Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)
1924-01-04 / nr. 3
4 4 + t * •* I % * 1 leij 0a »a....................... "pteS S**® Ssm . . . . . w toS................................fca și MsusMsrmTiA AWKCIM Sl ia RECLAME: •rtffictla i«. «te patti#:»««* Avem dinaintea noastră empezeul pe care ministrul nostru de externe, d. I. G. DaCa, l’a făcut la Cameră. Cu prilejul disenţlunei asupra proeetului de lege pentru ratificarea protocolului prin care s‘a fixat graniţa Banatului. D. Daca este unul dintre oratorii preţioşi ai ţârei, Care a onorat retorica şi eloquenţa românească cu nenumărate pagini splendide, Ca formă In ce priveşte modalitatea şi arta expunere!, şi ca fond, In ce priveşte aprofondarea problemelor pe care ie susţine. D. Daca mai are acea rară însuşire a osaului de stat, care se exprimă elegant, plastic, limpede și Convingător, resistând ca succes tuturor întreruperilor. Mai mult, Întreruperile Instituie pentru d. DaCa un adevărat Impuls, pentru a răspunde, lapidar sau explicativ, In mod briliant, panând întotdeauna ^la punct chestiunea ce i-o intercalează lutter späteral la timpul vreunei expuneri care nu are nimic comun cu asemenea intervenţiuni spontane. In această privinţă d. DzCa are toată rutina necesară unui orator de rândul întâi, şi a unui om de Cultură generală, in curent cu orice problemă sau chestiune; cu atât mai mare este succesul d-lui Duca atunCea Când vorbişte Înîr’o chstiane specială pe care o cunoaşte !n Cele mai mici amănunţimi—Cum a fost Cazul recent din Cameră asupralusitanei Beatului. « Am făcut aceste reflecţii introductive, nu dla Curtoazie faţă de d. I. G. Duca, dar dln impulsul de a ne manifesta sentimental faţă de patriotismul cald şi leal cu care d-sa a răspuns d-lui Valda în această chestiune. Spre deosebire fundamental de d. Valda, ministrul de externe al ţarei a vorbit cu durere de problema aceasta, dar n'a vărsat lacrimi de Crocod ca d. Vaida, n’a fost patetic,—căci d. DaCa a făcut o expunere istorică a tuturor Împrejurărilor, arătând precis total ce i’a avut guvernul Vaida și succesiunea rămasă In sarcina guvernului prezidat de d. I. Brătianu. Ministrul de externe a lămurit In deplini sinceritate, șl fără nici o rezervi politici, cum am făcut delimitarea graniţei Banatului, prin acordul dintre d. Passiol şi regretatul Tathe Ionesco. In prima semnărei tratatului de pace de la Paris, tratat pe care d. I. Brătianu, se ştie, a refuiat să-l semneze. D. Daca a lămurit situaţianea pe Care a găsit-o guvernul de azi la 1922, guvern care prin nou tratative a obţinut, peste teritoriile primite de guvernele trecute, comunele Vărădia, Iomul, şi Jambolia, comune pur româneşti. D. Duca a lămurit, şi prin argumentări logice, sprijnite pe fapte devenite istorice, a convins până şi pe aceia Carl or fi dorit să nu se lese Convinşi. In chip ostentativ şi din simple Interese personale sau de partid, Cari n’au nici un raport cu adevăratele interese ale ţârei. Din toată expunerea documentată a d-lul Duca, şi din îastrarea evementeior diplomatice Cari s'au succedat ia jarul delimbtirei frontierii Banatulul, in afară de marele adevăr istoric, sa desprinde din Căciiul acestui pecât de Interesant, pe atât de mieunat expozeu, claritatea ideilor, positivismul faptelor, şi mai presus de orice, adânca dragoste de, neam şi de ţară, care nu este un patriotim de paradă sau de moment, şi Care nu a fost udat din lacrimile de crocodil pe Cari, instantateu, le pot varsa naţionaliştii noştri de profesie, cunoscuţii noştri