Mişcarea, decembrie 1923 (Anul 17, nr. 298-299)

1923-12-30 / nr. 298

ANUL XVII No. 298 1 I " AmHMtSMJtT ^ ÍÁI tat ...«»» y- tel fer« feai ’....................‘ ' lai 7tai Ml ..... „fel m^tcş-m ş ăsmmstmjiA IsşL Pfatfa tfateut Mb. 6 •—« *. $ţ A*—# DUMINICA 30 DECEMBRIE 1923 1 mmmw: m nbcla emmmmmmsumm 5® ^a®r fa fafaă^xieâ »smta^mm $mA 3a séaátfatestfs, sfacéts mt, Äf* UhNi f. 0wa8*a«MS* pi? teas* jfsssffe de jjwbWtote 8§g|tS»ifS3««f^^^ Ce s’a făcut péntru Învăţământ Apropos de discursul rostit în Cameră de d. prof. L Simionescu Ca prilejul dteeaftaaci ec s’a fă­cut In Cameră asupra bugetului ge­neral al statului pe noul exerciţiu fi­nanciar, oratorii Cari până ntum s'au succedat la tribună, au evidenţiat multiplele ut voi ale ţârei ţi sacrifl* ficiile ce trebuiesc făcute in toată opera de refacere ş! Consolidare. D. prof. I. Smitonascu in ca«âa tarea rostită, a expus Cu deosebi* tâ Competinţă nevoile actuale pentru Intensificarea Culture!. Distinsul scriitor şi Intelectual a pus in mod larg problema generală a învăţământului, arătând nevoile ce se resimt, de la învăţământul primar rural şi urban până la Invăţămârnul universitar, cerând sacrificii şi mai mari decât Cele ce s-au patut face până astăzi. Părerile acestea au fost primite Cu multă Căldură de Camera Depu­taţilor, având in vedere competenţa in materie şi autoritatea morală a distinsului şi valorosului universitar, a Căruia Critică Imparţială a avut de scop să puie la evidenţă rolul mare şi Însemnătatea Chitarei naţionale. De­­acea Credem utl­­a­rmul a­­supra acestei chărtiUni a invăţimâo­­tulul. Evident că guvernul a­ căutat să dele din bugetul nou maximul ce s’a putut da pentru învăţământ. Suma acordată prin nou­ buget al ratateteral al Insvitaţienei este de lei 1.842 000.000. Faţă de bugetul trecut, această Cifră însemnează un spor de 343 milioane lei, cu care guvernul a Cău­tat să vie In ajutorul școalei in Cursul anului 1924. H Interesai deosebit de mare pe care guvernul liberal l’a avut pentru școa­lă, ns-1 arată numai sporul acesta de 343 milioane, ci și întreaga o­­peră realizată in cursul aiului trecut. Este deci o^oriva* discutând pro­blema Învăţământului şi solicitudinea guvernatei faţă de el, să amintim Că ia Cursul anului trecut, diatr’aa buget provizor, s’au Creat 2300 pos­turi noui de învăţători şi Institutori, iar de la începerea viitorului an şco­lar, prin noul buget pe care Parla­mentul ii voteaaâ acum, vor mai funcţiona alţi 2000 invăţâtori şi îai­­îb­atori prevăzuţi pr­e bugetul mî­­sisterului de instrucţie. Pentru învăţâmântul primar spo­rul la personal este de 21.500.000 iei. La învăţământul normal sporul prevăzut este de peste 6 milioane, prin înfiinţarea a trei noi şcoli for­mate de la 1 Septembrie 1924, iar la învăţământul secundar spor­ul este de aproape 25 de milioane, şi se explică prin trecerea la Stat a 15 licee şi gimnazii, şi a 26 şcoli se­cundare de fete, precum şi prin trans­formar­ea şcolilor civile şi medii la licee şi şcoli secundare. La lavaţamântul profesional spo­rul bugetar este de aproape 20 mi­lioane, prevăzuţi pentru înfiinţarea a 11 şcoli profesionale, 12 inferioare de meserii, 10 elementare da mese­rii, 10 comerciale. In sfârşit, ia lavă­­ţâmântul superior ,pomi este de pes­te 4 milioane, prin trecerea­­ pe fo­­vregul an a posturilor înfiinţate de 1 Noembrie 1923 şi pentru iarn­a­­** de posturi noi, la care latră şi facultatea de farmacie infiintata pe Undă Universitatea din Bucureşti. La Chdtud­ite de materiale sporul este da 81 de milioane; pentru că­­minuile studenţeşti s’a acordat un spor de 7 milioane iar pliniciior u­­niversitare dela Oui li s’au acordat un spor de 5 milioane. La bugetul școlilor din Macedonia deasemenea s’a prevăzut un spor de aproape 10 milioane. * Alte serii pentru şcoii speciale figuresz! î* bugete!