Mişcarea, mai 1924 (Anul 18, nr. 99-120)

1924-05-05 / nr. 100

AUU1 XYDIHe 100 Dipa Misi ui Clipi­ to Congresul uniunii avocaţilor din România Mare—al treilea de la U­­nire—a dat prilejul fericit ca, in Ba­sarabia, până ieri asupîitfi de Întu­nericul robiei şi pustiită sufleteşte de nedreptiţuls unei stăpâniri mai­­ vajnice de­cât toate, să răsune so­lemn cuvântul binefâcător al drep­­tului. Al acela­ drept Care, etern, u­­nul şi acelaşi pentru oa­meni ca şi pentru popoare, dovedeşte la reali­zarea unităţii neamului nostru Intra­pat astăzi , olaită, puterea sa mi­­nunată şi deapururi mântuitoare, pe­n­arişti din toate unghiurile ţării vechi şi noi, înrudiţi prin acelaşi sân­ge şi uniţi in activitatea şi preocu­pările vieţii lor, prin urmărirea ace­luiaşi ideal al ştiinţii dreptului care Înalţă şi m­obiliazit omul, au venit să rostea­scă in numele dreptăţii pen­tru Care şi el şi înaintaşii lor au luptat pretutindeni, rem­orea legă­mântului de unire dintre toate ţinu­turile româneşti. La scânteierea i­­deii naţionale s’a aprins flacăra u­­nităţii de conştiinţă, în lumina Că­reia unitatea normelor de drept ca­tă să aşeze temeiurile de la care viaţa României noi aşteaptă desvol­­tarea ei grabnică şi Înfloritoare, la atmosfera de înălţătoare recu- L legere care a stăpânit şedinţa so­lemnă a deschiderii congresului. D. G. G. Mârzescu ministrul justiţiei a rostit acele cuvinte menite să stră­­bată dincolo de limitele preocupări­lor profesionale fie barourilor, pen­tru a ridica in faţa ţării oficiul avo­catului la rangul unui sacerdot ab­stiitor neadormit al cauzei naţio­nale, a idealurilor de libertate şi de justiţiel. Prin evocarea istorică a mar lor idei de el­berare politică şi naţională Care au stat la baza constituirii or­dinului avocaţilor în România, prin apelul călduros făcut barourilor spre a se devota după exemplul înainta­şilor, operii de propăşire a dreptului şi legislaţiunii Roataiei noi, ministrul dreptăţii a precizat problema uni­­ficării justiţiei şi a legilor Ca însăşi temeiul consolidării statului Amintirea tradiţionilor vechiului drept al Moldovei şi grija de a căuta la noua operă de unificare legislativă toate tezaurele, pe care vremurile le-au răspândit in obiceiurile şi in­stituţiile provinciilor româneşti, pentru a le folosi pe toate ca un bun co­mun al neamului, au trezit ecouri a­ CâaCl Chiar şl in sufletele acelora Cari ar fl uitat rătăciţi subt prisma esclusivismulul, Că aşez­area temei­nică a legilor şl Instituţiilor unitare stă In consensul, In Colaborarea In Concesiunile şl în jertfele tuturor. Discursul d-lul G. G. Mârzescu, a exprimat Intr’o sinteză desăvârşi­tă simţimintele Cele mal alese şi mal nobile sie Întregului congres. Cu o caldă Însufleţire, cu o ne­întrecută înţelegere a problemelor, Cu demnitatea Înfrăţită a talentului şi a muncii, ministrul de justiţie a vorbit la Congres şi uniunii avocaţilor din Chişinău nu numai Ca confrate, dar Ca omul de stat care departe de a fi subt povara . Împrejurărilor le cârmuieşte, inăitându-le. V. B. ,MHIVA‘iFARA ,IBH!VAI I Pressspan c-aţi primit ultimul nesmăr al „Arhivei* pe anul curent. Nu ştia daci l-ati cetit, dar