Mişcarea, aprilie 1924 (Anul 18, nr. 74-97)

1924-04-02 / nr. 74

ÁRUI XVIII He. 74 Toată lumea Cunoaşte acum legea d lu! G. Mârzescu, ministru! justi­ţiei» cu priire la noul regim al chi­riilor. Promulgată prla „Moartorul Of»* Cîal“ legea circulă din mână în mâ­nă, şi credem că pentru trei an! fiecare fi-a luat grija de locuinţe. Rarele cazuri de evacuări prevă­zute prla noua lege nu vor lasa pe nimeni pe drumuri. Ch­iiaşul Care după actuala lege ar putea fi eva­cuat, are anticipat asigurată locuia­­ţa, căci proprietarul care ar vrea să ocupe apartamentul Chiriaşului său, va fi dator să-i deie locuinţa ce a ocupat. iar proprietarul acestei lo­cuinţe la rândul său, este şl el obli* gat de a primi pechiriaşul In cauză. Tot astfel şi chestiunea prăvălilor. Termicul de un an este suficient pentru Ca să se stabilească o laţe­­tegere Intre comerciant, lndustriaş şi proprietar.—Iar la Caz de ndoreliga­re, urmează să-şi spuie cuvântui co­­misiunea arbitrală de pe lângă Curţi­le de apel sau tribunale. In această privinţă va mai inter­veni şi legea vadului Comercial care va asigura dreptul firesc al Comer­ciantului sau Industriaşului Care a creat vadul la magazinele sau ate­lierele ocupate. Aceasta e situaţia sigură pentru chiriaşi, pe termen de trei ani. Proprietarii la rândul lor, au pri­mit importante avantagii prin con­sfinţirea dreptului de proprietate, în­­lăturându-se astfel pretenţiunea uno­ra dintre chiriaşi de a se expropia proprietatea urbană. Veniturile proprietăţii urbane au fost simţitor şi progresiv consolidate, prin acele sporuri de chirii prevăzu­te pr­in noua lege. Rămâne acum ca ei proprietarii să ie menţie la spiritul legel şi să va forţeze resurse şi mal mari. Faptul acesta ar friza speculiţiatea—şi a­­ceasta nu poate fi în avantajul pro­prietari­or. O nouă lege specială va Încuraja construcţiile spre a se reduce cât mal simţitor Criza de locuinţe. Odată legea votată, s’a pus Ca­păt interm nabilelor discuţii şi lupte Ce au urmat Intre proprietari şi chi­riaşi. Din Cercetările noastre, Ia Ce pri­veşte laşul, am putut constata, In primele două zile de Când se Cu­noaşte noul regim al locuinţelor, Că la realitate şi proprietarii şl chiriaşii sunt mulţumiţi şi recacose Că d. Mârzescu ministrul ju­­lţiel, — cu toate Că legea este o lege excepţio­na­lă —a căutat să stabilească un re­gim de armonie şi dreptate. Prin lege, In Ce priveşte princi­piile­­esenţiale, nimeni nu este ne­dreptăţit. Ocrotiţi sânt şi propietarii şi chiriaşii. Din punct de vedere jurid­i,—ne asigură avocaţii şi mai mult de legi — noua lege este clară, precisă, fără echivocuri şl fără alte Interpretări Cari ar pute­a da loc la tot soiul de procese nejustificate. Noua lege latră In vigoare. Pentru trei ani santim siguri ci lupta dia­tra chiriaşi și proprietari va fi sus­pendată. Noul regim al chiriilor Pilă imitam lini Intim­a averescaia de Ieri închinare d-lui prof. Petrovici Spectacole! pe care î’a dat Ieri hsalal, di. general A­verest a­u fost din ceie mai penibile. Tribile să recenoaştem de la la­­c pot că in acesstă privinţă d . Argeto­­iana a dovedit mai mait tact: ea a’« ma­nifestat la o întisorre publică și &’a »lasst oratori de c­tasea sas de Judecătorie de ocol, cum a ficat dl. Averesca. Dl. A'gsti Udo şi-a strâns printed!, nsniţi­­piţiai câţi ii avea, la efeb, la baride şi la masă, şi ştiind că la'Iztl aa va avea dis­tal decor, a mai sdas şi din alte oraşe. Dl. Averesca a vrut s’a facă mai Istă și a iabatit, a lisat o InLanire publică şi a dat prilej Issslai tă vadă la ce stare di­­moravadcare a aj’ na „partidat“ poporaisl. Un Eoa partizan svsrescaa, care a su­portai t h e 11 u e i î î e latiank­el de ied, a avat mncrocita inspiraţia de a scoate psnearte pe străul cannscr’p­­pa: „Trăiască spălătorul mancitorimsi“. Omul