Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)
1924-01-03 / nr. 2
'ERJkMUMA tiî, ras 1 1 dința aposiției în Parlament—Opera reel.— Ff estig ui Iribimcl padamentart.-Donarea Interni. — Politica externă, -r Noul ’tal a luat vacanța dr tini. Cu prfk jtif sil bl• * t iCtuală aCorpffliIor Lefest una dlu sesîunek iul se poate controla din «rî Ce «u urmlt isna?ii asupra Buffîtului, a Infeî pentru valoriftca Banatului, ş! asupra legi Ce s’au votat în poat® gcmiafa din ’prici priv1nd îa urmă schiţnb:l mi . 8’a flîut unprilejul «Uaiui asicaţlBof, este faptul Că opoalţla a luat parit îa toate chi arianele Ce s’au perindat la lvordl&a zllti. Acelaşi opoziţie ear« . a " de#a»i ci se va abţ ne dala desteerlîe Parlamentului, a venit în pir, a luat parte la dircnţiuni, şi ce e mai semnificativ, a raaotai la multe din armele cu Care a apărut fir cursul ce-, slanelor dlu »nul trecut, şi cu care —*a Infeles ea însăţi că nu..pom» înjosi prestigiul şl autoritatea. trb * nai palamentare, ci dimpotrivă »’a.compromis ea însăşi în faţa opiniei politice. Este deci de remarcat el în faţa aceluiaşi guvern şi al aceleiaşl majorităţi, opoziţia s’a presfatat de eiîădatt intr’o poslturS mal respectuoasă, şi dacă şi-a exercitat rolul de opoziţie Combativi, nu a putut însă contesta însemnătatea şi valoarea cheatoanelor de tribune şi Interesul ca şi oportunitatea proceselor de legi aduse în dezbaterea Parlantientului. In ce priveşte opera de guvernământ, actuala sesiune a pui’o din nou la evidenţi. Galeriul dismuşu â o activitate neîntreruptă şi nece profit adus la Parikent este o dovadă de desfăşurarea unui program feinte, bine pregăit şi eoostructiv, mtnl a normaina ,iar niaL b na situatiunea ţârei !n lauu ra şt în afirl. Politica interni a guvernului se Cunoaşte. Ea urmăreşta treptat, consolidarea avuţiei naţionale, consolidarea economici şl financiari, atât a Statului cit şl a particularilor. Toate reformele floate are şi întreaga politică economică este călăuzită de această conception® şi In această privinţă apare totul hotărât şi activitatea prodigioasă a d-lui minstru de finanţe Vintilă Brătiacu al căreia adânc patriotism salvator cuprins în formula fuosofică fi practică „prin noi Înşîne* inc*ps să dele rezultate fericite. In politica externă guvernul sste Clinizic de Idei paeifisce faţă de toate statele. România obţinând prin marele n- Cilf.dl din timpul râsboimui, graniţele ei istorice şi legitime, conducătorii ţării au înţeles si păstreze raporturi de ambiţie Cu toate statele, prin respectul tratatelor de pace. După tratativele economice cu statele Maror Puteri* guvernul a început tratative* ca Celelalte state. Astfel guveroul a tratat la Bucureşti cu delegaţiile Ungariei fi Bngtfiel, şî la Tiraspol ca delegaţie sovietică a Rusiei,aceeaşi damoît streasă realmente dorinţa României de a relua raporturi audiate cu aceste state, atâta timp Cât latensel ţârei nu vor fi atinse. Această acriune s’a desfăşurat In timpul actualei sesiuni parlamentare şi face parte din opera de guvernământ a anului ce a expirat în timpul vacanţei se vor pregăti alte proiecte de legi, de o mare