probabil că n-aţi ob­servat o mică... subtilitate: pe copertă „Ai­hi­va" apare ca »viaţă de istorie, filo­logie şi cultură românească, iar pe prima pagină a textalui ca organ al societăţii istorico-filologice din Iaşi. Această... subtilitate are cântec. Ia dorinţa de a relua activitatea ştiinţi­fică întreruptă (Ha cans a risbolalal, la 1921 câţiva profesori ne-am gândit să fa­cem să apară an organ de publicitate ştiinţific. Unii s’au gândit la o nouă re­vistă, ea iasă, ca vechi membru al Arhi­vei, am fost de plcare să facem să rea- 40 pară revista „Arhiva”, ca una ce avea deja o vechime de 27 de ani.­­ Pănă la 1916 Arhiva aplruae ca organ al Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi, împrejurările de dupi r­eboia fiind schim­bate. en au propus de asemenea ca So­cietatea ştinţ­­ică şi literară dia laşi să se _ transforme is Societatea iatonos-fuologică ^ dla laşi. S’a admis şi transformarea societăţii şi apariţia revistei „Arhiva” ca organ al noii societăţi, şi astfel a apărat primar ne­mir al Arhivei din iulie 1921. In toamna anului 1922, bisat pe manca depusă la reviati, eu am cerut codirecţia revistei. Din cauza teraaiei exercitate asu­pra societăţii de către doi »democraţi”, eu am renanţat la codirecţie, dar m-am re­tras ce total de la revistă. De uade cele 6 nan»» ale revistei, la care hererem şi ea, purtau pe copertă subtitlul de organ al societăţii latorice-fi­­lologice, primal sa­măr apărat după retra­gerea mea (Janear 1923) purta subtitlul de revistă de istorie, filologie şi can­ară ▼ românească. Societatea era astfel întăturată, iar per­soana domnaiui „director” resorta in toa­­ot tă splendoarea sa de meteor. II Ialăturată de pe copertă, societatea a­­ fost înlăturată ş! din fancţie, căci din De­­­chembre 1922 şl pănă aal, adică de 17 lapi, societatea, care are drept de control asupra reviste!, şl ci caprine şl ca get­tina», n’a mai fost convocată niciodată. Societatea habar n’«e de articolele ce ■« publică In revistă şi de sumele de bani Încasate. Mai mult Iacă, d. „director şi redactor”, ca de la sine putere, a luat a­­supra Ia­­şi funcţiea de administrator, aşa că, ca drept cuvânt­, domnul director-re­­dector-administrator as poate făli: „L’Ar­hiva c’est moi !” Această nu Împiedică pe damnai c’est moi să facă abonamente şi ■& recolteia subvenţii la numeia societăţi! ! Las pe cetitori să pronunţe terminat po­trivit pentru o astfel de procedare. Prof. Glorga Pasca Expozitia pictorului Tarasov deschisa la sala mFoto-Royalm din str. Lăpu­şniani, pu­ne din nou pe tapet chestiunea clasicismu­lui la artă. Talentatul pictor—elev al scoalei de Bele- Arte din Ieși la studii specializate laMann­­chen Paris—prestată ieșenilor o pictura absolut academica,—o adevarata mnoatatea pentru ultra-modernismul de astăzi. Pana la desart arsa valoroaselor laetăţi expuse, îndemnăm publicul să viziteze ex­poziţia pretorului Tarasov, pentru a savura opera intr’adevăr de artă. „Paharul Blestematm este titlul unui nou şi elegant volum de poeţii datorit cunoscu­tului poet bucovinean O. Rotita. latt’an numit viitor vom face cuvenita recenzie.