anti-regăţeni. D. Vaida a ascultat o lecţie pe Cât de elegantă, pe atâta de usturătoare, pentru d-ta şi pentru prietenii d-sale politici. Nu ştim dacă d. Vaida se va folosi de ea, maCar* pentru viitor, dacă ntu pentru trecut. In orice cai d. I. DaCa, prin expunerea d-sale, a Învederat in ce cocsia adevăratul patriotism, atuncea când a pus chestiunea «trădătorilor» şi Când a pus faţă în faţă la contiquenţele patriotice ale domnilor Cari alcutnesc partidulnaţional* al d-lor Manta, Vaida et Comp... UN IEŞAN Cuvinte pentru Istorie Celli expozeul Hui mea VN1CHESTIUNEA BANATULUI D. I. O. DUCA Ministru! de Externe ECOURI Domnişoara C. Nadejde, eminenta profesoară a şcoalei uOltea Doamna• ne trimite o scrisoare prin care ne face canoseaf cu pseudonimul talentatei scriitoare L. Manta nu-i aparţine. Luăm act de aceasta comandare, care tnde să desminta credinţa care până azi a fost a tuturor colaboratorilor revistei in Viața Românească« Scriitorul B. Rilgis a scris o hilogie de romane intitulată „Hetre Andoré" şi un roman intitulat „Pe mantele vieţii* in care anatizeaza surzenie „ca simbol al vieţii închisă în sine". Deasemetea prepara an al doailea volum de „Pfemmart* prin ţard şi un studiu despre „Umanitarism şi socialism9. • in colecţiunea a bibliotecei „Romania valcani“ el apare la Ploişti sub direcţiunea publicistului D. M. Rimate, a mai apărut o broşura intitulata „Ptiu Ardeal“ ca note de drum ale unui arhitect, datorita d-lei T. T. Solocola.8 „Omul Liber” No. 5 conţine proză şi versuri semnate de Lohar Radăceanu, Q. Bacovia, Sarina Casvan, C. Bailiar, Delafras, ş. a. intre altele fotografia poetului G. Bacovia, ce apare pentru aetata oară in pagineze ca«t pubiicaţiani. Citiţi listul «Mişcări» Alegerile parţiale Dezastrul ţărănist de la Bălţi Alegerea de la BâtL—Activitate electorali a gruplrel ţărăniste.—Dull Stere, Lupu şl MiciUdie In campanie electorală.Dezastrul ţihiaist.Succesul candidaturel liberale. Rezultatul aligeral de la BSifl Institui« una din cale mal mari Invitări pentru gruparea ţărănistâ. In preijma alegerii partiale, Isiragul stat major ffr&nist s’a deplasat la Bfifl,—considerata ca o citadelă exclusiv țăr&nistăpentru a asigura reuşita candidatului f8r8nist d. Lupaşcu. In acest scop au fost concentraţi toţi parlamentarii fărmnişti din Bucureşti, iar de la centru au venit d-nil Stere, Lupu, Costăchescu, cari împreuna cu d-nii Hilipa şi Buzdugan au desfăşurat o febrila activitate electorali. Resultatul alegerii însemni Insa un adevărat dezastru pentru partidul tiranist din Basarabia şi din vechiul regat. Cifrele sunt eloquente In aceasta privinţa şi ale arata distanţa enormi de voturi obţinută de candidatul partidului naţional-liberal şi da candidatul ţărănist. Iau rezultatul acestei alegeri: Dl. EFTIMIU POPOVIC candidatul port. Ilbital 11.087 voturi ales Dl. LUPAŞCU candidatul partidului ţirinist 2.765 Celelalte candidaturi au obţinut, lioarii, un număr da 2400 voturi. Acest rezultat a căzut ca o bomba asupra ţărăniştilor cari considerau oraşele Soroca şi Bilţl citadele ţărăniste. Succesul In aceasta alegere revine partidului liberal şi mai ales d-lui Incuist, şeful organizaţiilor liberale din Basarabia, a căruia popularitate creşte zi cu zi In provincia romaneasca de peste Prut. Pentru a masca rezultatul dezastruos al alegerii de la Bilţl, ţărăniştii pun acum la cale o manifestaţie de simpatie pentru», dl. Mitei Cantacuzino I. Frumoasa consolare ! O fabricăm explozivi în ţară - Proectul d-lui VindIS Brittan— Iniţiativa R. M. S. Capitalul romanesc In colaborare cu capitalul strain. Cum va funcţiona societatea. Condiţiile esenţiala ale proestului de lege — Boc.