însemnătate, şl cari vor fi luate la discuțiile la redeschiderea Corpurilor Legiuitoare, fixată la 28 ianuarie. Astăzi, în faţa anul stup deadmiratori, a avut.top deschiderea expoziţlii pictorului Brieme, U atr. Lotpuşneana No. 38, rls-a-*l* de Creditat Urban D. Briese expune o serie di noul Intrări asupra cărora atragem atenţiune* amatorilor de arta senină şi despre care ne vom omp* într'o cronică specială. * Fiindcă vorbim de arta issană, notăm că la pamăvară vom avea o expoziţie din cele mai interesante. Pictorul Băaeţă şi sculptorul mutase* vot de unnds o expoziţie comună, la care vor expuse lucrări necunoscute publicatul nostru.* Primim la redacţie primei trei numere din revista de popularizare ştiinţific* .Vestem* redactată sub conducerea d-lei doctor mbli, din Bucureşti. . Vemm'te ocupă in epatat de bolile cu acelor nume. . * Jucării Uscării ! Bucuria copMofldt Crăţinu fi Ai.nl nan! In vitrina agrnpei „Lumea de pe str. H pușneatm au deschis an splendid bazarul Jucării d. Al. Stroja şi colonelul Ignatov. Sunt executate în lemn tot cotat de animale şi pacuri colorate artistic, trenări, vugoada hamat, scame portative, şi alte jucării demne de admirat. Bazarul instituie o adevărată atracţie! Opoziția și politica financiară Cosfiatfcl* noctrz „Viitoral" în «amării d« DstRkiel, sa cespă da di«c«r*a?fla pboce. de frtiQtafii oposițial, ca priivjal votării bzdgetalal. La »cesapac d-lai Mihsl Popsvid, i-1 VirtilX Brătianu, avoc««cntaft cam s’sîaiBsaii iaspariei da Ciroane bolfavica da Ia B.-Pesta, d» către condacitorii consilittui diligent și cern aerate sarsaae au fost preschimbate pe seb mfisă, ia Siblo. —cu toate că I« ceatra, atadUada sa vaisbiiltates circaiapel «castor coroana,—s'* gs .it ca cais aă rămână ia circaia Jiane namaî vechile (bacsaie) de l şi 2 coroana, ca anele s*rs present au o mai bană încredere. D-l asrel Vlad foatsl şef şi rssortalii de finanţe din Aidsil, cu toate că la Bucureşti a iscălit ordonanţa dată ds fostul ministru de finanţe, Oszkár Kriacska, s’s das s* Sibii şi a declatat o nouă ordonanţă, întregitoare, prin cue a lăsat la starepiles afi bancnotele de 20 coroene, fi cale de 10000 coroenfl. Tot d-l. Asiei Vlsd, a semnat an.permis. în basa chris vagoane tixite ca coroane albe Și nsstampalate au treeut gri bit« intrând la naibi, fără. Aliiei patra membrii ai consiliului dirigent g*sa erijat its -uomaiSiMtori ai viepi si ai administrapel peblica, fiiad alâturea de «iementa! fărăzist reprsaentst ix materi« economică fi fteanciari prin competenta d-ioî Laps, MihaLche s! Madgenia. Ascaitied secate' discursuri *1« frzatasi proposiponiști, se patem întrebi, ce . 6083» critici concrete au foat edise budgetsisi si daci partide* de opeeiție, prin criticila tor în afară de chestiase, a« eoatiibaît, ca'eera, misir, la' 'atabliirea nsai budget săaitos. ac«sstă discețiune înntiia s opoziției n*a petri ştirbi ilmis din opera positivi și trainică « psrtidBiei illsral, afs cărei reeaitat« biatflchtosre Îscep să te arat*. ‘ B. M. IMPOZITELE Ndnlla impozite npliaste tn anraul «nulul ae n expirat nu font departe da n fi «tflt da grozave, at m nu vrut al la priniale opoziți«, din apirit da opoziţii, #3 aura nn erezet Impozabilii H primul memaxt, înainta da a cneonsta principi!]