Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)

1924-01-03 / nr. 2

'ERJkMUMA ti­­î, ras 1 1 dința aposiției în Parlament—Opera re­el.— Ff estig ui Iribimcl padamentart.-Don­­area Interni. — Politica externă, -r Noul ’tal a luat vacanța dr tini. Cu prfk jtif sil bl­• * t­ iCtuală aCorpffliIor Le­fest una dlu sesîunek iul se poate controla din «rî Ce «u urmlt isn­­a?ii asupra Buffîtului, a­ Infeî pentru valoriftca­ Banatului, ş! asupra legi Ce s’au votat în poat® gcmiafa din ’pri­ci priv1n­d îa urmă schiţn­b:l m­i . 8’a flîut un­­prilejul «Uaiui asicaţlBof, este faptul Că o­­poalţla a luat parit îa­ toate chi ari­­anele Ce s’au perindat la lvordl&a zllti. Acelaşi opoziţie ear« . a " de#a»i ci se va abţ ne dala desteerlîe Par­lamentului, a venit în pir, a luat par­te la dircnţiuni, şi ce e mai semni­ficativ, a raaotai la multe din ar­mele cu Care a apărut fir cursul ce-, slanelor dlu »nul trecut, şi cu care —*a Infeles ea însăţi­ că nu­­..pom» înjosi prestigiul şl autoritatea. trb * nai pa­lamentare, ci dimpotrivă »’a­­.compromis ea însăşi în faţa opiniei politice. Este deci de remarcat el în faţa aceluiaşi guvern şi al aceleia­şl majo­rităţi, opoziţia s’a presfatat de eiîăda­­tt intr’o poslturS mal respectuoasă, şi dacă şi-a exercitat rolul de o­poziţie Combativi, nu a putut însă contesta în­semnătatea şi valoarea cheatoanelor de trib­une şi Interesul ca şi oportu­nitatea proceselor de legi aduse în dezbaterea Parlantientului. In ce priveşte opera de guvernă­mânt, actuala sesiune a pui’o din nou la evidenţi. Galeriul dism­uşu â o activitate neîntreruptă şi nece pro­fit adus la Parikent este o dova­dă de desfăşurarea unui program feinte, bine pregăit şi eoostructiv, mtnl­ a normaina ,iar niaL b na si­­tuatiunea ţârei !n lauu ra şt în afirl. Politica interni a guvernului se Cunoaşte. Ea urmăreşta treptat, con­sol­idarea avuţiei naţionale, consoli­dar­ea economici şl financiari, atât a Statului cit şl a particularilor. Toa­te reforme­le floate are şi întreaga politică economică este călăuzită de această conception® şi In această privinţă apare totul hotărât şi acti­vitatea prodigioasă a d-lui minstru de finanţe Vintilă Brătiacu al căreia adânc patriotism salvator cuprins în formula fuosofică fi practică „prin noi Înşî­ne* inc*ps să dele rezultate fericite. In politica externă guvernul sste Clinizic de Idei paeifisce faţă de toa­te statele. România obţinând prin marele n­- Cilf.dl din timpul râsboimui, grani­ţele ei istorice şi legitime, conducă­torii ţării au înţeles si păstreze ra­­porturi de amb­iţie Cu toate statele, prin respectul tratatelor de pace. După tr­atativele economice cu sta­tele Mar­­or Puteri* guvernul a înce­put tratative* ca Celelalte state. Astfel guveroul a tratat la Bucu­reşti cu delegaţiile Ungariei fi Bn­­­gtfiel, şî la Tiraspol ca delegaţie sovietică a Rusiei,aceeaşi damoît s­­treasă realmente dorinţa României de a relua raporturi audiate cu a­ceste state, atâta timp Cât latensel ţârei nu vor fi atinse. Această acriune s’a desfăşurat In timpul actualei sesiuni parlamentare şi face parte din opera de guvernă­mânt a anului ce a expirat în timpul vacanţei se vor pregăti alte proiecte de legi, de