« ministerelor de agricultură, Comerţ, comunicaţii, lu­­crări publice şi arte —astfel că dacă s’ar aduna toate sumele destinate şcolilor de toate specialităţile, s’ar Constata Că guvernul a făcut tot Ce l-a stat in putinţă să faci pentru învăţământ. Evident Ci mai sunt multe de fă­cut, dar total nu se poate realiza dintr'un sisgur buget. Să nădăjduim dară io viitor şi să avem incredere in conductorii sta­tului, a căror solicitudine nu poate fi pasă I« Îndoieli. Pentru noul an bigetar, gumau! a făcut toate posibilităţile ca săjsa­­tisfacă nevoile urgente ale învăţă­­mântului,*—ţi faptul «Ceste ii arată sporul acordat ministerului respectiv, sp­or care represintă suma de 343 min­d­ de lei. INSTITUTUL NOMSC UIN MSI — Pătzna d-lsl dr. M. Z*hirmmmu Intr’un star tăia Bucuriți! *8. ir, Z»h«re«ae sablirk an interesant »tudta in chesttem» recrgcnk­k­el IfltaAtimAataÎBi ugrivot din țari, issiefâad ss«pm iatcmnAtftței ta* vâţimâ8.tulal agrleoleuperfor, «*»­­pra immvl ««»fui fwvAtAiftftnt și asupra ipteMiltitlIcr, d. «r. Z*h«­­r««»« vorfeesî» tstfft CC Institut*! agronomie dsn lași: La Isyl să piitrân institutul a* gromotnie a! UniversitAtei, traufer­­mâeda-i în topul ta fasuitate a- Xionom­iA, dupA enni am traesfor* mat ssoelt. sapevloftră da saedtaiaA veterinară am București ia r*eut­­tata d« «tdietaa veteriaani. l­d ca«teri# dta ep«ei»ba«re d, dr. Z betreevci vorbift« »stt« i de ins titeint r grecain îs si »«tversitAtti dmn Uși: Ului ar pregăti per«on$M «gri* «oi d:daet!» sapei lor, p«r80«a»ui de •ondaeera ai sta­­tan fior agroanmi­­e«, profesorii şefilor menii şi »u­­penoare de agrieulturA, agronomii etaimiști epociatişti pentru la cns­­trita «grleeî“, bere, spirt, a»hir, mOiftrh, amidon, glatonă, ale­ari, viv­ficaţi«, eomive aliaieatare etc. Aceet inetiat ar urma ca fit In­­restrat en laborator­if «i samiaaiii pentru pregătirăm tpedagegicfi; va trebui ia «ibă o «tațiana agrono­mica experimentata, na iastivat da vh,mie s; techaelogia agrtaolă, iar studenții cai ar beneficia da tar­­tarile ca se preaaa la Universitate­a« *a,»gft catedrele speciale ale m­­litaiuiHi, inatiintai agronomie ai naiversi­­tatei din Usi ar arm» «A aen­era Brnâtotfva Uliul. Licenţa la chimia şi tethnologU t»petor&t(i] i«.„ ştiinţele agrUota. Penita primat uuu se v& tare b**»ta«r«Htai....pentru.ai.doilea ni­­«esta «an uout dm titluriie eonf«­­rtte dt Butervjtt can Clej. Urnita Banatulul la Cameră — O replică a d-lui la discufiagele urmate ta imrâ cu privire la pr® tom tul pia­tra nbhnarm grmttet Baminlui, este taîeresentă următoare® ru­­pii ză făcută de d-l mtmistru O. G. Mateescu. Gând d-l V. Blb&rm represen­­tentul Banatului amintea da p&lt­­Um de rezistentă a queer mint BrăUemu dmn 1919, mtualul minis­tru et Just Ifiet a interment! spunând că la ultimul Benstlla ds miniștri când guuMwd Brâttmu s'a d®i de­misia au fost șl d mii : M&mu, Goldis șl St. Pop șl s’a