Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)

1923-06-25 / nr. 141

? . Campaniile din presa streină — La adresa României — internaţionale. Ca asemenea Campanii Ziarele noastre de opoziţie repro­duc ca o deosebită sat­ifacţiune ui­nele articole apărute in presa străi­­nă, referitoare la politica economică ţi financiară a statului român. Aceste articole strecurate ţi în presa francezi, au fost publicate In ajanal sosire! ministrului nostru de finanţe la Paris—deci scopul şi au­tori! sunt evidenţi. Articolele strecurate la presa străi­nă, nu emană de la străini, respira­­torii şi chiar autorii trebuiesc cău­taţi in rândutlie politicienilor noştri. Dar­ pentru anumite calcule, politice sau personale, sunt gata U or Ice , chiar cum­ e vorba de prestigiul şi interese supreme ale ţarei. Şi faptul că articolele din presa străină sunt reproduse cu toată mul­ţumirea, la statele opozante de la ftei. Întăresc şi mai mult această afirmaţiune. Examinând la chip obiectiv cum se presintă chestiunea, oricine poate constata că actuala politică econo­mică şi financiară a statului român nu este o politică de partid sau de interese personale,ci o politică de aparare­ şi de rasăniroşire a sta­fu­lui român. Prin această politică guvernul nu duşmăneşte capitalurile străine­­şi d. ministru de finanţe prin referatul presintăt consiliului de miniştri,­­du­­­pă ce a formulat principie de care e călăuzit pentru refacerea şi des­por­­tarea economiei naţionale, a arătat că nu este împotriva Capitalului stră­in, pe Care-l reclamă in aceiaş pro­porţie cu Capitalul românesc privat, dar majorat cu 20 la sută aportul statului, In scopul naţionalizârd. Acest punct de vedere a fost Îm­părtăşit de întregul guvernTMşi cer­curile noastre economice şi financia­re, In măsură să-l aprecieze, nu nu­mai că nu l’au combătut, dar au recunoscut printrânsul ,patriotismul real al­ conducătorilor statului nostru. *. Dacă totuşi atacuri apar In pre­sa străină,­­ să nu se ascundă ni­meni după deget. Inspiratorii şi au­torii acestor articole nu trebuiesc Căutaţi printre streini. Ei se găsesc In mijlocul nostru—şl-i vedem jubi­lând Ci au putut produce o clipă o atmosferă ostilă Ia adresa ţârei. Chipul ia care sunt reproduse a­­ceste atacuri la ziarele noastre de opoziţie,—Cam­ In loc să reacţioneze atuncea Când se Încearcă o defâi­­mare a prestigiului statului nostru, dimpotrivă le Înregistrează cu satis­­facţiune, Învederează rolul ingrat ce­­ au defăimătorii ţării, Travestiţi in haina bunilor patrioţi. Mai mult decât atâta,TM ştim po­zitiv că la Bucureşti a’au tipărit bro­şuri redactate in limba franceză şi expediate in străinătate, in care se aduc statului nostru aceleaşi defăi­mări pe care adversarii politici l-au inserat la unele ziare străine. * Calomniatorii ţării, cari d­in chipul acesta înţeleg să lupte în viaţa po­litică internă, nu vor înregistra rezul­tatele pe care le aşteaptă. Concepţiile economice ale condu­cătorilor ţârei sunt prea bine studiate şi interesele ţârei prea bine armoni­zate Cu Interesele politicei economice alimentate din ţară in afară, să şi poată avea efectul De altfel contactul pe care-l vagina ministrul de finanţe, In actuala Călăto­rie, ca reprezentanţii autorizaţi ai cercu­rilor f­­anac­are străine, va lămuri perfect situaţiunea şi va Înlătura de­finitiv această campanie de ponegrire pe Care autorii ei, vrând s’o îndrepte Împotriva guvernului, au îndreptat-o împotriva intereselor superioare sie statului. Când lucrurile şi faptele aceste se vor lămuri—şi ele se vor lămuri — Constituiia românească va avea să judece pe defăimătorii şi calomnia­­torii firei, pe cari ii ştim că stau in rândurile opoziţiei, şi Cari au Încercat, fără cel mai rare suCfes ii producă in tirticitate o atmosferă ostili Ro­mâniei. , , De a!tfel, la ce priveşte press ceho-slovaca, am relatat că . Cursul acestei săptămâni, Cel