« și sistemele. Experienţa mire a fost flentă fu primal nn de aplicare—atât d* organele fiscala aât și de martie pnoapsserea la timp a impozitelor f * t* definitiv, a*to s eea mai bani dovadă da etatea de spirit se domneşte, de pe urma ac* stei reforme care este esenţialisente atmosvatisă. : Contribuabilii »’ca eosviss si legea este dreapta plats ste eel ee Ore; na piat*ste sal ee s’art. Deaeeea eontribasbilii serdi, an piittei mai impozitai personal ee •0 pifttia sub regimul veshtn, fără nici o «xnptwos. Comeretastiii isn iadaetrissui e&re la «arsa. »»nini n*a avut beaeftai, sau a avut pierderi este seutit de ori •• impozit— Re cftnd Înainte plăti« O p tantă xi, fie eft na ere, nan era t» d%ftost. Proprietarul unui inobîi p it și» Imp&zitni numai pa V«h*m, * - *aă ■ dace datoriile space.. e s a tltiit, pe cAnd fonccars. . b *9 h U regim nu făcea nici o exaeplie. Ssb toate acocte rwportm », «»forma este democrats«! şi dreapta. Da aceea drept a aă acela «er« »re venituri, eft plSttatai proporţienel Impozitul pe venit. In eurem anului e'au flaut modificări reaamnata. Intre taro sunt şi aatfaa privit&ar« ta midi aamereiftaţi şi industriaşi, care au fost dispensați de formele ceruta prin Impozitul pe dfr« sfastrtiOr, fixtnda-II-aa na impozit fix, anual. Dt astftxl, 1 iasuarfa, lucap formalltfttila noador daaieratu «a ac vor depun« la aursal Iun«] ««renta —conform eu instraeţiteniie Mlaisterului da Finanta, pa sari li-am pubnaat in aumbruda lari al alaiului nostru. Contribuabilii «« si organele fiteaia avlnd parrestft ordin«, «tiblUadnas «itf«I pratatfndcai pHnalpinl de dreptaat« «I eshitita de eare a rest In»pirat «atnainl mteiatrn da fiaeata, antero!marei referma fieaat». EIFEL SI IASUL Telegraful *»-a «dat vestea mortal »aralal inginer Elfei, lateral faimosului tara din capitala Prinţii. Cu acest prilej ţinsm să reamintim costsilistia asta e lucrare de seamă din apropierea Isisiai, şi sume conatracţia podalul de peste Prut, care isagă Dighetii roşi de Uaghsali romtaL Acsst pod csre dateaai diazintea răabdaial mao-romăno-tarc a fost execntat ssb «cprsvagherea si prin contributia Rasiei fl a Româaiei. Na cunoiftem mai multe date relativa ii aceaată laerare, îmi patemn aă na mândri» pextrs fsptai că celebrai iagimi, csre •st* ««torai celor mai măreţe lucrări de podari şi v Iad act 8 din întreaga lume, a lăsat o lucrare şi pe meleagurile României Mari, care va aapraviefui peste deceniile care Hm licăreaţi? frantea pănă la vârata de 91 an!. alătari ds site nams celebre ale Franţei.1 cate bessern*»! an lăsat opere neperitoara ps plaiurile Roraâalai zamela îmi Etfel va fi pronanțati ca aceisși mrodite «tad știm că genial să« a coatribuit la o speră atât de «t!!i. Ca priiejul mort*1 »sie, aducem prisosii nostra de recunostinti fi profiad regret. A. BIscMie la AffMristaa Bac,— O teligramâ dia Laidra asBBți iâ la Afganistan au avut loc râs do*!