o mare în­semnătate, şl cari vor fi luate la discuțiile la redeschiderea Corpuri­lor Legiuitoare, fixată la 28 ianuarie. Astăzi, în faţa anul stup de­­admiratori, a­ avut.top deschiderea expoziţlii pictorului Brieme, U atr. Lotpuşneana No. 38, rls-a-*l* de Creditat Urban D. Briese expune o serie di noul Intrări asupra cărora atragem atenţiune* amatori­lor de arta senină şi despre care ne vom o­­mp* într'o cronică specială. * Fiindcă vorbim de arta issană, notăm că la pamăvară vom avea o expoziţie din cele mai interesante. Pictorul Băaeţă şi sculptorul mutase* vot de unnds o expoziţie comună, la care vor expuse lucrări necunoscute publicatul nostru.* Primim la redacţie primei trei numere din revista de popularizare ştiinţific* .Ve­stem* redactată sub conducerea d-lei doc­tor mbl­i, din Bucureşti. . Vemm'te ocupă in epatat de bolile cu acelor nume. . * Jucării Uscării ! Bucuria copMofldt Cră­­ţinu fi Ai.nl nan! In vitrina agrnpei „Lumea­ de pe str. H­ pușneatm au deschis an splendid bazar­ul Jucării d. Al. Stroja şi colonelul Ignatov. Sunt executate în lemn tot cotat de anima­le şi pacuri colorate artistic, trenări, vugoa­­da h­amat, scame portative, şi alte jucării demne de admirat. Bazarul instituie o adevărată atracţie! Opoziția și politica financiară Cosfiatfcl* noctrz „Viitoral" în «amării d« DstRkiel, sa cespă da di«c«r*a?fla p­­boce. de frtiQtafii oposițial, ca priivjal vo­tării bzdgetalal. La »cesapac d-lai Mihsl Popsvid, i-1 VirtilX Brătianu, a­voc««cntaft cam s’s­îaiBsaii iaspariei da Ciroane bolfavica da Ia B.-Pesta, d» către condacitorii consi­­litt­ui diligent și cern aerate sarsaae au fost preschimbate pe seb mfisă, ia Siblo. —cu to­ate că I« ceatra, atadUada­ sa va­­isbiiltates circaiapel «castor coroana,—s'* gs .it ca cais aă rămână ia circ­aia Jiane na­­maî vechile (bacsaie) de l şi 2 coroana, ca anele s*rs present au o mai bană în­credere. D-l asrel Vlad foatsl şef şi rssortalii de finanţe din Aidsil, cu toate că la Bu­cu­re­şti a iscălit ordonanţa dată ds fostul ministru de­ finanţe, Oszkár K­riacsk­a, s’s das s* Sibii şi a declatat o nouă ordonan­ţă, întregitoare, prin cue a lăsat la stare­­piles afi bancnotele de 20 coroene, fi cale de 10000 coroenfl. Tot d-l. Asiei Vlsd, a semnat an.per­mis. în basa ch­ris vagoane tixite ca co­roane albe Și nsstampalate au treeut gri bit« intrând la nai­bi, fără. Aliiei patra membrii ai consiliului diri­­gent g*sa erijat its -­uomaiSiMtori ai viepi si ai administrapel peblica, fiiad alâturea de «iementa! fărăzist reprsaentst ix materi« economică fi fteanciari prin competenta d-ioî Laps, MihaLche s! Madgenia. Ascaitied secate' discursuri *1« frzata­­s­i pr­oposiponiști, se patem­ întrebi, ce . 6083» critici concrete au foat edise bud­­getsisi si daci partide* de opeeiție, prin criticila tor în afară de chestiase, a« eoa­­tiibaît, ca'eera, misir, la' 'atabliirea nsai budget săaitos. ac«sstă discețiune înntiia s opoziției n*a petri ştirbi ilmis din opera posit­ivi și trainică « psrtidBiei illsral, afs cărei re­­eaitat« biatflchtosre Îscep să te arat*. ‘ B. M. IMPOZITELE Ndnlla impozite npliaste tn anr­­aul «nulul ae n expirat nu font de­parte da n fi «tflt da grozave, at m nu vrut al la priniale opoziți«, din apirit da opoziţii, #3 aura nn ere­zet Impozabilii H primul memaxt, înainta da a cneonsta principi!]