mai autorizat ziar din Praga făcând un examen al gituaţi»! politice din ţari, şi o com­paraţie int­e opera posl­ivâ a guver­nului şi topira distructivi a opoziţiei, a subliniat SUCCesul guvernului in politica generală a statului şi cu deo­sebire în ceea­ Ca priveşte principiile econom­ie şi financiare. Dispensarul pentru meseriaşii din Iaşi lat flat loa d-lui Ministru G. G. Mârzescu După cum am mai anunţat, in ar ihr iniţiativei iaatt de satra d-i O. O. Mârz&ae», miaf&tfu i­es un cer, $• vn ellii * I s an oa du­p«n:«r d«stia*t «xeias * tfsgrlj rai meditala a masari«s­tor d a f 9«. U tie t »«op d Mfl'-Sf«a» * tri­mini its lac-tit t» p» d $ directorat ge m*i «I „Citii Mese­riilor* aer» a vi »îsn t«ren»i»i ■»**,­­s«r pentru efidiret noului divpsn­­atr. Anat diftptnear va ti rldatt pa tersnal vir.-n din draptul Biseriaei Sf. Andrei (M stradal alăturată, fungi c«8s»v tdâksU T*ea). Planu­rile au şi fost intoamice şi aprobate iar d-l ministru Mârsfiea a si dat la aaeat avop un prim fond de 500 mii lai »Casei Meseriilor“­aub­ans­­pisili» căreia 11 va elftdi noul dis­­pensar pentru massm­agli din laşi. Prin urmare să fie bine inţeles ci «ceasta sate iniţiativa d­ini mi­ntii-ti Maraesen, eara Intotdegnaa a arăta­t ea* mal largi pană-voinți elatel mintitoara a I* sutul. Inâlvtim «aspra agatul putet, Intru cât tu at aomunlsg @ft uni« dintre pres finHi corporaţiilor din iosalitate, Iu drrirsfle eonsfâtuiri ce asa eu gteaer&slf, m t^ut si te dale dre^t iniţiatori al acestui dis­­pensar, având aerul a spune me »«rlasber că numai după Inter­ven­­ţia lor d. ministru Maraeseu a con­simţit a se elftdi diepenearul a­ mintit. Faptul este sbip­at inexact. Ini­ţiativa se datoreşte personal d-lui ministru Mârzescu —­ar cei viraţi tari îşi asumă inițiativa o fac «Li» aawnite cafenie poftise #. Interece politii­e Dâtft fapta* acest» ac va repet*, vom da numele celor vizați și lămu­riri preeke, dtns^n­ând teopui ce nrmftrest. OTIȚI ȘI RĂSPÂNDIT ZIARUL .MIȘCAREA* SUVERANII LA VARŞOVIA Mărie dimineaţa Suveranii no­ştrii, Tnsoffil de primul-ministru şi ministrul de externe vor paşi pe teritor­iul polon, pentru a vi­zita capitala acestui stat care după lupte epocale şi-a recâşti­gat Independenţa. Suveranii noştri întorc vizita făcută de mareşalul Pilsudschi, fiind primii Suverani cari vizitează noul stat polon. Daci eceasta vizita Tsl are de sigur marea el însemnătate, a­­vând in vedere vechile legaturel dintre Romania și Polonia, —nu e mai pentru adevărat ci ea va contribui mal mult la raporturile de reală prietenie între ambele state vecine, cu anumite Inte­rese comune dealungul grani­­ţelor. M M. L.L. Regele Ferdinand şi Regina Maria vor aduce nobi­lului popor polonez salutul da caldă prietenie a poporului ro­mano, legat în trecut prin amin­tiri di cart vorbaşta Istoria imMor­alrl. Vizita da la Varșovia va în­­samna o data Istorica, caci va laga mal mult și mai trainic pre­­tenta romano polona, cart va fi o mare și însemnată chezeșle pentru viitorul ambilor state. ---W— Conveţia de cale ferată polono-română „ Monitorul Oficial" aprobă de­cretul Cu privire la com­ounsia fa­ch­o­tată intre Direcţia G. F. R. şi ministerul căilor ferate polone pen­tru stabilirea de relapunt directe tal­re ambele căi ferate. Convenţiunea orzentă in mod provizoriu traficul pe câi ferate din Polonia in România şi vice-verso, pe reţelele dintre gările:, Sntatin şi Gr­igore- Ghiki-Voda; Jastenów Polny şi Ştefâneşti prin gara comună Ştefâneşti, Zate­sszayklSchit prin gara co­mună Zaleszczyki. 15COURI Franța a sărbătorit al treilea eviten­­r al marelui filosof și matematician Blaise Pas­cal.