eerut mi­niștrilor m fit demtsiunife d-tor să m&îtveze eâ părăsesc putere« pen­tru ed infelig sâ ducă rmt de­parte pehtttm de rezistenţă pentru tmtsgrtiatm Bsnafului spumând tot­­edetâ eă mu cred eâ se m putea găsi un guvern im ţara aceasta aere să na ducă mal daparte tso- Itiloa d- iu! Ionel Brătianu. lotuşi d-l Vs Ida a fost a mia oare. In calitate de prim delege! a I­târei l­a Paris, a semnat tratatul da pace. Replica d-lui Mârzescu a pri­­nosat aplauze un smirna al Camerei cere şi pn aceasta thsstiune a a uni daiada de conse q­ue/d moţio­nală a membrilor cari ateciuese „partid­ul moţional“ al d-luî­­ Mm­a. G. G Mârzescu REFLEUTil ASUPRA CilMES UELI UlUIâ Z uels locate •• ocupă de câteva săp­­iânâii de .trims dvia Ciaret“, dândc­ee acestei tragice iatlmplări exteastanea *n«f film iciHtlsaal de iventai­ Atltx vrtme d­i Jsu­lții essSssii de a­­«eastă afacere, urmărește al ca al, toi fi­rul ei, erede« oi coefrițl! noștri grestac etnd eecc.ivGtsavă mersei teairtrel înscl la felel­­a care Utsteg i’o iscă. Tot soia! de utasii mri m«U »»* i»«I pstla coeforme ea realitatea, sogerări, îa­­damaorl, * f a t a r I, Raesitluai ttitici­­p«ie,­“in chipul Ateste nat credem că tre­­bsla si M­is8îrniss­i o atare chestiune, să tacă la mod public... Ifstm#pa»aa aparţini Justiţiei. Dacă alte elements pot veni In ajesoral el spre a se face mai repede şi mai exact lamină i­­colo­nade pare că totul cete in^ăiori ds intonerec, aceaata se face numai p«ntru interesa! insascţiacei şl al cause?, dar dis­cret și ia «relas timp ca ctopfkte sestei­­t«ii® S«psr­iai­t«te. Acvai Bums! atuncea cind a i teste do­­vesite materiale șl positive. «perl nu­mai atuncea când ai coestiinț« deplină »­­aspra asul fapt. N%.m vrat aâ cităm psaagiS Intrigi ssa'* p a cdor ce stau auria piei acum in ju­re! crime! de la Ciorea şi iatestinaea noa­stră nu este să luăm apărarea vinovattrta!, pe care, mfinnrSsim eiacar, nici o»-l ştim. Dar iarăşi nu ne mmţmegîe thSpai la care contrasi!­niştri insiruiesc această cri­ni, prin tot soiul de «Kgestii şi sterii ia adresa unora eaa altora. Dacă vresBd dintre confraţii n­oştr! are alguraaţa că vioovatai este cu «re, sta «pie veid», eâ'l date endete in vileag «&-i arate cu deget«!, dacă întitadevâr vrea aft vie In ajutorul jestiţiei şi tă dele sails fac­ţiune societăţe!. Dar felul fa­c«e «ta făcut piuă astăzi, fa preal, test.ncţiune« cri®?i­dem Ciurea, mărturiaimcă ne repugnă. Căci: ori p«t tot interesei şi, împărţi ai, arma, eşti crima co­misă, alăturea ce J*«t ţte,—şi »tend n« poţi face cce«ce sta făcut pană «ai; ori vrei să întreţii chssthan«« ca o simplă afacere de sesiafte şi de tiraj, şi *la«c«?a ce se deatsfoarâ nn «devărat ritm ! Și iarăși na m­a»haf«c «cele searbede cauousii ia'adre»« iwagtetcstEter lustractor care svtfie&t, au va priaa fi deotientat prin MB»tt fagvatd fi otku.tn roit? sl _ care isi va face pe deplin dstaria­ cu con* ftfigta îrcplflati,*—CB «in f|rfl «trlbctilie »italee ca ctr* confrații softri lî «arin ai­ Cdma ddi Clarei no merită ii:l Indife­rența­ «ccMlții, dir aid itentiicda speci­fică ce ( sc dl prin «iir*. De JEcees adi așteptă»t­reiRitatai nimal dels justiție, şi acemi lacra l’am dori s! dfst partea confraților noștri,tatari de ca­rat pe care i'am aralstit iu -«ccate reflecții sajtosaie. |­ Cu prilejul voianftt tealare at Crăciun, ftolile atiiuadart tui iacfitd