Mişcarea, aprilie 1924 (Anul 18, nr. 74-97)
1924-04-02 / nr. 74
ÁRUI XVIII He. 74 Toată lumea Cunoaşte acum legea d lu! G. Mârzescu, ministru! justiţiei» cu priire la noul regim al chiriilor. Promulgată prla „Moartorul Of»* Cîal“ legea circulă din mână în mână, şi credem că pentru trei an! fiecare fi-a luat grija de locuinţe. Rarele cazuri de evacuări prevăzute prla noua lege nu vor lasa pe nimeni pe drumuri. Chiiaşul Care după actuala lege ar putea fi evacuat, are anticipat asigurată locuiaţa, căci proprietarul care ar vrea să ocupe apartamentul Chiriaşului său, va fi dator să-i deie locuinţa ce a ocupat. iar proprietarul acestei locuinţe la rândul său, este şl el obli* gat de a primi pechiriaşul In cauză. Tot astfel şi chestiunea prăvălilor. Termicul de un an este suficient pentru Ca să se stabilească o laţetegere Intre comerciant, lndustriaş şi proprietar.—Iar la Caz de ndoreligare, urmează să-şi spuie cuvântui comisiunea arbitrală de pe lângă Curţile de apel sau tribunale. In această privinţă va mai interveni şi legea vadului Comercial care va asigura dreptul firesc al Comerciantului sau Industriaşului Care a creat vadul la magazinele sau atelierele ocupate. Aceasta e situaţia sigură pentru chiriaşi, pe termen de trei ani. Proprietarii la rândul lor, au primit importante avantagii prin consfinţirea dreptului de proprietate, înlăturându-se astfel pretenţiunea unora dintre chiriaşi de a se expropia proprietatea urbană. Veniturile proprietăţii urbane au fost simţitor şi progresiv consolidate, prin acele sporuri de chirii prevăzute prin noua lege. Rămâne acum ca ei proprietarii să ie menţie la spiritul legel şi să va forţeze resurse şi mal mari. Faptul acesta ar friza speculiţiatea—şi aceasta nu poate fi în avantajul proprietarior. O nouă lege specială va Încuraja construcţiile spre a se reduce cât mal simţitor Criza de locuinţe. Odată legea votată, s’a pus Capăt interm nabilelor discuţii şi lupte Ce au urmat Intre proprietari şi chiriaşi. Din Cercetările noastre, Ia Ce priveşte laşul, am putut constata, In primele două zile de Când se Cunoaşte noul regim al locuinţelor, Că la realitate şi proprietarii şl chiriaşii sunt mulţumiţi şi recacose Că d. Mârzescu ministrul julţiel, — cu toate Că legea este o lege excepţională —a căutat să stabilească un regim de armonie şi dreptate. Prin lege, In Ce priveşte principiileesenţiale, nimeni nu este nedreptăţit. Ocrotiţi sânt şi propietarii şi chiriaşii. Din punct de vedere juridi,—ne asigură avocaţii şi mai mult de legi — noua lege este clară, precisă, fără echivocuri şl fără alte Interpretări Cari ar putea da loc la tot soiul de procese nejustificate. Noua lege latră In vigoare. Pentru trei ani santim siguri ci lupta diatra chiriaşi și proprietari va fi suspendată. Noul regim al chiriilor Pilă imitam lini Intima averescaia de Ieri închinare d-lui prof. Petrovici Spectacole! pe care î’a dat Ieri hsalal, di. general Averest au fost din ceie mai penibile. Tribile să recenoaştem de la lac pot că in acesstă privinţă d . Argetoiana a dovedit mai mait tact: ea a’« manifestat la o întisorre publică și &’a »lasst oratori de ctasea sas de Judecătorie de ocol, cum a ficat dl. Averesca. Dl. A'gsti Udo şi-a strâns printed!, nsniţipiţiai câţi ii avea, la efeb, la baride şi la masă, şi ştiind că la'Iztl aa va avea distal decor, a mai sdas şi din alte oraşe. Dl. Averesca a vrut s’a facă mai Istă și a iabatit, a lisat o InLanire publică şi a dat prilej Issslai tă vadă la ce stare dimoravadcare a aj’ na „partidat“ poporaisl. Un Eoa partizan svsrescaa, care a suportai t h e 11 u e i î î e latiankel de ied, a avat mncrocita inspiraţia de a scoate psnearte pe străul cannscr’ppa: „Trăiască spălătorul mancitorimsi“. Omul este