—In trend vacante parlamentare, d-l Vintini Bratlaan la«la trai de finanţe, a depna Interneri un pro«c, de itgs prin care Rigla MonopoluriJor atanial a measi •ft obţie autorizarea Parlamentului de a Inflict« o societate ve acţiuni pentru Înfiinţarea Inarft a unei societâţi anonime, pe acţiuni, pentr a fabrica e de expeouvi. Societatea ae va constltui din intiariva R. M. S. care va colabora cu cap taiiștii români $ eventual eu cei at ft ni, pe termen de 30 ani, Regia acordiad proectatei «oclotftți monopolia acestei fabicailucl. »Privilegiu nu ae in înde si aaapra fabricării exploaivihr de rftsboi utlila.țl In armele de luptă. Deasemenea R. M. S. are dreptul de a importa sau a-şi procura prin orice mijloc puibarea neagră aai orice alţi eipotivi, ceraţi de contumaţie, pe care societatea nu l-ar fabrica In timp da un an dela cererea Regiei. Aceat drept de monopol este conilderat ca un apart social din partea Statului şi avaluat la 10 la iuti dla valoarea capitalului tota! ai societăţii. Pentru această somi ministers! de finanţe va primi an aamftr corsapuia altor da acţiuni, care vor fi nominative şi lufraimialbice. Aceeaş proporţie se va piatra şi la eventualele sporiri da capital. Fabrica de exploziri a societăţii se va construi pe locul hotărit ca acest scop de Stat, din terenurile expropriate în apropiere de Făgăraş". Şi mai departe proectul prevede: Capitalul societăţii se va fixa de R. M. S, de acord cu societatea. Din acest capital 40 la antă va fi atribuit capitalului atrălu, reprezentat prin grupele codadlultor Nobel Industrie Lambad fi Dyaamir Nobel A. G. Aceste două grupe sunt obligate a procura personala de specialişti neetesiri construcţiei şi paneii în fsecţie a fabricii. Reste! de 50 la astă va fi rezervat numai capitalului româneic prin subscripţie publică, mestraându-se numai din prime eaitrase de lei 20 »filoane peuml de 6 milioane Iei pentru fandirli români. Aceeaş proporţie se va păstra şi la noile •mlanual pentru mărirea capitalelor. Toate aT*JIe »or fi nominative și transmiterea tor nu a» va putea face d»ci, ca aprobaea constituiui de adminatrsție. Angajarea parsonalil tehnic, striin de cfttrft socetate nu se va putea face decât ca aprobarea comiaarnini gnvernuiel. Societatea este obligată ca în mod treptat și in termen de patru ani să la locuiască cu români întregul personal atricu napi sap egram ce-i va fi fixat de R. M. S. Inţelegere cu comisarul guvernam!nt care va fi obligator pentru societate. Temenul de 4 ani va putea fi prelungit, in caz de mărire a fabricii, pentru persaonalul necesitat. Ci privire la preţul produselor fabricate, proectul arată că el se va fixa in putiul lunei Octombrie a fiecărui an de o comisiune specială, ce va fi prealdată de cerniserăl guvernului, la cap de război, fabrica va funcţiona sub controlul ministerului de rlabol. De la punerea in funcţie a fabrice), se va opri orice import de explozivi minieri. Hotărărea facultăţii de medicina — Examenele din Martie a. s. — Acasatul fecultatei da medicină, întrunit ieri luând la examinare memoriul studenfilor mediettttşti, a admis o sesiune excepfionala da examene ce se vor ţine intre 1—10 Martie a. e„ corigentele respective pentru luna Iunie. Studenta emri cer promova examenele din Martie a. ca ver putea da examenul miilor (un alt an) in sesiunea deecembrie. In tilpul acesta mediciniştii vor câştiga anal perdal. Consiliul a mai decis ca de la 21 ianuarie, ligile de dacte ral ale studenţilor sa fie tipărite, ca şi in trecut, numai admiţându-se teze litografiate. ASUL ARTISTIC Un suflet, un idealist de Virgil Ionescu-Dam* hs coni număr el reviste! »România Administrativă" fostul aoitru concetâţean 61 Virgiluescu-Darzca, icta«tmnnta director la minieteru! de interne, face u.mStoareţi reflecţii aaapra recentei, comemorări a lui Ginii Mnaicescu, imr’un mic articolaş intitulat ,Ua şuiei, un artist". 