« și sistemele. Experienţa mire a fost flentă fu primal nn de aplicare—atât d* or­ganele fiscala aât și de martie pn­oapsserea la timp a impozitelor f * t* definitiv, a*to s eea mai bani dovadă da etatea de spirit se dom­neşte, de pe urma ac* stei reforme care este esenţialisente atmosva­­tisă. : Contribuabilii »’ca eosviss si le­gea este dreapta­­ plats ste eel ee Ore; na piat*ste sal ee s’art. Deaeeea eontribasbilii serd­i, an piittei m­ai impozitai personal ee •0 pifttia sub regimul veshtn, fără nici o «xnptwos. Comeretastiii isn iadaetrissui e&re la «arsa. »»nini n*a avut beaeftai, sau a avut pier­deri este seutit de ori •• impozit— Re cftnd Înainte plăti« O p tantă xi, fie eft na ere, nan era t» d%­­ftost. Proprietarul unui inobîi p it și» Imp&zitni numai pa V«h*m, * - *aă ■ da­ce datoriile space.. e s a tltiit, pe cAnd fonccars. . b *9 h U regim nu făcea nici o exaeplie. Ssb toate acocte rwportm », «»for­ma este democrats«! şi dreapta. Da aceea drept a aă acela «er« »re venituri, eft plSttatai proporţienel Impozitul pe venit. In eurem anului e'au flaut mo­dificări reaamnata. Intre taro sunt şi aatfaa privit&ar« ta midi aamer­­eiftaţi şi industriaşi, care au fost dispensați de formele ceruta prin Impozitul pe dfr« sfastrtiOr, fixtn­­da-II-aa na impozit fix, anual. Dt astftxl, 1 iasuarfa, lucap for­­malltfttila noador daaieratu «a ac vor depun« la aursal Iun«] ««renta —conform eu instraeţiteniie Mlaiste­­rului da Finanta, pa sari li-am pu­­bnaat in aumbru­­da lari al alaiu­lui nostru. Contribuabilii «« si organele fit­­eaia avlnd parrestft ordin«, «tiblUadn­as «it­­f«I pratatfndcai pHnalpinl de drep­­taat« «I eshitita de eare a rest In­­»pirat «atnainl mteiatrn da fiaeata, antero!­marei referma fieaat». EIFEL SI IASUL Telegraful *»-a «dat vestea mortal »a­­ralal inginer Elfei, lateral faimosului tara din capitala Prinţii. Cu acest prilej ţinsm să reamintim cos­­tsilistia as­ta e lucrare de seamă din a­­propierea Isisiai, şi sume conatracţia po­­dalul de peste Prut, care isagă Dighetii roşi de Uaghsali romtaL Acsst pod csre dateaai diazintea răabd­­­aial m­ao-romăno-tarc a fost execntat ssb «cprsvagherea si prin contributia Rasiei fl a Româaiei. Na cunoiftem mai multe date relativa ii aceaată laerare, îmi patemn aă na mân­dri» pextrs fsptai că celebrai iagimi, csre •st* ««torai celor mai măreţe lucrări de podari şi v Iad act 8 din întreaga lume, a lă­sat o lucrare şi pe meleagurile României Mari, care va aapraviefui peste deceniile care Hm licăreaţi? frantea pănă la vârata de 91 an!. alătari ds site nams celebre ale Fran­ţei.1 cate bessern*»! an lăsat opere nepe­­ritoara ps plaiurile Roraâalai zamela îmi Etfel va fi pronanțati ca aceisși mro­dite «tad știm că genial să« a coatribuit la o speră atât de «t!!i. Ca priiejul mort*1 »sie, aducem prisosii nostra de recunostinti fi profiad regret. A. BIscMie la AffMristaa Bac,— O teligramâ dia Laidra asBBți iâ la Afganistan au avut loc râs do*!