este a deslănţsit cea mai teribilă polgonri împotriva mancitorimei, ace' şef ds guvern disitre asii 1920­­ 21 care a smplit Isdiisoil­e ca mend­icrl, a apăat la Iaşi ca această titaktsm­. Tragica farsă, este opera celui mit neofit svorescin, care deocamdată se melisrsește ca promiera­­aeie pe cari ii ie fac prietenii „politici“ din ksl, și cari râd da naivitatea ici, pe so­coteala lui... Ceetice s’a discutat . Întrunirea de la Sdoll, e tamd cinism... Atât de intere­sante erai cuvântările, îscâî.psb Icul pleci din sală, in gropari compacte,­­ fiece o­­retor nos. Dl. I. Fetrovici, care a presidst întru­nirea, trebuie să fi regretat profand ci a rezervat namirul propriu și nsnsăral d-lui Averea» peatra finele spectacolului, căci oratorii cari i-sa precedat aa itbatic, sac­­ceaiv, ai evacaeae săli... Ce s’a debitat de la tribună — e mai mult de cit ridicai. „Exproprierea e o escrocherie*, „Con- stituţia a fost tăiată ca să Îmbogăţească pe liberal!", „Mlaiaterele au adass­aăii de aşteptare", „Demnitatea Estionată a foit înjosită“,—spunea anul dintre oratorii cei mai pretecţioşi—Iar d­aii Averesca şi Pe­trovici, stiteau ca capul plec­at, cu mâi­­seîe la ochi... Er a lati’adevăr an moment de jenă... Qsverna! Averesca care a patronat ceie mai nenorocite şi msrdine afaceri, gaver- Hgi care a speculat pe raige, bosari de ta­­saar, hârtie, şi tot soiul de afaceri, pas prin represintan tii săi de as!, să critice și să Împrăştie ca norcini lor propria... Am d­atst să distingem și statul major ac a*! al d-lul Averescu. Vîchisi r-gst era representat prin d-sal K. K. Brăieacs, Ardealul prin d. Ba:s*s— cam gs recomandase d-na Însăși pabilcu­­lui!—Basarabia prin d. Lecs, iar IssG ia­­tekctaa! prin d-l Albert Qhira ! Cel mai isaat dintre toţi era d. I. Pe*­trovici. Ca basul simt de care dispune, d. Pe­­trovisi era şi jenat şi mfibait, lăsând as­­pectui de pe scenă, săgeata! din ss­ă şi mai ales sasiad cel® ce debhaa dels tr.bană. O atare atmosferă dspmarmă, şi o atare ră­ceală &’a mei Înregistrat Iaşal de deces!!­1 Pantra aceasta Invocăm numit l nai sili­ţ al dial I. Petrovici, drept mărturie a acestor obiective Însemnări. Nu ştim cine l’a sfătuit pe d. Averescu tă­ţis Întrunirea deplorabilă de ieri,—dar cine l’a sfătuit, rea i’s sfătuit. Iar d. Fo­gosat, care se complace in a fi se Io», trebue să fi fost mai atent și aă na fi în­găduit,—ca aa act de prudentă pentru șe­ful său — purtarea panoaatelor amintite. cari ia provocat atâtea diverse contes­tării... Domnul Petrovici, nanul d-ta vei re­cunoaște adevărul celor ce scriem şi vei simţi la milet graiul de deplomi bli­t de a­­paraslisonul de ieri. Convenţia cu Ungaria hire deUgifia română şi cea ung­ară, după ire­alizare urmele le Bumreşt, s’f­iaihelei o emuli­­ţiune cu privire la datoriile şi crean­ţele existente. Pe baze acestei convenţiuni da­toria ungară de 6400000 lei cur va fi efectuată la locsmo­rre. Prin acelaşi convenţiune se mai prevăd chestiuni cemerelore şi de transport, protocolul caselor apar­ţinând minorilor şi Interpuşilor precum şi protocolul prim­tor la birturile ao­stelor comitete ungu­reşti,­­ falsa­te prin noua graniţă. . . .............. .......... NOTE Opera complectă a lui Caragiale Cea dintăi casă de editură care a tipărit pentru prima dată teatrul lui Caragiale— editură Socec din București—agantă acum­ printr'un prospect special că a pui sub tipar opera complectă a neuitatului dra­maturg, știrea n'ar părea Interesantă dacă avem In vedere că teatrul lui Caragiale a fost tipărit la diverse ediţii de către diverse edituri. •v C­eiace anunţă insă astăzi Editura Socec, merită o deosebită atenţiune : Teatrul mi Caragiale va apare complect In trei voisme care vor cuprinde, pe lingi dramele fl comediile cunoscute, alte piese originale fi traduceri din