«, ca care priit] s’au prod«* ciocuril îorre armați și rabeil. Informații — D. N. Chircufaaaa ramfftml mantii a lasat pa d. N. Maxim sft rfivit asupra daatitiasti din demnitatea d« ettrtttr ganardl al t* tattal departament, D. N. Malin persistând, «inîstroî i-a primit dtmiraasa pi mina da tai 1 Icnaftria 1924. D. Maxim a foit regatii primantei tifla! da consilier tataial ministerului meneai.— Toţi d-nii avocaţi, membri ai cercului avocaţilor disteşi, eoni cu bulshnid rugaţi să te tatranlatcă in adanare generală Joi 3 ianuar 1924 ora 5 p. m. în tocatul cercului dtm tir. Ştefan cel mare, la ordinai »ilii fiind tain alti thsstlani important* fi acea a rmrgonîMărei cercului. — Ca începere d« 1« 1 Itsurie s. c* li unu ttiraiatelor depsrte de dl. C. B. « Peaseaca, le tage toi Tutranui Naţional din localitate t fo«t «porit ct peste an trilion ifl jumătate. Da orldl acesta! fapt s'tiaţia artiştilor a foat simţitor Imboabițldl, acordând*-«« sporert cari ating aproape dibinf ealsraiui enteror. »» îglerâ ca aceasta trebM ii adăugăm tM Îîcsaliiie din rețetele aurele aa cacst a#.t ia ultima! timp, —■ Dl. Victor Handoct, ia arma ixaaeneiai depus a fsat admis fa an ni ill-jea a Coasei ▼«toralaf. Ia dana de declamase a d-l«t Prof. M. Godrsaaa, ca msațianea „foarte bine". — Cs ocaila sărbătorilor direcția testialai national a aranjat seria spectacolelor ce na program foarte variat pe care II vom psbiica ia csrlsd. Declar«tUmile de Impuneri pe anul 1924 lacep de aal Iaaaarla fi expiri la finele acestei inai. A casts declaraţlinl sa primesc si sa farsglatreasă la percepţiile (iacale din raional cărora fac parte ceatribaabUli. Piatra venitarii» din comerţ, lidistril, profasmal şi alte ocanilinal nscomsrslal», dsdlaraţHis se fac pa formulare No. 4, Iar realm stcWăflfa aaptiam |1 Ifdasîriifll cs a an registre la regali fi bifau, întocmit, pa formaiam No. 4 bl», P®a*r® Impnaerile vanicalai global pa formaler No. 5. Locuitorii satelor pot declara vsiltsrlfe prin declaraţiile colective ca se Întocmesc la primării la tceisi turatia. Pormofirile No. 4 și 5 se pot procura la debitare da tataa sas la percepții. Veniturile din Imobila, fie sla proprietăţi agricole, fie clădiri, fiind Impuse pe 5 ani, nu ae mal declari de ctt psntru Impaaerea venitului global pe declaraţiile No. 5 sau la cale corectiv«, dacă anele dla veniturile cuvenite pe anul 1923, cam ««fit disidentele ti tantiemele aa se cunosc, se declari cs s’a lastest in acel an peatra anul anterior 1922. Scăderile Itgale dla Impoirie araseră a fi cerate prin declarațianl in conformitate cu aceleași lastracțiiai. Contribuabilii care au navealt total sub 10.000 lei na ant obligați • da declcratia»i No. 5 pentru impunerea Inventiei global. Dacă ai de făcut «căderi sau reduceri spre Urnitele legale, fa caaai cind ele na ai fost acordate la anul precedent, vor irite la foramlaral No. 5 cerni! pentru ImpoatteJ agricol «I pe clădiri fi la formularul No. 4 pentru ImpoaHa! comercial fi profesional. De «semeni nu vor feee declaraţianl peatra venitul global contribubiil! care na in de cât aa «lagăr veatt dla comerţ, meserie k«b profesie ce ae energii In coprinsul percepţiei rtfedinţei care şi pentru care face declaraţie aparte, lasă ca