Mişcarea, decembrie 1923 (Anul 17, nr. 298-299)
1923-12-30 / nr. 298
ANUL XVII No. 298 1 I " AmHMtSMJtT ^ ÍÁI tat ...«»» y- tel fer« feai ’....................‘ ' lai 7tai Ml ..... „fel m^tcş-m ş ăsmmstmjiA IsşL Pfatfa tfateut Mb. 6 •—« *. $ţ A*—# DUMINICA 30 DECEMBRIE 1923 1 mmmw: m nbcla emmmmmmsumm 5® ^a®r fa fafaă^xieâ »smta^mm $mA 3a séaátfatestfs, sfacéts mt, Äf* UhNi f. 0wa8*a«MS* pi? teas* jfsssffe de jjwbWtote 8§g|tS»ifS3««f^^^ Ce s’a făcut péntru Învăţământ Apropos de discursul rostit în Cameră de d. prof. L Simionescu Ca prilejul dteeaftaaci ec s’a făcut In Cameră asupra bugetului general al statului pe noul exerciţiu financiar, oratorii Cari până ntum s'au succedat la tribună, au evidenţiat multiplele ut voi ale ţârei ţi sacrifl* ficiile ce trebuiesc făcute in toată opera de refacere ş! Consolidare. D. prof. I. Smitonascu in ca«âa tarea rostită, a expus Cu deosebi* tâ Competinţă nevoile actuale pentru Intensificarea Culture!. Distinsul scriitor şi Intelectual a pus in mod larg problema generală a învăţământului, arătând nevoile ce se resimt, de la învăţământul primar rural şi urban până la Invăţămârnul universitar, cerând sacrificii şi mai mari decât Cele ce s-au patut face până astăzi. Părerile acestea au fost primite Cu multă Căldură de Camera Deputaţilor, având in vedere competenţa in materie şi autoritatea morală a distinsului şi valorosului universitar, a Căruia Critică Imparţială a avut de scop să puie la evidenţă rolul mare şi Însemnătatea Chitarei naţionale. Deacea Credem utlarmul asupra acestei chărtiUni a invăţimâotulul. Evident că guvernul a căutat să dele din bugetul nou maximul ce s’a putut da pentru învăţământ. Suma acordată prin nou buget al ratateteral al Insvitaţienei este de lei 1.842 000.000. Faţă de bugetul trecut, această Cifră însemnează un spor de 343 milioane lei, cu care guvernul a Căutat să vie In ajutorul școalei in Cursul anului 1924. H Interesai deosebit de mare pe care guvernul liberal l’a avut pentru școală, ns-1 arată numai sporul acesta de 343 milioane, ci și întreaga operă realizată in cursul aiului trecut. Este deci o^oriva* discutând problema Învăţământului şi solicitudinea guvernatei faţă de el, să amintim Că ia Cursul anului trecut, diatr’aa buget provizor, s’au Creat 2300 posturi noui de învăţători şi Institutori, iar de la începerea viitorului an şcolar, prin noul buget pe care Parlamentul ii voteaaâ acum, vor mai funcţiona alţi 2000 invăţâtori şi îaiîbatori prevăzuţi pre bugetul mîsisterului de instrucţie. Pentru învăţâmântul primar sporul la personal este de 21.500.000 iei. La învăţământul normal sporul prevăzut este de peste 6 milioane, prin înfiinţarea a trei noi şcoli formate de la 1 Septembrie 1924, iar la învăţământul secundar sporul este de aproape 25 de milioane, şi se explică prin trecerea la Stat a 15 licee şi gimnazii, şi a 26 şcoli secundare de fete, precum şi prin transformarea şcolilor civile şi medii la licee şi şcoli secundare. La lavaţamântul profesional sporul bugetar este de aproape 20 milioane, prevăzuţi pentru înfiinţarea a 11 şcoli profesionale, 12 inferioare de meserii, 10 elementare da meserii, 10 comerciale. In sfârşit, ia lavăţâmântul superior ,pomi este de peste 4 milioane, prin trecerea pe fovregul an a posturilor înfiinţate de 1 Noembrie 1923 şi pentru iarna** de posturi noi, la care latră şi facultatea de farmacie infiintata pe Undă Universitatea din Bucureşti. La Chdtudite de materiale sporul este da 81 de milioane; pentru căminuile studenţeşti s’a acordat un spor de 7 milioane iar pliniciior universitare dela Oui li s’au acordat un spor de 5 milioane. La bugetul școlilor din Macedonia deasemenea s’a prevăzut un spor de aproape 10 milioane. * Alte serii pentru şcoii speciale figuresz! î* bugete!