literaturile străi­na de a căror existenţă n’au putut ftl decit puţinii admiratori ai maestrului di­spărut. Astfel nonile ediţii vor cuprinde: Originale: „Hatmanul Baltac", operă bu­fă In trei acte de I. Negratzi fi I. L. Ca­ragiale, cu muzica de Eduard Caadella. „100 ani- revistă istorică cu subiect na­ţional scrisă pentru comemorarea secolu­­lui al 19-lea. „începem" instantaneu Intr’un act scris cu prilejul primei reprezentanţiuni a an­­samblului dramatic de sub conducerea d-lui Alexandru Davilla. „Caracudil" comedie Intr'an act, „Pope­­ecu cel înțelept" localizare intrau act fi „Articolul 214" comedie Intr’un act scrise de Caragiale In colborare cu Petru Liciu, Traduceri: „Roma învinsă" tragedie in finei acte de Parodl, tradusă la versuri de Caragiale fl apărută pe vremuri iatr'o bibliotecă din Ardeal. Despre această tra­gedie vorbește Aristida Rimsnescu In vo­lumul ei de amintiri „30 ani de teatru". „Lucrazia Borgia" de Victor Hugo tra­dusă de Caragiale. „George Dandia" de Molfér­e tradusă de Caragiale. „Mona varna" de Maeterlick tradusă de Caragiale in colaborare cu Petru Liciu. Acetafi editură mai anunţă apariţia unui volum de proză, versuri satirice fi epigra­me intitulat „Moftul Român", extrase din revista cu actial nums care la 1893 a re­purtat atitea succese. AR. Consfătuirea agricultori­lor fl viticultorilor din laş! Itrl dimlnsaţâ a avofi loc la Camara di Comerţ dl»­iafi o consfituira a agricultorilor şl vi­ticultorilor din Issî. întrunirea a fost presldtit ds cifra d-l Petrescu, Inspector­ul Creditului Rural. Au ţinut cuvinilrl d-nii Petre­scu, Dr. Autonom Georgescu, C. Rujovici şi alţii. S’a hotărât a sa faci întinse subscripţii la noua omisiune a Creditului Rural, eare prin noua ei organizară legali, va da un credit larg agricultorilor şi viti­cultorilor pentru Intensifisarea producţiei. — Cu începere de la 1 Aprilie 1924, vagoanele de la mu&t vor circula până la ora 11.50. Strbcarea culturali de la Universikte — J bileul Societăţii şi Mediali naluralişti dn Iaşi — la Aula UdiveralistH a avut loc eri di­­minsgţg o fsdinţă saLmaă pentru aniver­sarea a 9 decsgii de activitate a Soa­e­­ticii medicilor naturalişti din ksl. D. PROP. C. BOGDAN care a presi­­dat şedinţa, a rostit o cuvântare Intro­ductivă In care şî-a exprimat maltamirea ce re alinte ca vechia membra ai aocietiţii acea­stă serbare. D-sa propane si se trimită o telegramă omsglală M. S. Rfferii, Care aprlj­a­ şi kcarajsasă toate instituţiile de cultură. Asistenţa In picioare labniHiste In arak. D. Dr. P. ANGHEL acitukl preşedinte al Societal a făcut un istoric decumentat, arătlsd iasprijaruîile la care a fost­­fiin­ţată Societatea, am­atâd pe tot­ preşidenţii şi învederând bogata activitate desfăşuţată. D-aa aminteşte cu acest prilej că dig tusul acestei societăţl a pornit ideea care a şi foat realisată de către dafenctul A. D. Xenopol, de a se îafiisţa «oc. calfa­­ral! „Arhivfc“. D-L DR. PARHON, la numele Univer­­sUstil şi a Fisediăţii de medicină a arătat raportările ştiintifice ce există intre Fasal­­tare­a de medicină $i societate. D. Dr. BACALOGLU adase omagial societăţi! de aaatomie dat prs care spune că goartke dîsiemenea sodefiţei, ca cere are strânse legitur­.­­ D. Dr. RADU FOPA sdsee omagia din pari» societăţii de neurolog­e dia laşi. D. Dr. S. KONIA rele?