curtenit la tata o rtprtzentaţit festiva, de mulţi ori conta­­ctata datineior strămoşeşti. idile ettt minunata, udei pedtapartt te feet tdueattanta tinerilor vlăstare ea sd pds­­trt­t m sfinţenie esette datine, iar pe dt altă parte si popularisează literatura noas­tra populari. Ar trebui ca aceasta inovaţie fertilii si fii Introduşi In toate teotile. FiiMdti am pomenit ie datini, amintim a par Ifik anei reviste intitulat­e inDatina, scoa­se la iveaţi di eitica publicişti din Turna Stfsr­n. „Datina, stdem­nisaul deschide lupta contra moderanţilor din literatura apartii. Pretorei Briete »a drethicit o nouă expo­­ziţie, la 1 ianuarie. După metisul obţinut la Bucureşti, pieto­ni Briese revine cu alte lucrari la Iaşi, pen­tru a satisface pretenţiunile amatorilor de arta.* R&mislţ&ii pimintesti ale lui Sienkewiey, mort la 1916 la Vtvcy, vor fi transportate la Wawei, vasttoa setate din polonia. Ca acest printt serthtoric poloni nor to me­mora viata si opera marelui romancier. D-l inginer stefan Cotetescu va tine la Pa­ris, la sala suitetifel de geografie, două conferinţe, la sticle de 12—13 ianuarie 1924 In earn, va trata despre mnond­e teorii la or­ganizaţia lumeţ" şi despre teoriile lui Ein­stein. PĂRERI ŞI FAPTE Grheorghe Fan In Cameră s’a depus u­n proect de lege din iniţiativa parlamentară pentru acordarea unei pensiuni viegere de 4000 Iei soţiei neuitatului scriitor Gheorghe Pana. iniţiativa­­ din cele mai lăudabile şi ea pune o clipă In circulaţie numele aceluia de a cărui activitate publicistică este legată faza cea mai însemnată a desvoltarei noa­stre culturale şi politice. Numele lui Gheorghe Pan este cunoscut puterei intelectuale dinaintea războiului eu­ropean, pentru care a devenit un uitat. Pentru generaţia tânără de astăzi numele său, e aproape necunoscut nn totul. Numele, şi deci opera sa scrisă, care Închide Iu pa­­ginele ei atâtea lumini şi atâtea orientări, pentru cunoaşterea unui Întreg noian de probleme politice, sociale şi culturale,—pen­tru trecut ca şi pentru actualitate. Activitatea politică a lui Gh. Pan, care începe de pe la 1885—1888 o pot oglindi ziarele „Lupta" „Ziua" şi revista „Săptă­mână", ca şi „Monitorul", in care se află discursurile diverse pe cari ie-a rostit în Parlament Vom nota numai în treacăt că Gh. Pan fost an mare democrat, ţeful partidului judical, trecut apoi la liberali. In mijlocul cAruia a continuat aceiaşi acţiune democra­tă, până in clipa din urmă. Activitatea culturală a lui Gh. Pann se oglindeşte în viguroasa sa opera, „Amintiri din Junimea de la laşi" doua volume mari, la care se răsfrânge cea mai Însemnată e­­poca a Junimei­ din laşi. QU spiritul său critic scânteetor, cu ob­­ţ£rvaţiiie sale de amănunt, Gh. Pau­l e­­terni2*1 in „Amintirile* sale îmreaga pleiadă de scriitori şi artişti grupaţi in jurul „Jur­­mei" fi a „Convorbirilor Literare“. Aceste „Amintiri" instituie un ghid cul­tural $ ^ de neînţeles cum editorii noştri, cari editează atâtea cazaconii, ca sa avat facă inspiraţionea de a retipări această va­loroasă lucrare, de mult epuizată. Dacă de pe urma lui Gh. Pan nu ar fi rămas decat „Amintirile“ mea pensiunea viageră este bute venita. Dar Pan a fost un ziarist de marca,—poate cel mai mare ziarist al epocei sale—un critic erudit, cu bogate cunoştinţî moftee, ar­tistice, sociolo­gice şi opera ce a taurii in aecursul dece­niilor