« ministerelor de agricultură, Comerţ, comunicaţii, lucrări publice şi arte —astfel că dacă s’ar aduna toate sumele destinate şcolilor de toate specialităţile, s’ar Constata Că guvernul a făcut tot Ce l-a stat in putinţă să faci pentru învăţământ. Evident Ci mai sunt multe de făcut, dar total nu se poate realiza dintr'un sisgur buget. Să nădăjduim dară io viitor şi să avem incredere in conductorii statului, a căror solicitudine nu poate fi pasă I« Îndoieli. Pentru noul an bigetar, gumau! a făcut toate posibilităţile ca săjsatisfacă nevoile urgente ale învăţământului,*—ţi faptul «Ceste ii arată sporul acordat ministerului respectiv, spor care represintă suma de 343 mind de lei. INSTITUTUL NOMSC UIN MSI — Pătzna d-lsl dr. M. Z*hirmmmu Intr’un star tăia Bucuriți! *8. ir, Z»h«re«ae sablirk an interesant »tudta in chesttem» recrgcnkkel IfltaAtimAataÎBi ugrivot din țari, issiefâad ss«pm iatcmnAtftței ta* vâţimâ8.tulal agrleoleuperfor, «*»pra immvl ««»fui fwvAtAiftftnt și asupra ipteMiltitlIcr, d. «r. Z*h«r««»« vorfeesî» tstfft CC Institut*! agronomie dsn lași: La Isyl să piitrân institutul a* gromotnie a! UniversitAtei, traufermâeda-i în topul ta fasuitate a- XionomiA, dupA enni am traesfor* mat ssoelt. sapevloftră da saedtaiaA veterinară am București ia r*euttata d« «tdietaa veteriaani. ld ca«teri# dta ep«ei»ba«re d, dr. Z betreevci vorbift« »stt« i de ins titeint r grecain îs si »«tversitAtti dmn Uși: Ului ar pregăti per«on$M «gri* «oi d:daet!» sapei lor, p«r80«a»ui de •ondaeera ai statan fior agroanmie«, profesorii şefilor menii şi »upenoare de agrieulturA, agronomii etaimiști epociatişti pentru la cnstrita «grleeî“, bere, spirt, a»hir, mOiftrh, amidon, glatonă, aleari, vivficaţi«, eomive aliaieatare etc. Aceet inetiat ar urma ca fit Inrestrat en laboratorif «i samiaaiii pentru pregătirăm tpedagegicfi; va trebui ia «ibă o «tațiana agronomica experimentata, na iastivat da vh,mie s; techaelogia agrtaolă, iar studenții cai ar beneficia da tartarile ca se preaaa la Universitatea« *a,»gft catedrele speciale ale mlitaiuiHi, inatiintai agronomie ai naiversitatei din Usi ar arm» «A aenera Brnâtotfva Uliul. Licenţa la chimia şi tethnologU t»petor&t(i] i«.„ ştiinţele agrUota. Penita primat uuu se v& tare b**»ta«r«Htai....pentru.ai.doilea ni«esta «an uout dm titluriie eonf«rtte dt Butervjtt can Clej. Urnita Banatulul la Cameră — O replică a d-lui la discufiagele urmate ta imrâ cu privire la pr® tom tul piatra nbhnarm grmttet Baminlui, este taîeresentă următoare® rupii ză făcută de d-l mtmistru O. G. Mateescu. Gând d-l V. Blb&rm represententul Banatului amintea da p<Um de rezistentă a queer mint BrăUemu dmn 1919, mtualul ministru et Just Ifiet a interment! spunând că la ultimul Benstlla ds miniștri când guuMwd Brâttmu s'a d®i demisia au fost șl d mii : M&mu, Goldis șl St. Pop șl s’a eerut