a deslănţsit cea mai teribilă polgonri împotriva mancitorimei, ace' şef ds guvern disitre asii 1920 21 care a smplit Isdiisoile ca mendicrl, a apăat la Iaşi ca această titaktsm. Tragica farsă, este opera celui mit neofit svorescin, care deocamdată se melisrsește ca promieraaeie pe cari ii ie fac prietenii „politici“ din ksl, și cari râd da naivitatea ici, pe socoteala lui... Ceetice s’a discutat . Întrunirea de la Sdoll, e tamd cinism... Atât de interesante erai cuvântările, îscâî.psb Icul pleci din sală, in gropari compacte, fiece oretor nos. Dl. I. Fetrovici, care a presidst întrunirea, trebuie să fi regretat profand ci a rezervat namirul propriu și nsnsăral d-lui Averea» peatra finele spectacolului, căci oratorii cari i-sa precedat aa itbatic, sacceaiv, ai evacaeae săli... Ce s’a debitat de la tribună — e mai mult de cit ridicai. „Exproprierea e o escrocherie*, „Con- stituţia a fost tăiată ca să Îmbogăţească pe liberal!", „Mlaiaterele au adassaăii de aşteptare", „Demnitatea Estionată a foit înjosită“,—spunea anul dintre oratorii cei mai pretecţioşi—Iar daii Averesca şi Petrovici, stiteau ca capul plecat, cu mâiseîe la ochi... Er a lati’adevăr an moment de jenă... Qsverna! Averesca care a patronat ceie mai nenorocite şi msrdine afaceri, gaver- Hgi care a speculat pe raige, bosari de tasaar, hârtie, şi tot soiul de afaceri, pas prin represintan tii săi de as!, să critice și să Împrăştie ca norcini lor propria... Am datst să distingem și statul major ac a*! al d-lul Averescu. Vîchisi r-gst era representat prin d-sal K. K. Brăieacs, Ardealul prin d. Ba:s*s— cam gs recomandase d-na Însăși pabilcului!—Basarabia prin d. Lecs, iar IssG iatekctaa! prin d-l Albert Qhira ! Cel mai isaat dintre toţi era d. I. Pe*trovici. Ca basul simt de care dispune, d. Petrovisi era şi jenat şi mfibait, lăsând aspectui de pe scenă, săgeata! din ssă şi mai ales sasiad cel® ce debhaa dels tr.bană. O atare atmosferă dspmarmă, şi o atare răceală &’a mei Înregistrat Iaşal de deces!!1 Pantra aceasta Invocăm numit l nai siliţ al dial I. Petrovici, drept mărturie a acestor obiective Însemnări. Nu ştim cine l’a sfătuit pe d. Averescu tăţis Întrunirea deplorabilă de ieri,—dar cine l’a sfătuit, rea i’s sfătuit. Iar d. Fogosat, care se complace in a fi se Io», trebue să fi fost mai atent și aă na fi îngăduit,—ca aa act de prudentă pentru șeful său — purtarea panoaatelor amintite. cari ia provocat atâtea diverse contestării... Domnul Petrovici, nanul d-ta vei recunoaște adevărul celor ce scriem şi vei simţi la milet graiul de deplomi blit de aparaslisonul de ieri. Convenţia cu Ungaria hire deUgifia română şi cea ungară, după irealizare urmele le Bumreşt, s’fiaihelei o emuliţiune cu privire la datoriile şi creanţele existente. Pe baze acestei convenţiuni datoria ungară de 6400000 lei cur va fi efectuată la locsmorre. Prin acelaşi convenţiune se mai prevăd chestiuni cemerelore şi de transport, protocolul caselor aparţinând minorilor şi Interpuşilor precum şi protocolul primtor la birturile aostelor comitete ungureşti, falsate prin noua graniţă. . . .............. .......... NOTE Opera complectă a lui Caragiale Cea dintăi casă de editură care a tipărit pentru prima dată teatrul lui Caragiale— editură Socec din București—agantă acum printr'un prospect special că a pui sub tipar opera complectă a neuitatului dramaturg, știrea n'ar părea Interesantă dacă avem In vedere că teatrul lui Caragiale a fost tipărit la diverse ediţii de către diverse edituri. •v Ceiace anunţă insă astăzi Editura Socec, merită o deosebită atenţiune : Teatrul mi Caragiale va apare complect In trei voisme care vor cuprinde, pe lingi dramele fl comediile cunoscute, alte piese originale fi traduceri din literaturile