1 Musician prin excelenţă şi un naţionalat care-şi Îndeplineşte ea metodă, puini, de a face cunoscut românilor da pre a vindeai frumuseţea Inspiraţiilor neamatu. Organizator şi conducător al corviul dea biserica Araza şi-apropea să colinde—cum pe vremuri o făcea Badan să tan,—toate anghiunile ţirei, cu mbanchiul iul de aceiaşi esenţă idealiită—daciad, înnăţind şi cădind,—pe acolo unde se contestă flamanţi viersaliu romlátás—toată comana inepiraţiilor taeamnla!. Poate, că e printre peţinii—din cei ceri ar trebui să fie mulţi—ce şi faitfeşe şi timp şi linişte pentm scopn propu*. Noi, colegi! de muncă ,tunct o**n , eafietefte li suntem tovarăşi şi flecar* mu mnailre «afletească, Iţi are ecou tn aceiaş a»fi*t al nostru, şi-a propua să comemoreze 20 da ani dela moartea lui Q*vih Mesteascu, acela care a crelat mezia* bUcricetscă la noi In ţară, conducătorul ceUief*lai cor ds la Mitropolia dmn laşi, ș foat an « oraş suflet, ce-şl propaiaee şire»sUu tă fecă cunoscută tarifoura noaat I — mică, dar mare eu suflet — şl peste pregarile ţirei noastre. „ Ioiţativa d-lui Stoicesci de la Bucureşti şi nu din laşi, care ar fi trebuit să-şi manifesta ploa, sentimentele de respect p*ntm marele dispirit, fu «efletesc al lor, e de mare cinste şi psntru e şi p nin ai Ini. La aceste reflecţii aleţd ini Dai seu, adăugăm următoarele: . D-l Virgil Ioneec-Darseu este el însuşi un euflat, u artist, şi un m.,e admirator al lui Cavril Muaicescu. D.cft na ne l«şelăra d-l Dimen a fost unul dintre elevii (Uatinşl ei maestrălsl, a absolvit conservatori! diaşl—caia ne canto şi atmosis —şi ieşenii, au avut uneori prilejul să-l asculţi un nwee concerts. Reproducând omagiul pe cire d-sa fi educe d-lul Ştefan Ştirbesc*, ara diacutat, indirect, viaţa artistică de *i»i d«»ă a t»sslor, care poate fi pernita o ptLft străiscită pentru generaţii * m a* aucsed. Pentru contemporani, cum am m»i spae'o şi cu alt pnlej. Iniţiativa din Ştefan Stoicescu—a fost o adevărati recţie—dialaşule muahal. CRONICA TEATRALA DOM PREMIERE — „Datorii uitate“ si „Act mmntten“ Aseară a avut Ioc la Teitm! N«|!ob*1 reprsaentirea premierelor »Datorii uitat*“ comedie inti’an act de colonelul C. Minolachi şi »Act veneţian" iatr’ua act de Camil Petreacă. Spectacolul a început cu ,R*com#sdsția" In care «iargur Miron Popovici a creiat un rol, ca meiii pricepere şi fineţe. Au fost bine şi d. I. Dorsscana şi I. A. Nocec. * »Datorii uitate" este o lăsdsbilă iscercare a d-Isi col. C. Mandachi, cu atât mai lăudabili cu elt autorul si vine cu pretenţii nici prin tema pe care o tratează nici nu apare ca un profesionist al condeiului. Toată pleaa, alinaţii, personaj a, dialog —este de suprafaţă, ca la un milita, car« ştie să «e preiinte «erect in societate a* vind ţinuta »reglementară" şi cit de bine sade viu!o» e ere-şl limiteszi properţUie. Subiectul e*te următorul: „Pessionaru! Siva Pirsf ars o fali »Irigată cu Umbreana strain !• plătit ecfte datorii, la cel® d!s armă fi bată* răise ea imediat ce va mai anal de e datorie își illiști fgti să ars dksrt, Di?