miniștrilor m fit demtsiunife d-tor să m&îtveze eâ părăsesc putere« pentru ed infelig sâ ducă rmt departe pehtttm de rezistenţă pentru tmtsgrtiatm Bsnafului spumând totedetâ eă mu cred eâ se m putea găsi un guvern im ţara aceasta aere să na ducă mal daparte tso- Itiloa d- iu! Ionel Brătianu. lotuşi d-l Vs Ida a fost a mia oare. In calitate de prim delege! a Itârei la Paris, a semnat tratatul da pace. Replica d-lui Mârzescu a prinosat aplauze un smirna al Camerei cere şi pn aceasta thsstiune a a uni daiada de conse que/d moţională a membrilor cari ateciuese „partidul moţional“ al d-luî Mma. G. G Mârzescu REFLEUTil ASUPRA CilMES UELI UlUIâ Z uels locate •• ocupă de câteva săpiânâii de .trims dvia Ciaret“, dândcee acestei tragice iatlmplări exteastanea *n«f film iciHtlsaal de iventai Atltx vrtme di Jsulții essSssii de a«eastă afacere, urmărește al ca al, toi firul ei, erede« oi coefrițl! noștri grestac etnd eecc.ivGtsavă mersei teairtrel înscl la felela care Utsteg i’o iscă. Tot soia! de utasii mri m«U »»* i»«I pstla coeforme ea realitatea, sogerări, îadamaorl, * f a t a r I, Raesitluai ttiticip«ie,“in chipul Ateste nat credem că trebsla si Mis8îrnissi o atare chestiune, să tacă la mod public... Ifstm#pa»aa aparţini Justiţiei. Dacă alte elements pot veni In ajesoral el spre a se face mai repede şi mai exact lamină icolonade pare că totul cete in^ăiori ds intonerec, aceaata se face numai p«ntru interesa! insascţiacei şl al cause?, dar discret și ia «relas timp ca ctopfkte sesteit«ii® S«psriait«te. Acvai Bums! atuncea cind a i teste dovesite materiale șl positive. «perl numai atuncea când ai coestiinț« deplină »aspra asul fapt. N%.m vrat aâ cităm psaagiS Intrigi ssa'* p a cdor ce stau auria piei acum in jure! crime! de la Ciorea şi iatestinaea noastră nu este să luăm apărarea vinovattrta!, pe care, mfinnrSsim eiacar, nici o»-l ştim. Dar iarăşi nu ne mmţmegîe thSpai la care contrasi!niştri insiruiesc această crini, prin tot soiul de «Kgestii şi sterii ia adresa unora eaa altora. Dacă vresBd dintre confraţii noştr! are alguraaţa că vioovatai este cu «re, sta «pie veid», eâ'l date endete in vileag «&-i arate cu deget«!, dacă întitadevâr vrea aft vie In ajutorul jestiţiei şi tă dele sails facţiune societăţe!. Dar felul fac«e «ta făcut piuă astăzi, fa preal, test.ncţiune« cri®?idem Ciurea, mărturiaimcă ne repugnă. Căci: ori p«t tot interesei şi, împărţi ai, arma, eşti crima comisă, alăturea ce J*«t ţte,—şi »tend n« poţi face cce«ce sta făcut pană «ai; ori vrei să întreţii chssthan«« ca o simplă afacere de sesiafte şi de tiraj, şi *la«c«?a ce se deatsfoarâ nn «devărat ritm ! Și iarăși na ma»haf«c «cele searbede cauousii ia'adre»« iwagtetcstEter lustractor care svtfie&t, au va priaa fi deotientat prin MB»tt fagvatd fi otku.tn roit? sl _ care isi va face pe deplin dstaria cu con* ftfigta îrcplflati,*—CB «in f|rfl «trlbctilie »italee ca ctr* confrații softri lî «arin ai Cdma ddi Clarei no merită ii:l Indiferența «ccMlții, dir aid itentiicda specifică ce ( sc dl prin «iir*. De JEcees adi așteptă»treiRitatai nimal dels justiție, şi acemi lacra l’am dori s! dfst partea confraților noștri,tatari de carat pe care i'am aralstit iu -«ccate reflecții sajtosaie. | Cu prilejul voianftt tealare at Crăciun, ftolile atiiuadart tui iacfitd curtenit la tata o