• Adunarea genitală a mAsperaţiei sufleo­rilor din România* a ales următorul comitet, preşedinte Fabian Formescu, membrii în co­mite­te. Faimon şi I. Va­siles­cu, cenzor V. Botez.* „Domnul, doamna și celălaltă este titlul unui roman cens la sonete de către scrii­torul francez Edmond Caragael. Un congres al cooperativelor din Moldova El se 03 ţine la laşi — Ca prilejul sdmflrii gesaer&fe ft federalei bSraaiîor populare şl a cooperativelor din or«şul şl jude­ţul Iaşi s’a propus • se dă o ml mare «xtcussune eooperfttlvaîor a­­gricois, ra sa a memb­m de © pro­cura eulîirutordar de pft&flnt se­ni *«?t«se și uneltele mmmre, r...tetans!rfeftreft agricultural este ftâtâsl una din sale mii intmsante probleme sgmpl& ce s’a pns dnpi desăvârşire» operaţiunilor Îm­proprietărire,, Târasul proprietar d» pământ trebuie să înlocuiască, cu au®a®-f, pe foştii mari proprietari şl Bgrlsultori, sporind prQdBrtidttfts igrteoll cub to&te formele. Nici un petec de p&nsâ&t nu trebuie aâ ră­mâi^ neluerat Această problemă cum şl ches­­tiunea resturilor da moşii rămase In urma exproprieri?, preocupă pe cosdueâtorl mlşeărtl cooperatiste din laşi şl în considnţft federala, prla etal&r darea de ceimă anuali, agită şi propune idela conrosărei la Iaşi a tuturor cooperativelor din nordul Moldovei «®r® să difecsit® ambete aceste chestii şi tot mu se referi la mişe&raa cooperatistă şl la cultura pimântului. Ia aceastft consfătuire urmea afi a se fixa punctele de diecesţiune să fii un congres mai mare la care vor fi invitate toate coopemtivele din Moldova, Basarabia şi Basaro­­m, reprezentanţii casei centrate din Împroprietărire şi al direcţiune! generale a cooperativelor. As sat congres general dfi aceste trei principale regmaS ale ţ-urii, va discut t®t c® referi la agricultură şi va formula disideminte pe cari ie vor aduce î© cunoştinţa generali. In acest sens, pe cât ştim, fede­rala din Iaşi a şi început lucrările pregătitoare. Activitatea Societăţii „Invalizilor“ din Iaşi Filialele la Moldavă.TM Activitatea reglam­ din Iaşi # "B*MW Asis­tente mc laid. Societatea „InvaM din război” înfiinţată la Iaşi in Noembrie 1917 B&b Isalia pro­­tecţiane a M. S. Regl&a Maria şi aab pre­­stduaţia de capara ■ A. S. R. Priscipsle Carol, 1­1 publică darea de seamă a acti­vităţii dealăptată In curasl analei 1923. Societatea rămaifi reginei Moldovei, are 11 filiale şi ana®«. Fiiala Bscăo a ajatst 82 da Invanisi ea suma de 15700 lei, iar la 34 invalizi a distribuit grata,­ 34 vestoase şi 24pa vechi pantaloni care au coafat 23270 lei. Filiala Botoşani a tjatat 43 invalizi, a cumpărat cărţi de şcoală la 174 copii de invalid şi a intreţinet 5 copii la şcoala co­­mer­­cii, chalteind la total suma de hi 100660, bani 70. Flilala Dorohoi a tjatat 141 invalzi cu suma de 32000 iei, iar la 12 invalid a dat la mod gratast câh­na veston şi n®a pe­reche pantaloni care au costat 10800 lei. Filiala Fălci® a «jurat 139 invan­si ca suma de 16400 lei. Fi­sU Fălticeni a ijetat 138 invan­si ca sama de 56616,50 Iei. Filiala Nesmţ a ajutat 92 invan­si ca ■ama de 25861 Iei. Filiala Putna a »juret 41 invan­si ce sama 23170 lei, a distribuit gratuit metilesmente care a costat 15516,40 lei şi 30 coatime de haine noi şi 3 perechi