« Comb­lanca pentru decernarea premiului mEnescu* de compoziţie muzicală, a acordat următoarele premii: 3000 lei d-lui M. O. Andricu pentru „O poemă* de piano fi orchestră şi 3000 lei d-lui ■ T. RogalsetU pentru o piesă de orchestră. D-n A. Hiaşenko (Chişini­) topo­ut pen­tru an ,Priludium şi o m­ugăm. D-lui S. V. Drăgoi 2000 lei pentru 6 .Sul­tă de dansuri populare­. Precum vedem laşul absentează de la a­­ceste concursuri... In astă-stară are loc la Bucureşti o aga­pă anuală a­­Societăţii Scriitorilor Români* de sub preşedinţia d-lui M. Sadoveanu. • ——————w——f ■ ' ———m mm­mmmmmmmmmm—————■——————r————n—w—. fmnin­a si inH — Declaraţiile d-lui mii înainte de a părăsi ţara şi a pleca la Paris, d-l min­stru de finanţe Viniliu Brătişan. Întrebat la gura de nord despre scopul călătoriei sale, a răspuns astfel reprezentantului zia­rului „Universul“: „Am fost in anul trecut la Pa­ris, unde am înfăţişat aliaţilor si­tuaţia f­nanciară şi economică, reală, a României, precum şi pro­­gramul de îndreptări şi im­bunătă­ţi n socotite necesare. Cu acel pri­lej a făcut unele promisiuni am luat unele angajamente. Oă, nu mă întrebaţi, fiindcă ele se văd din activitatea şi din realizările înfăptuite. Acum, mă duc să arăt străină­tăţii, că ceea ce am promis, am realizat şi să înfăţişez acolo un­de trebue şi unde atâtea duşmănii ne ponegresc ţara, care este starea matuală reală a Romăniei noastre şi câtă nedreptate ni se fac, când in comisia de reparaţiuni suntem puşi într’o lumină aşa de defavo­­rab­lă şi când se duce împotriva noastră o GAMPANIE DE MIZERABILA. Conţinând, d­l Vintră Brătianu a vorbit astfel despre dreptele reven­dicări ale Romăniei in ceea­ ce pri­veşte despăgubirile de război Ce i se cunosc. „La Paris, la Londra şi la Ro­ma voi lua contact cu guvernul« respective şi voi arăta cu acte şi documente cât am fost şi căt am rămas di nedreptăţiţi noi, Roraing,!» conferinţele dala Spaa Porto Rose fi vinova în chestiu­nea despăgubirilor şi reparaţiilor. Şi ac­eastă nedreptate făcută no- H#.—In afară dt prejudiciul mo­ral adus —n» ţine îndărăt din punct de vedere material în ceea ce priveşte refacerea şi­­ înzes­trarea ţârii. Aceasta se repercutează asa­ istru VlntilS Britlanu — pra situaţiei noastre economice, pentru a cărei îndreptare ori­câte sforţări am face, nu am care aliaţii ni l-au necunoscut întotdeauna putea ajunge la fe­lul urmărit şi de aceea chestiu­nea despăgubirilor şi reparaţii­­unilor trebue rezolvată aşa cum se cuvine unei ţări aliate, care şi-a consolidat datoria externă, care şi-a pus ordine în finanţe, care-şi execută angajamentele luate şi care are toate elemen­tele de civilizaţie pentru a putea progresa şi a pune în valoare bogăţiile şi însuşirile deosebite pe care le are. lată de ce plec în străinătate. Ziarul,Prager Prem* sosii asl la laşi publică următoarea tele­gramă : Milland.—Ziarul semnalează şti­rea că Stambolitschl s'ar afla In viaţă. El n’ar fi fost omorât, ci dimpotrivă a tsbalit să fugă. Ziarele susţin că ştirile despre împuşcarea lui Stambolitchl de către trupele bulgare n’au fost de căi an trac al guvernului din Sofia. O atare posibilitate însă a ră­mas pentru statul „ Corriere della Sera* neconflunatâ. După o telegramă din Belgrad reprezentantul Rakh­i la Sofia, ar fi comunicat ministrului de externe Ntactet știrea prin care dismine moartea lui Stamb­oli­schi. Rakh­i susţine că acest svon a fost lansat pentru a demoraliza armata lui Stambolischi care s’ar afla refugi­ată în muţiţi, unde ca devotaţii săi prepară o revanşă... PĂRERI Cărţile Didactice Problema cărţilor didactice, a imprimării şi a răspândire­­lor cu preţuri convenabile, a pre­ocupat cu îngrijorare organele superioare şco­lare . .. De. la încetarea războiului naţional, chestiu­nea cărţilor­ didactice a devenit o adevărată problemă culturală şi naţională, avându-se in vedere rolul covârşitor al şcoalei in opera de unificare naţională şi de armonizare sufle­tească. In această privinţă este de prisos să mai in­sistăm asupra insemnăturei ce o prezintă şcoala românească, singura care are menirea de a a­­dapta elementele naţionale desrobită ca şi ele­mentele