rtprtzentaţit festiva, de mulţi ori contactata datineior strămoşeşti. idile ettt minunata, udei pedtapartt te feet tdueattanta tinerilor vlăstare ea sd pdstrtt m sfinţenie esette datine, iar pe dt altă parte si popularisează literatura noastra populari. Ar trebui ca aceasta inovaţie fertilii si fii Introduşi In toate teotile. FiiMdti am pomenit ie datini, amintim a par Ifik anei reviste intitulate inDatina, scoase la iveaţi di eitica publicişti din Turna Stfsrn. „Datina, stdemnisaul deschide lupta contra moderanţilor din literatura apartii. Pretorei Briete »a drethicit o nouă expoziţie, la 1 ianuarie. După metisul obţinut la Bucureşti, pietoni Briese revine cu alte lucrari la Iaşi, pentru a satisface pretenţiunile amatorilor de arta.* R&mislţ&ii pimintesti ale lui Sienkewiey, mort la 1916 la Vtvcy, vor fi transportate la Wawei, vasttoa setate din polonia. Ca acest printt serthtoric poloni nor to memora viata si opera marelui romancier. D-l inginer stefan Cotetescu va tine la Paris, la sala suitetifel de geografie, două conferinţe, la sticle de 12—13 ianuarie 1924 In earn, va trata despre mnonde teorii la organizaţia lumeţ" şi despre teoriile lui Einstein. PĂRERI ŞI FAPTE Grheorghe Fan In Cameră s’a depus un proect de lege din iniţiativa parlamentară pentru acordarea unei pensiuni viegere de 4000 Iei soţiei neuitatului scriitor Gheorghe Pana. iniţiativa din cele mai lăudabile şi ea pune o clipă In circulaţie numele aceluia de a cărui activitate publicistică este legată faza cea mai însemnată a desvoltarei noastre culturale şi politice. Numele lui Gheorghe Pan este cunoscut puterei intelectuale dinaintea războiului european, pentru care a devenit un uitat. Pentru generaţia tânără de astăzi numele său, e aproape necunoscut nn totul. Numele, şi deci opera sa scrisă, care Închide Iu paginele ei atâtea lumini şi atâtea orientări, pentru cunoaşterea unui Întreg noian de probleme politice, sociale şi culturale,—pentru trecut ca şi pentru actualitate. Activitatea politică a lui Gh. Pan, care începe de pe la 1885—1888 o pot oglindi ziarele „Lupta" „Ziua" şi revista „Săptămână", ca şi „Monitorul", in care se află discursurile diverse pe cari ie-a rostit în Parlament Vom nota numai în treacăt că Gh. Pan fost an mare democrat, ţeful partidului judical, trecut apoi la liberali. In mijlocul cAruia a continuat aceiaşi acţiune democrată, până in clipa din urmă. Activitatea culturală a lui Gh. Pann se oglindeşte în viguroasa sa opera, „Amintiri din Junimea de la laşi" doua volume mari, la care se răsfrânge cea mai Însemnată epoca a Junimei din laşi. QU spiritul său critic scânteetor, cu obţ£rvaţiiie sale de amănunt, Gh. Paul eterni2*1 in „Amintirile* sale îmreaga pleiadă de scriitori şi artişti grupaţi in jurul „Jurmei" fi a „Convorbirilor Literare“. Aceste „Amintiri" instituie un ghid cultural $ ^ de neînţeles cum editorii noştri, cari editează atâtea cazaconii, ca sa avat facă inspiraţionea de a retipări această valoroasă lucrare, de mult epuizată. Dacă de pe urma lui Gh. Pan nu ar fi rămas decat „Amintirile“ mea pensiunea viageră este bute venita. Dar Pan a fost un ziarist de marca,—poate cel mai mare ziarist al epocei sale—un critic erudit, cu bogate cunoştinţî moftee, artistice, sociologice şi opera ce a taurii in aecursul deceniilor mei“* cu