bocanci care au costat la total 35870 lei. Fiiala Roman a costat 361 invalizi sa ■ama de 55539,90 lei. Filiala Teenci a ajatat 63 invalizi cu suma de 18218 lei şi a Îmbrăcat şi Încălţat 3 invalial ca suma de 7017 lei. Filiala Tatova a ajutat 27 invalid ca suma de 5520 lei şi a distribuit gratuit la 7 Invalial Îmbrăcăminte care a costat lei 3653, bani 75. Filiala Vaslui a ajutat 62 invalid ca sansa de 7511 lei şi a distribuit gratuit la 96 invalid Îmbrăcăminte şi încălţăminte In sumă de 39826 lei. Societatea „Invalizii din război” cu re­şedinţa la Iaşi, In Impasul 40 Sfinţi, a pro­ curat In caraul analei numeroase proteie, aparate pentru fracturi, ochelari şi bandaje necesare Invalidior la număr de 375, ceea ce a costat sama de 296347 lei, dându-li-se acestor invalisi­ţi câte o pereche de bo­canci care au costat In total suma de iei 31920. S’a dat consultaţii şi ajutoare medicale la 497 invalid, Iar la spitale sa fost in­­treţ­iuţi 36 invalid. Alţi Invalizi ca foat triistşl la bir sau internaţi priajCaanatorii. Ciminal invaHdlor a intreţint 84 inva­lizi cari şl-ea lăsat educaţh profesională In atelierele cîmînaÎEi: 57 la ciamărie, 17 la croitorie, 7 la tâmplarie şi 9 la site servicii. Dintre aceştia 14 lavallal şi-au terminat reedaciţia devenind bani lucrători cari au fost Înzestraţi cu aneitele necesare me­­seriei lor. In cămin au and foat gradeiţi şi hrăniţi un număr de 5525 Invalizi In trece» prin Iaşi. Regionsa Iaşi a latreţinct In cursul a­nalsl asliteaţe la domiciliu, ajutâid 8 o­­fiţeri şi 486 grade Inferioare ca bani şi haihe, hmae, rahar şi site alimente. Fondul regionalei Iaşi pe dna de 1 De­cembrie 1923 este de 655580 Iei. Regionala este pusă sub prefideaţia d-nei Maria Petrovici având ca membri In co­mitet pe d-aII colonel Garăi, maior V. Coaetaatlaaacn, căpitan D. Cărunta și dr. I. Arist­o­­ana. REP. Cimitire NOTE româneşti in Alsacia Dl. Max Collina preşedintele comitete­lor alsacian instituit la­­Mulhouse pontra leg-11 tren mormintelor româneşti, a descris ziarelul „Le Temps“—cu prilejul vizitei Suveranilor noştri in Capitala Franţei—vi­zită pe care M. S. Regele Ferdinand şi M. S. Regina Maria ca latree de saltă au fă­cut-o şi celor două cimitire româneşti din Alsacia. Dar exestă cimitire româneşti in Aliacia? sa va întreba cititorul cu uimire. Există—şi d. M. Don­fes vorbind de ele a arătat ziarului „Le Temps" imprej­ură die es» a determinat înfiinţarea lor­­ Comitet al eh Alsacia al mormintelor ro­mâneşti s’a silit să adune o mare parte a mormintelor Imprăştiate In Iatresga Ales­ele, dala Hagenca pâră la Sf. Louis: acela de la Valdn-Pâtre care cuprinde 537 morţi şi acela de la Cronesburg este are 200. Trebie să mai ştiţi că din cei 1100 români iamormântaţi in Alsacia, avem in afară de cele două cimitire menţionata, 270 la Col­­mar, 35 la Malhouse şi 40 până la 150 litr’o groapă cernu® l la Steinbrna lângă Malhouse. „Aproape toţi aceşti romăni au murit de foame, nu din pricina unor imprejurări im­perioase, ci dintr’o cruzime Intenţionată, metodică şi etărnitoare. Şi d. Max Dolifes continui: Parcurgând cimitirele acestea ceea ce vă izbeşte in primul rând sânt datele veşnic