mei“* cu prisosinţa aceasta răsplată. Ei a sau» importante lucrări la chestiu­nea ţârăneasea,—doua volume—swoon isto­ vm rice, literare şi polemice de artă, un roman din vieaţa animalelor, „Tipuri Parlamentare“ rămase celebre, şi alte inulte şi variate studii asupra problemelor de actualitate de pe vremea sa, răzleţite prin ziare şi reviste, şi cari ar trebui reunite in volume, spre a reconstitui bogata sa operă pentru însuşi Interesul culturel economice. Cine va lua oare asupra sa această ini­ţiativă ? ARAID c» penojot buh iirjuttwji Femei scriitoare... Pe zisa de er! er’ admirator îi «Mtaia­­terilor* Luciei Manta—a făcut o ioUcreție divalgâad adevăratei nume ai ?atentatei scriitoare care se ssesedes »ab frumotvi psaodasim. Ne rfegtstot­u! cu acesta ocatii tk­i alti colaboratoare a „Vtefd Reotânesti* despre care de câţiva ani alatta »« se atal vorbeşte. to 1915 a sperat voiam*! său as ver­suri tatu­arat „Focali lirice*. Nu era nimic­ sau ■­»*.! bis* ste—tpto*­­pe »fasta dssăvârștf—tofsf! *?* a proani* sluse. Ia acele 100 pagini sta .mssri pe car* le­ sra recitit ds cărând trai tacric! fm­­muase, forme atașe, idei soni USatrian simpla «xeapia oth­is» , va putea deduce ci autoarea—deși be­ma lip* sită du talent,—nu avea inel deprinderea măaarrei versurilor. Iu pitenia „Unul visător* sate: Na trecând mâna pris pâre*t1 ȘI purtându-l al său suras ba« făcându-ț! colț pe fraat» Vei ajunge geni« ’o larae CI te tacearcă de-i răpegis Vre-o ecuatee de lum al Din cumplita­! frâmâatar® 0!o puterea ini divică Și eteroizăod-o astfel Ta ve! fi nemuritor, Fondai namai mai rimăm Rutul totu-i nicăior. Păr-a vorbi decât de sitimite ami fla­tter!, oricine poate remarca o lipsi da a­­teaţţ* ş! deprindsre d­ei sen.ț mal BtQf şl cored sers: Numai fondul ce eăasâirp Restel este trecător La ttriâmplare însă luând ori cart altă prficle ce găsesc tocmii frusnoace ceia c* constitua o prom­i ilene peatre cititorii „Via­tei Româneşt". La apariţiusea volumului ds „Feeslf li­rice" seumat Mari« Păun—toţi credeau sâ această tânără scriitoare Eyi va cosita»* activitatea Htarară, Dc ntsael însă nu *’.« piai »latta. Ceastatăm cu »c*»s?ă ocggic cl plai la present toste femeile scriitoare «a as s» vnt c^Htisaitate in otaaifestirile lor li­terare. Ce ccoze ie-11 iatrerapt, eu siiw. Con­statăm ftprul. Bine tateias aci nu varbim de cât de femeile scriitoare dia RomSaia. Și-acu» pot î«cheia ca ceia ce voiam să încep. Nn cumva Lac ta M*aia tacetea­­uă activitatea*i literată și decedtad luvte d-r» Nădejde? Contesa Noullit* caic stegar a mm*~ cată ia întreaga Fra«tâ fi Europă civili­zată șl m f«Qa­m 0« sdtra»*iu­l Mase de Prinţesa Brancovas de dt mme diad is! renegi origin« fomlal, Dorim ţi ne înşelăm şi ci d-r« Nădejde ifi vs meatlae i«câ mulţi vr«m pîRBdoaimu! de Lari» Manta, CRONCA RIMATA Sonetul Vreme! Sta sfios luodas istaiculsi soars, Nu vezi sclipiri dla vraja­! dt­aUeste, Intregu-î chip l-o ceaţă deformată Şi rasele-! sunt rar un da Etasoare. Pe stradă, lumea trese tairigurată. Paltoane vechi acumata lucru mare, De as­te­a!, aştepţi ca resemnare, Filosofând ia formă cam ciudatâ; Ce este tot, când moartea se pândeşte ? Zădarnic cauţi binele ’o viaţa î Zâdarnic !... dar când frigul te tiveşte­ Şi simţi un corp fiorul se fsghiap, Zădarnicul atunci nu taas trăieşte, Iar tu, rămâi särmaa® în viaţă? IONICA OARECARE

Next