prisosinţa aceasta răsplată. Ei a sau» importante lucrări la chestiunea ţârăneasea,—doua volume—swoon isto vm rice, literare şi polemice de artă, un roman din vieaţa animalelor, „Tipuri Parlamentare“ rămase celebre, şi alte inulte şi variate studii asupra problemelor de actualitate de pe vremea sa, răzleţite prin ziare şi reviste, şi cari ar trebui reunite in volume, spre a reconstitui bogata sa operă pentru însuşi Interesul culturel economice. Cine va lua oare asupra sa această iniţiativă ? ARAID c» penojot buh iirjuttwji Femei scriitoare... Pe zisa de er! er’ admirator îi «Mtaiaterilor* Luciei Manta—a făcut o ioUcreție divalgâad adevăratei nume ai ?atentatei scriitoare care se ssesedes »ab frumotvi psaodasim. Ne rfegtstotu! cu acesta ocatii tki alti colaboratoare a „Vtefd Reotânesti* despre care de câţiva ani alatta »« se atal vorbeşte. to 1915 a sperat voiam*! său as versuri tatuarat „Focali lirice*. Nu era nimic sau ■»*.! bis* ste—tpto*pe »fasta dssăvârștf—tofsf! *?* a proani* sluse. Ia acele 100 pagini sta .mssri pe car* le sra recitit ds cărând trai tacric! fmmuase, forme atașe, idei soni USatrian simpla «xeapia othis» , va putea deduce ci autoarea—deși bema lip* sită du talent,—nu avea inel deprinderea măaarrei versurilor. Iu pitenia „Unul visător* sate: Na trecând mâna pris pâre*t1 ȘI purtându-l al său suras ba« făcându-ț! colț pe fraat» Vei ajunge geni« ’o larae CI te tacearcă de-i răpegis Vre-o ecuatee de lum al Din cumplita! frâmâatar® 0!o puterea ini divică Și eteroizăod-o astfel Ta ve! fi nemuritor, Fondai namai mai rimăm Rutul totu-i nicăior. Păr-a vorbi decât de sitimite ami flatter!, oricine poate remarca o lipsi da ateaţţ* ş! deprindsre dei sen.ț mal BtQf şl cored sers: Numai fondul ce eăasâirp Restel este trecător La ttriâmplare însă luând ori cart altă prficle ce găsesc tocmii frusnoace ceia c* constitua o promi ilene peatre cititorii „Viatei Româneşt". La apariţiusea volumului ds „Feeslf lirice" seumat Mari« Păun—toţi credeau sâ această tânără scriitoare Eyi va cosita»* activitatea Htarară, Dc ntsael însă nu *’.« piai »latta. Ceastatăm cu »c*»s?ă ocggic cl plai la present toste femeile scriitoare «a as s» vnt c^Htisaitate in otaaifestirile lor literare. Ce ccoze ie-11 iatrerapt, eu siiw. Constatăm ftprul. Bine tateias aci nu varbim de cât de femeile scriitoare dia RomSaia. Și-acu» pot î«cheia ca ceia ce voiam să încep. Nn cumva Lac ta M*aia taceteauă activitatea*i literată și decedtad luvte d-r» Nădejde? Contesa Noullit* caic stegar a mm*~ cată ia întreaga Fra«tâ fi Europă civilizată șl m f«Qam 0« sdtra»*iul Mase de Prinţesa Brancovas de dt mme diad is! renegi origin« fomlal, Dorim ţi ne înşelăm şi ci d-r« Nădejde ifi vs meatlae i«câ mulţi vr«m pîRBdoaimu! de Lari» Manta, CRONCA RIMATA Sonetul Vreme! Sta sfios luodas istaiculsi soars, Nu vezi sclipiri dla vraja! dtaUeste, Intregu-î chip l-o ceaţă deformată Şi rasele-! sunt rar un da Etasoare. Pe stradă, lumea trese tairigurată. Paltoane vechi acumata lucru mare, De astea!, aştepţi ca resemnare, Filosofând ia formă cam ciudatâ; Ce este tot, când moartea se pândeşte ? Zădarnic cauţi binele ’o viaţa î Zâdarnic !... dar când frigul te tiveşte Şi simţi un corp fiorul se fsghiap, Zădarnicul atunci nu taas trăieşte, Iar tu, rămâi särmaa® în viaţă? IONICA OARECARE