* faptei ca a­­ceaită societate a adna preţioase contri­­buţii s­lii­­fe pentru alimentarea laseler cu apa potabilă dela Tlmlisiti. D. Drd. TRAIAN GHEORGHIADJ din partea societăţii sîndesţilor raedic­nişti, releva sprijinul pe care totdeaana studen­­ţimea l-a avut din partea societâţii medi­ilor natarsiişti, şi araţi fapta pe care, a­­cea societate a daa’o zlătari de iradeati Împotriva teniia­ fel de desfiinţare a Pari­tăţii de medicină din Iaşi. MERCURI 2 APRILIE 1924 Marile serbări naţionale din Basarabia După cinci ani de la alipirea de ţara de origină Chişinău (telefonată) Ieri a avut loc acu o consfătuire a unui mare număr de cetăţeni din toate straturile sociale. Am luat part® reprezentanţii autorităţilor admi­nistrative şi culturali şi reprezentanţii societăţilor, întrunirea a fost prezidată de către arhiereul Gurle. S-a hotărât a se forma un mare comitet basa­rabean care nu prezida serbările,ce vor avea loc la 7 Aprilie a. c. când se împlinesc cinci ani de la unirea Basarabiei. Comitetul va fi prezidat de arhiereul Gurle, a­­vând ca preşedinte de onoare pe generalul Rudeanu. Vor fi invitaţi toţi membrii Guvernului şi în­treg Parlamentul. _____________ Locuinţi pentru ofiţeri la Iaşi şi un timp incoaes ii lacreata ca activitate la plen ordi­ncailor lo­cuinţi, proec­ate a a face la Iaşi şi cari vor ani ofiţerilor rimaşi fără locuinţe. Lângă fimn cazarmă te vor clădi locuinţi speciate pentru ofiţeri şi fami­li tor. Până in present, se ştie că 90 ofițeri tot avea foarte curând lo­cuință, lângă diferitele căzărmi de lângă Copou. Ca conțumea și întocmirea pla­sărilor. Se orupă m mod special d. genirul N. Botes din geniu, etatat de personalul acutul teriteri. la D-L ZOTTA director al arhivei stata­l de citire anor vechi docimente referitoare la societate. D-L I. BORCEA profesor a ţinut o con­ferinţă cu subiect ştiinţific. După terminarea cuvând­rilor dr. Dr. Aeghel a dat citire scrisori­ de omsgli primită din partea d-lui dr. Asghaleaca ministrul lastra Ćisail, şi telegramelor pri­mite din partea Atenaului roraâa din Bu­­cureşti, Societatea autoraiiştilor din ţară, precum şi din partea altor societăţi. Serbarea a’a terminat la orele 12 jumă­­tate. 'mmm Alti rev­­ete săptămânal» apărate azi: , Oglinda Lumei" No. 13 ta 50 ilustrații fi un bigai numar instructiv. xdi Olanda* No. 12, tar» anunță eases­­tuta rubrica . Vtrzi fi Uitata* a lui Iodo­form (Dr. A. Ureche). xOitzontaim No. 13 cu an foarte interesem »amar fi 20 ilustrațiani. * in bogata colecţiune a, ,R»vt»tel Ideei“ cunoscutul idealist şi scriitor d. P. Moşoia a retipărit o veche şi interesantă lucrare nDespre îndatoririle femeilor■ alcătuită In limba fraacead de d-na Qattl de Qamond. Această lucrare a fost tipărită la original la 1836 şi tradusă de edtre Teodor N. Balş,­­hatman şi cavaler al mai multor ordine*. Prima traducere a hatmanului Balş a font imprimată la 1854 la Iaşi la­ntipografo- Ro­­mănio-Franceză*. .. . D-l P. Moşoia oferă azi o ediţie funda­mental refăcuta. Fondat ce te va realU va fi destinat pentru intemeiarea unui astda­­ment sau cămin cultural. Comenzile la „Revista Idtel* Bucurişti, str. F.Derulat 28.« A încetat din viaţă la Ploeşti, scriitorul Beresea-Silvan. In urma lui rămăne căteva lucrări literare cad­ pe vremuri a fost apreciate. Intre aceş­tia relevăm volumul de poeme şi proză 9Calbatl părăsite" care datează din anii ti­nereții, și câte­va tomate ca subiect istoric la cart­usul la amintirea răsboiului pentru indepedință. Spargerea din strada Anastasie Panu la cursul noptei a’a sivâ sit an fort pile spargere la mg mica! de manufactură sl d-nei Sara Branchefeld din strada Anas­tasie Pian 27, la uimitoara e­­mp­ejsrări. Hoţii sa pitrazs pe din dos, prin forţa­rea anei aşi la brutăria Fo­rt din aceiaşi stradă, vecin cu magazines! Brsachefeldi Aici Înarmaţi ca aparate de spargere au procedat la spargerea peretalui despărţiţi !, a­ dsasfăcut o gaută mare. Prin această spărtură ei sa priînis in muggslaai d nel Branckfeld de aade sa farai mari cantităţi de marfă. Hoţii după săvârşirea fartalul a depărat. Marfa farală te râdică la o va­loare ds peste 20,000 Iei. Poliția Înştiințată a luat de Îndată la­tinue măsuri pentru ermfirh­es și prinderea hoțh­orl carl aa par a fi străini da oraşul nostru.

Next