româneşti la spiritul şi mentalitatea culturei noastre latine. Şcoala s’a isbit insă, de la război încoace, de mari greutăţi—şi în această privinţă a fost şi continuă a fi şi astăzi la ordinea zilei pro­blema cărţilor didactice. , , înmulţirea treptată a şcoalelor româneşti, de Stat sau particulare, a sporit nevoia de cărţi şcolare, didactice, atât pentru cursul primar cât şi pentru cursul secundar şi universitar. A fost nevoia de imprimarea abecedarelor şi a celorlalte cărţi de şcoală—şi în scumpetea mereu crescândă a tiparului a sporit mereu preţul a­­cestor cărţi, până la războiu atât de ieftine. Dar ca în toate direcţiunile de comerţ şi Indus­trie, a intervenit specula şi în materii de cărţi şcolare, astfel că aceste cărţi se vindeau de că­tre editori cu preţuri mult mai mari decât cos­tul real, îngreuind astfel populaţiunea nevoiaşă care cu sacrificii evidente îşi întreţine copil­e şcol­i. După cercetări mai amănunţite, Ministerul Instrucţiune! a­ intervenit şi a luat dispoziţiuni ca odată cu noul an şcolar cărţile didactice să au mai fie speculate de editori sau depozitari. In consecinţă s’au supus cărţile didactice 1* an preţ maximal, care constă In preţul «la­tent la 1916 sporit de zece ori. Această regulamentare hotărât! de Miniato­rul Instrucţiune), va Înlătura apeculaţiunei fl va înlesni procurarea cărţilor şcolare pe preţul costului real, la care s’a calculat și beneficiul autorilor. AR. POEME IN PHOZâ II de G. B&coola VAN Poate era o noapte rotând! când ne ne mai cunoaștem, când tot ce t­’a scris s’a altat, etnd plecând dintr’an punct tracgi de ende-al plecat... o nospte ce iatârsin puntfid pe fixitatea altat!, «Itâud framp­­ant posibil, cum poate i’­a altat maif... Băraâaea c! total e vanitate... și tana înclina spre apos ca o limis! de spaimă peste prafUl adormit îas!psdl, rebectln­­da-ae pe multe fotografi! de porcelan prin cinalt­re... Nu știa cin« a pus s­­atea la aer o foae de hârtie pe an fir de păianjen ;] o ilngaritate din toate timpurile •! timpurile să doarmă pe aceşti păreţi. Aceat tarain de tot pe cristale de ghea­­ţi, pe distinsul bai ia ecoui fanfarei in sala anal paist... Era tristeţa de-a nu cu­noaşte ait! limbi, cu care s! fi vorbit ca Inna in declin ian ca dramei«! ce sclifia săpada înainte de auroră... Acest taraim de tot, ca şi pentru mine orice, in norma anal timp Involantar gre­şind, in crania in oglinda întunecată... dar tu să nu creai... O­atea înţepa ochii şi Umpa se transfigura pe pământul ce se mişca spre lumină, pentru a mă ridica din scaunal vechia, din oglinda geamuri­lor îngheţate, în noaptea ce întâiaSa... Aat­­fel o al începe, dar ta al as creai... INTUNEREC Treceam cufundat­­a eutetica și morala timidă dictată de o normă veche. Tiospsi se repeta înspăimântător în haos, fi căl­câiul în artificii!. Tristul meu p­leteu mă opri încet și-mi spuse ti pot veni și ea într’aa loc unde se ducea şi ei fără plă­cere, pentru a trece ti­mpul anei nopţi de iarnă. Nu ştie nimic, mai mult, de cât că acelaş distribuitor dăduse acesss Invita­­liane la mai mulţi trecători şi trecătoare, părted s-i stsdla raid înainte de-a le ch­­eri un mic pilc. Nins arca nmprea noaptea, pe când ur­cam scările anei mar­­oase, având scris pe uşa de intrare: „orice lumină oprită”. Din îstanerecul antren!,i as distingeau in stânga şi’n dreapta don­ goluri mai ne­gre a unor uşi mari, deschise. Se sugea un pian. Umbrele sosite şi cele care mai soseau îţi căutau prin sălile goale şi li­bere, dibstind prin beena iatenereenlul, en Ioc, descoperind dealusgul pereţilor şiruri de fotoliuri ocupate sau ne, pentru a se opri din enervarea tactilă şi pentru a nu vedea unde şi la ce au venit. Stăm pe unul din fotoilorL Câteva um­bre foşneau agitând căldura sălilor, dan­sând. Scuas, din causa intunerecului, și cuvinte care se găsesc rar, ae­rezean cu o voluptate misterioasă. Insă, cu tot cs­

Next