«, ca care priit] s’au prod«* ciocuril îorre armați și rabeil. Informații — D. N. Chircufaaaa ram­fftml mantii a lasat pa d. N. Maxim sft rfivit asupra daatitiasti din dem­nitatea d« ettrtttr ganardl al t* tattal departament, D. N. M­alin persistând, «inîs­­troî i-a primit dtmiraasa pi mina da tai 1 Icnaftria 1924. D. Maxim a foit regat­ii pri­­mantei tifla! da consilier tataia­­l mini­sterului meneai.­­— Toţi d-nii avocaţi, membri ai cercului avocaţilor dis­teşi, eoni cu bulshnid rugaţi să te tatranlatcă in adanare generală Joi 3 ianuar 1924 ora 5 p. m. în tocatul cercu­lui dtm tir. Ştefan cel mare, la or­dinai »ilii fiind tain alti thsstlani important* fi acea a rmrgonîMărei cercului. — Ca începere d« 1« 1 Itsurie s. c* li unu ttiraiatelor depsrte de dl. C. B. « Peaseaca, le tage toi Tutranui Naţional din localitate t fo«t «porit ct peste an trilion ifl jumătate. Da orldl acesta! fapt s'tiaţia artiştilor a foat simţitor Imboab­ițldl, acordând*-«« sporert cari ating aproape dibinf ealsr­aiui enter­or. »» îgl­erâ ca aceasta trebM ii adă­ugăm tM Îîcsaliiie din rețetele aurele aa cacst a#.t ia ultima! timp, —■ Dl. Victor Handoct, ia arma ixaae­­neiai depus a fsat admis fa an ni ill-jea a Coasei ▼«toralaf. Ia dana de declamase a d-l«t Prof. M. Godrsaaa, ca msațianea „foarte bine". — Cs ocaila sărbătorilor direcția tes­ti­alai national a aranjat seria spectacolelor ce na program foarte variat pe care II vom psbiica ia csrlsd. Declar«tUmile de Impu­neri pe anul 1924 lacep de aal­­ Iaaaarla fi expiri la fi­nele acestei inai. A casts declaraţlinl sa primesc si sa fa­­rsglatreasă la percepţiile (iacale din raio­nal cărora fac parte ceatribaabUli. Piatra venitarii» din comerţ, lidistril, profasm­al şi alte ocanilinal nscomsrslal», dsdlaraţHis se fac pa formulare No. 4, Iar realm stcWăflfa aaptiam |1 Ifdasîriifll cs a an registre la regali fi bifau, întoc­mit, pa formaiam No. 4 bl», P®a*r® Im­­pnaerile vanicalai global pa formaler No. 5. Locuitorii satelor pot declara vsiltsrlfe prin declaraţiile colective ca se Întocmesc la primării la tceisi turatia. Pormofirile No. 4 și 5 se pot procura la debitare da tataa sas la percepții. Veniturile din Imobila, fie sla proprie­tăţi agricole, fie clădiri, fiind Impuse pe 5 ani, nu ae mal declari de ctt psntru Im­­paaerea venitului global pe declaraţiile No. 5 sau la cale corectiv«, dacă anele dla veniturile cuvenite pe anul 1923, cam ««fit disidentele ti tantiemele aa se cu­nosc, se declari cs s’a lastest in acel an peatra anul anterior 1922. Scăderile Itgale dla Impoirie araseră a fi cerate prin declarațianl in conformitate cu aceleași lastracțiiai. Contribuabilii care au na­vealt total sub 10.000 lei na ant obligați • da declcra­­tia»i No. 5 pentru impunerea In­ventiei global. Dacă ai de făcut «căderi sau reduceri spre Urnitele legale, fa caaai cind ele na ai fost acordate la anul precedent, vor irite la foramlaral No. 5 cerni! pentru ImpoatteJ agricol «I pe clădiri fi la for­­mularul No. 4 pentru ImpoaHa! comercial fi profesional. De «semeni nu vor feee declaraţianl peatra venitul global contribubiil! care na in de cât aa «lagăr veatt dla comerţ, meserie k«b profesie ce ae energii In co­­prinsul percepţiei rtfedinţei care şi pentru care face declaraţie aparte, lasă