţul acestor cărţi, până la războiu atât de ieftine. Dar ca în toate direcţiunile de comerţ şi Industrie, a intervenit specula şi în materii de cărţi şcolare, astfel că aceste cărţi se vindeau de către editori cu preţuri mult mai mari decât costul real, îngreuind astfel populaţiunea nevoiaşă care cu sacrificii evidente îşi întreţine copile şcoli. După cercetări mai amănunţite, Ministerul Instrucţiune! a intervenit şi a luat dispoziţiuni ca odată cu noul an şcolar cărţile didactice să au mai fie speculate de editori sau depozitari. In consecinţă s’au supus cărţile didactice 1* an preţ maximal, care constă In preţul «latent la 1916 sporit de zece ori. Această regulamentare hotărât! de Miniatorul Instrucţiune), va Înlătura apeculaţiunei fl va înlesni procurarea cărţilor şcolare pe preţul costului real, la care s’a calculat și beneficiul autorilor. AR. POEME IN PHOZâ II de G. B&coola VAN Poate era o noapte rotând! când ne ne mai cunoaștem, când tot ce t’a scris s’a altat, etnd plecând dintr’an punct tracgi de ende-al plecat... o nospte ce iatârsin puntfid pe fixitatea altat!, «Itâud frampant posibil, cum poate i’a altat maif... Băraâaea c! total e vanitate... și tana înclina spre apos ca o limis! de spaimă peste prafUl adormit îas!psdl, rebectlnda-ae pe multe fotografi! de porcelan prin cinaltre... Nu știa cin« a pus satea la aer o foae de hârtie pe an fir de păianjen ;] o ilngaritate din toate timpurile •! timpurile să doarmă pe aceşti păreţi. Aceat tarain de tot pe cristale de gheaţi, pe distinsul bai ia ecoui fanfarei in sala anal paist... Era tristeţa de-a nu cunoaşte ait! limbi, cu care s! fi vorbit ca Inna in declin ian ca dramei«! ce sclifia săpada înainte de auroră... Acest taraim de tot, ca şi pentru mine orice, in norma anal timp Involantar greşind, in crania in oglinda întunecată... dar tu să nu creai... Oatea înţepa ochii şi Umpa se transfigura pe pământul ce se mişca spre lumină, pentru a mă ridica din scaunal vechia, din oglinda geamurilor îngheţate, în noaptea ce întâiaSa... Aatfel o al începe, dar ta al as creai... INTUNEREC Treceam cufundata eutetica și morala timidă dictată de o normă veche. Tiospsi se repeta înspăimântător în haos, fi călcâiul în artificii!. Tristul meu pleteu mă opri încet și-mi spuse ti pot veni și ea într’aa loc unde se ducea şi ei fără plăcere, pentru a trece timpul anei nopţi de iarnă. Nu ştie nimic, mai mult, de cât că acelaş distribuitor dăduse acesss Invitaliane la mai mulţi trecători şi trecătoare, părted s-i stsdla raid înainte de-a le cheri un mic pilc. Nins arca nmprea noaptea, pe când urcam scările anei maroase, având scris pe uşa de intrare: „orice lumină oprită”. Din îstanerecul antren!,i as distingeau in stânga şi’n dreapta don goluri mai negre a unor uşi mari, deschise. Se sugea un pian. Umbrele sosite şi cele care mai soseau îţi căutau prin sălile goale şi libere, dibstind prin beena iatenereenlul, en Ioc, descoperind dealusgul pereţilor şiruri de fotoliuri ocupate sau ne, pentru a se opri din enervarea tactilă şi pentru a nu vedea unde şi la ce au venit. Stăm pe unul din fotoilorL Câteva umbre foşneau agitând căldura sălilor, dansând. Scuas, din causa intunerecului, și cuvinte care se găsesc rar, aerezean cu o voluptate misterioasă. Insă, cu tot cs