condiţiinee de a nota la daclaraţianca ficaţi că an mii are alt veit aici ei nici membrii familiei aflaţi la gardaa sa. Impunerile se vor stabili la percepţiile respective, la altele îi care ae vor publica fi afişa la ioafarlie percepţii lor. Coatribaabiiî cari au ficat declaraţianl vor fi citaţi. Ei vor tribal si fie prexenţi la impunere, ca actele ce aa a presents, fa aliate în care vor fi citaţi. — Dfa eaaaa lipsei di spaţia vom publica la numiră! da mâine dgrsi de seem! asupra prodoeţiusor florilor Licealui Internat. JOI 3 IANUARIE , 19,4 Succesul nnui fim românesc — „Ţigănicuşa da la leime“ de Radu Rosetti — (Bucaresti, 3 Decembrie) Agenţia telegrafică »Ridot“ nu transmite istizl amatoarea gramă: „Duminică seara a reiat la »Cinema Clasic" primul filaj românesc latitalat »ŢiganCssa de la ktat după novela scriitorul? Istorie Rio Rosetti. La premiera au asistat MM, II, Regele şî Regina României, Suveranii Greciei, şi întreaga Fansfie Regală. Apoi domnii minîştri, înalţii clemiUari, Corpul diplomatis şi reprezentanţi! presei. Filmul este monopolul firmei „Rsdor-Film“. El a obţinut un succes extraordinar datorită subiectului, regiei, jocului artiştilor români şi exc- Cuţiune! tecnice, recunoscându-si unanim că „Ţigancuşi dala leite«" este filmul cel mai reuşit ce a rulat In ultimul timp. Publicul entusiasiaai şi-a exprimat satisfacţia, pentru acest mieunat fru românesc, ce se desfăşoarâ într'la Cadru Istoric. „TigSficuşti d® la Istac“ va rula în curând şi la Iaşi ri prin îngrijirea reprezentantului „Rador-Film“. Data se va anunţa prin afişe speciale. Radio’Radire$8’ Deraierea unui tren de marfă — trei morţi — Aseară la orele 6 pe Când trenul de marfă Cu No. 3354, ce venea dinspre Staţia Serbeşti, intra îa gara Serdari, mecanicul trenului a observat că a fost îndrumat pe o mie greşită. Oprind brusc trenul, în vagoane au deraiat. Două vagoane au fost complect sfărâmate. Celelalte m suferit deasemenea stricăciuni. Linia a fost blocată pe o întindere de 50 metri. Un caporal jandarm şi doi soldaţi dîn marina mii.tară au fost oso.âţi. Identitatea ior n’a puuit fi st^silită asupra lor negăsândU'Se sici un act de identitate. In urma cercetărilor făcuta s’a Constatat vinovăţia tmpreginuial de mişcare din staţia Serdaru, peatrucri a îndrumat greşit trecut, şi a mecanicului trenului Care a oprit brusc trenul deşi linia pe Care mnirase era liberă. Direcţiunea Regională G. F. R. a luat măsuri pentru pedepsirea vinovaţilor. — Numărul de Crăciun al Miamiul „MIŞCAREA“ vtr upam în 4 pagini cu o bogată materie di actuaUiaie, şi cu o rubnaa specială reservată raclamelor şi ^nu^ciurilor de sărbltori. Achiziţmmie reclamelor şi anunţurilor ss fac dtrdd pr.u reprsmntanlul administraţiei, di Pani Bădăran. — Marţi 8 lenuarie 1924, (Aries* »I de Crista) va arta^ loc aa rasif® bai *M«ae«t şi Ne««8?ei* d&£ de soslei»t«s „Unirea a patronilor bărberi fi coafori. Baiftî v* avea foc îa e,aioaaete »edităţii de „Olaraasiica fi Speri“. Magica militară, pofte smerfe«»! ; r?hta; bitae de Hori fi conferi, Lg or» 12 noapte se va rege regi«« Rafalit. — Sesilie vor b« vicență Viasrî 4 laaaaMfp.