străina de a căror existenţă n’au putut ftl decit puţinii admiratori ai maestrului dispărut. Astfel nonile ediţii vor cuprinde: Originale: „Hatmanul Baltac", operă bufă In trei acte de I. Negratzi fi I. L. Caragiale, cu muzica de Eduard Caadella. „100 ani- revistă istorică cu subiect naţional scrisă pentru comemorarea secolului al 19-lea. „începem" instantaneu Intr’un act scris cu prilejul primei reprezentanţiuni a ansamblului dramatic de sub conducerea d-lui Alexandru Davilla. „Caracudil" comedie Intr'an act, „Popeecu cel înțelept" localizare intrau act fi „Articolul 214" comedie Intr’un act scrise de Caragiale In colborare cu Petru Liciu, Traduceri: „Roma învinsă" tragedie in finei acte de Parodl, tradusă la versuri de Caragiale fl apărută pe vremuri iatr'o bibliotecă din Ardeal. Despre această tragedie vorbește Aristida Rimsnescu In volumul ei de amintiri „30 ani de teatru". „Lucrazia Borgia" de Victor Hugo tradusă de Caragiale. „George Dandia" de Molfére tradusă de Caragiale. „Mona varna" de Maeterlick tradusă de Caragiale in colaborare cu Petru Liciu. Acetafi editură mai anunţă apariţia unui volum de proză, versuri satirice fi epigrame intitulat „Moftul Român", extrase din revista cu actial nums care la 1893 a repurtat atitea succese. AR. Consfătuirea agricultorilor fl viticultorilor din laş! Itrl dimlnsaţâ a avofi loc la Camara di Comerţ dl»iafi o consfituira a agricultorilor şl viticultorilor din Issî. întrunirea a fost presldtit ds cifra d-l Petrescu, Inspectorul Creditului Rural. Au ţinut cuvinilrl d-nii Petrescu, Dr. Autonom Georgescu, C. Rujovici şi alţii. S’a hotărât a sa faci întinse subscripţii la noua omisiune a Creditului Rural, eare prin noua ei organizară legali, va da un credit larg agricultorilor şi viticultorilor pentru Intensifisarea producţiei. — Cu începere de la 1 Aprilie 1924, vagoanele de la mu&t vor circula până la ora 11.50. Strbcarea culturali de la Universikte — J bileul Societăţii şi Mediali naluralişti dn Iaşi — la Aula UdiveralistH a avut loc eri diminsgţg o fsdinţă saLmaă pentru aniversarea a 9 decsgii de activitate a Soaeticii medicilor naturalişti din ksl. D. PROP. C. BOGDAN care a presidat şedinţa, a rostit o cuvântare Introductivă In care şî-a exprimat maltamirea ce re alinte ca vechia membra ai aocietiţii această serbare. D-sa propane si se trimită o telegramă omsglală M. S. Rfferii, Care aprlja şi kcarajsasă toate instituţiile de cultură. Asistenţa In picioare labniHiste In arak. D. Dr. P. ANGHEL acitukl preşedinte al Societal a făcut un istoric decumentat, arătlsd iasprijaruîile la care a fostfiinţată Societatea, amatâd pe tot preşidenţii şi învederând bogata activitate desfăşuţată. D-aa aminteşte cu acest prilej că dig tusul acestei societăţl a pornit ideea care a şi foat realisată de către dafenctul A. D. Xenopol, de a se îafiisţa «oc. calfaral! „Arhivfc“. D-L DR. PARHON, la numele UniversUstil şi a Fisediăţii de medicină a arătat raportările ştiintifice ce există intre Fasaltarea de medicină $i societate. D. Dr. BACALOGLU adase omagial societăţi! de aaatomie dat prs care spune că goartke dîsiemenea sodefiţei, ca cere are strânse legitur. D. Dr. RADU FOPA sdsee omagia din pari» societăţii de neurologe dia laşi. D. Dr. S. KONIA rele?