ca con­­diţiinee de a nota la daclaraţianca ficaţi că an mii are alt veit aici ei nici mem­brii familiei aflaţi la gardaa sa. Impunerile se vor stabili la percepţiile respective, la altele îi care ae vor publica fi afişa la io­afarlie percepţii lor. Coatribaabiiî cari au ficat declaraţianl vor fi citaţi. Ei vor tribal si fie prexenţi la impunere, ca actele ce aa a presents, fa aliate în care vor fi citaţi. — Dfa eaaaa lipsei di spaţia vom publica la numiră! da mâine dgrsi de seem! asupra prodoeţiusor flori­lor Licealui Internat. JOI 3 IANUARIE , 19,4 Succesul nnui f­im românesc — „Ţigănicuşa da la leime“ de Radu Rosetti —­ ­ (Bucaresti, 3­ Decembrie) Agenţia telegrafică »Ridot“ nu transmite istizl am­atoarea­­ gramă: „Duminică seara a reiat la »Ci­nema Clasic" primul filaj românesc latitalat »ŢiganCssa de la ktat după novela scriitorul? Istorie R­io Rosetti. La premiera au asistat MM, II, Regele şî Regina României, Suve­ranii Greciei, şi întreaga Fansfi­e Regală. Apoi domnii minîştri­, înalţii cle­­m­iUari, Corpul diplomatis şi repre­zentanţi! presei. Filmul este monopolul firmei „Rs­­dor-Film“. El a obţinut un succes extraordinar datorită subiectului, re­giei, jocului artiştilor români şi exc- Cuţiune! tecnice, recunoscându-si u­­nanim că „Ţigancuşi dala leite«" este filmul cel mai reuşit ce a rulat In ultimul timp. Publicul entusiasiaai şi-a exprimat satisfacţia, pentru acest mieunat f­ru românesc, ce se desfăşoarâ într'la Cadru Istoric. „TigSficuşti d® la Istac“ va rula în curând şi la Iaşi ri prin îngrijirea reprezentantului „Rador-Film“. Data se va anunţa prin afişe speciale. Radio’Rad­ire$8’ Deraierea unui tren de marfă — trei morţi — Aseară la orele 6 pe Când trenul de marfă Cu No. 3354, ce venea dinspre Staţia Serbeşti, intra îa gara Serdari, mecanicul trenului a obser­vat că a fost îndrumat pe o m­ie greşi­tă. Oprind brusc trenul, în vagoane au deraiat. Două vagoane au fost complect sfărâmate. Celelalte m su­ferit deasemenea stricăciuni. Linia a fost blocată pe o întin­dere de 50 metri. Un caporal jandarm şi doi soldaţi dîn marina mii.tară au fost oso.âţi. Identitatea ior n’a puuit fi st^si­­lită asupra lor negăsândU'Se sici un act de identitate. In urma cercetărilor făcuta s’a Constatat vinovăţia tmpreginuial de mişcare din staţia Serdaru, peatrucri a îndrumat greşit trecut, şi a meca­nicului trenului Care a oprit brusc trenul deşi linia pe Care mnirase era liberă. Direcţiunea Regională G. F. R. a luat măsuri pentru pedepsirea vino­vaţilor. — Numărul de Crăciun al Mia­miul „MIŞCAREA“ vtr upam în 4 pagini cu o bogată materie di ac­­tuaUiaie, şi cu o rubnaa specială reservată raclame­lor şi ^nu^ciu­­rilor de sărbltori. Achiziţmmie reclamelor şi anun­ţurilor ss fac dtrdd pr.u reprsmn­­tanlul administraţiei, d­i Pani Bă­dăran. — Marţi 8 lenu­arie 1924, (A­ries* »I de Crista) va arta^ loc aa rasif® bai *M«ae«t şi Ne««8?ei* d&£ de soslei»t«s „Unirea a patronilor bărb­eri fi coafori. Baiftî v* avea foc îa e,aioaaete »edităţii de „Olaraasiica fi Speri“. Magica militară, pofte smerfe«»! ; r?­­hta; bitae de Hori fi conferi, Lg or» 12 noapte se va rege regi«« Rafalit. — Sesilie vor b­« vicență Viasrî 4 laaaaMfp.

Next