* faptei ca aceaită societate a adna preţioase contribuţii sliife pentru alimentarea laseler cu apa potabilă dela Tlmlisiti. D. Drd. TRAIAN GHEORGHIADJ din partea societăţii sîndesţilor raedicnişti, releva sprijinul pe care totdeaana studenţimea l-a avut din partea societâţii mediilor natarsiişti, şi araţi fapta pe care, acea societate a daa’o zlătari de iradeati Împotriva teniia fel de desfiinţare a Parităţii de medicină din Iaşi. MERCURI 2 APRILIE 1924 Marile serbări naţionale din Basarabia După cinci ani de la alipirea de ţara de origină Chişinău (telefonată) Ieri a avut loc acu o consfătuire a unui mare număr de cetăţeni din toate straturile sociale. Am luat part® reprezentanţii autorităţilor administrative şi culturali şi reprezentanţii societăţilor, întrunirea a fost prezidată de către arhiereul Gurle. S-a hotărât a se forma un mare comitet basarabean care nu prezida serbările,ce vor avea loc la 7 Aprilie a. c. când se împlinesc cinci ani de la unirea Basarabiei. Comitetul va fi prezidat de arhiereul Gurle, având ca preşedinte de onoare pe generalul Rudeanu. Vor fi invitaţi toţi membrii Guvernului şi întreg Parlamentul. _____________ Locuinţi pentru ofiţeri la Iaşi şi un timp incoaes ii lacreata ca activitate la plen ordincailor locuinţi, proecate a a face la Iaşi şi cari vor ani ofiţerilor rimaşi fără locuinţe. Lângă fimn cazarmă te vor clădi locuinţi speciate pentru ofiţeri şi famili tor. Până in present, se ştie că 90 ofițeri tot avea foarte curând locuință, lângă diferitele căzărmi de lângă Copou. Ca conțumea și întocmirea plasărilor. Se orupă m mod special d. genirul N. Botes din geniu, etatat de personalul acutul teriteri. la D-L ZOTTA director al arhivei statal de citire anor vechi docimente referitoare la societate. D-L I. BORCEA profesor a ţinut o conferinţă cu subiect ştiinţific. După terminarea cuvândrilor dr. Dr. Aeghel a dat citire scrisori de omsgli primită din partea d-lui dr. Asghaleaca ministrul lastra Ćisail, şi telegramelor primite din partea Atenaului roraâa din Bucureşti, Societatea autoraiiştilor din ţară, precum şi din partea altor societăţi. Serbarea a’a terminat la orele 12 jumătate. 'mmm Alti revete săptămânal» apărate azi: , Oglinda Lumei" No. 13 ta 50 ilustrații fi un bigai numar instructiv. xdi Olanda* No. 12, tar» anunță easestuta rubrica . Vtrzi fi Uitata* a lui Iodoform (Dr. A. Ureche). xOitzontaim No. 13 cu an foarte interesem »amar fi 20 ilustrațiani. * in bogata colecţiune a, ,R»vt»tel Ideei“ cunoscutul idealist şi scriitor d. P. Moşoia a retipărit o veche şi interesantă lucrare nDespre îndatoririle femeilor■ alcătuită In limba fraacead de d-na Qattl de Qamond. Această lucrare a fost tipărită la original la 1836 şi tradusă de edtre Teodor N. Balş,hatman şi cavaler al mai multor ordine*. Prima traducere a hatmanului Balş a font imprimată la 1854 la Iaşi lantipografo- Romănio-Franceză*. .. . D-l P. Moşoia oferă azi o ediţie fundamental refăcuta. Fondat ce te va realU va fi destinat pentru intemeiarea unui astdament sau cămin cultural. Comenzile la „Revista Idtel* Bucurişti, str. F.Derulat 28.« A încetat din viaţă la Ploeşti, scriitorul Beresea-Silvan. In urma lui rămăne căteva lucrări literare cad pe vremuri a fost apreciate. Intre aceştia relevăm volumul de poeme şi proză 9Calbatl părăsite" care datează din anii tinereții, și câteva tomate ca subiect istoric la cartusul la amintirea răsboiului pentru indepedință. Spargerea din strada Anastasie Panu la cursul noptei a’a sivâ sit an fort pile spargere la mg mica! de manufactură sl d-nei Sara Branchefeld din strada Anastasie Pian 27, la uimitoara empejsrări. Hoţii sa pitrazs pe din dos, prin forţarea anei aşi la brutăria Fort din aceiaşi stradă, vecin cu magazines! Brsachefeldi Aici Înarmaţi ca aparate de spargere au procedat la spargerea peretalui despărţiţi !, a dsasfăcut o gaută mare. Prin această spărtură ei sa priînis in muggslaai d nel Branckfeld de aade sa farai mari cantităţi de marfă. Hoţii după săvârşirea fartalul a depărat. Marfa farală te râdică la o valoare ds peste 20,000 Iei. Poliția Înştiințată a luat de Îndată latinue măsuri pentru ermfirhes și prinderea hoțhorl carl aa par a fi străini da oraşul nostru.