aceleaşi: lansarie, Februarie, Martie, A­­priiie 1917. „Da siegur şir la Croneabourg poartă data de 10 Apriiie 1917. Mii este nas şi mai trăgică la Vai-da-Pâtre, care rearain­­teşte că 14 români părăsind intr’o dimi­neaţă cn orăşel din aproprierea Malhonss- Eshi, au fost găsiţi morţi, a doua zi dimi­neaţă Imti’au sat din Valea Rhinuld. Cau­zele morţii nu sunt frecate la actul de de­cis pe care le-am cerut dinadins. „Pîdacile care se latiad In spatele clml­­d­rahii V­l-ds-PlUe, adăposteau un lagăr de prizonieri. 120 da români 77 murit a­­colo In câteva eeptămâni, alţi 68 de la 6­ pănă la 31 Munie ^1917 câte 4 şi cinci zilnic. „Stgtistecsle mele pe care Ie posed şl ai­ Încă Iml din latr’o slagură tabără 8 decese pe ziua de 19 Aprilie şi 6 pe ziua de 27. „Care să fi fost boala a sta stranie şi ne­­cunoscută care ii deelmns? O.ştim din gara martorilor oculari cari afirmau in 1919 că la vreme ce soldaţii români mareau de foa­me, proviziile cari le erau trimisa erau cea ■urnite In liniţte de paznicii lor In careis­­m­s din vecinătatea cimitirului. „Mares enigmă pe care n’am reuşit lasă nici odată s’o dealig­e moartea celor 80- 150 români cari se odihnesc in groapa co­mună de la Steinbrann. „Dermedi na ai­a a procurat niciodată actele lor de deces şi el distraseră sau Iniaeri toate arhivele cu ocazia­,retragerii... LUNI 5 MAI 1924 Informaţii — La redeschiderea Corpurilor Legiuitoare d. Mărtesm, ministrul Iasifi­­, va depune proectul de le­ge pentru organizarea şi funcţio­narea Consiliului Legislativ, potri­vit art. 76 din noua Constitutiv. In ace­­e­t timp d. ministru Mâr­­zmneu pregăteşte proectul de lege referitor la presă şi proectul de lege al organizarei judecătoreşti­­— Tribundlal Iad “. HI a fixat pentru ziua de Marcuri 7 Mai a. c., licitaţie pu­blică pentr vinderea marehi Imobil AL Qr. Suţa din strada Corp No. 4, fiind minori la mijloc. Concertul Corului ---------„Andrei Sigura" După răabdia, publicul care frecvez­­spectaaolele teatrale a’ar putea Împărţi In doeă, acel ce vor să ae acomodeze tu atmosfera unei vieţi mal ales», cerută Im­perios de o UEm­tă mentalitate de sno­bism şi acel care simt o adevărată nece­sitate intelectuală de a-şi Îmbogăţi sufle­tul ci lucrări noi. Recunoaştem că din punct de vedere material prime categorie are Ind­icarea, dsacela ea poate să aa­gure succesul sau Insuccesul unei reprezentaţii teatrale. Cele pat» concerte, care »’*« mărginit la afişe şi la retragerea puţinelor bilete vândute, sânt o mirturie. Nu credeam ca audiţia muzicală a co­ralul prof. T. Popovici să Împărtăşească o soartă mai bucă. Ne depilusesem ca artiştii care nu ocoleau de voie oraşul nostru, să-l ocolească de nevoie. Specta­colele mai alese cs­­ă reuşească trebuie numai­decât să fie anunţate Inti’uii „ştii” care să atingi impredonsbilit&tea foarte puţin fină a acelor care att lacspnt să pă­trundă In sălile de teat» după răsboia. Şi măcar acest „stil“,—devenit aproape indispensabil,—nu t’a avut afişele, care anunţau concertul cort*! de aseară. Dacă a fost puţină lume Ia teatru In seara de 2 Mai, canea se datoreşte fap­tului că ea era compusă aproape numai din pătura Intelectuală a oraşului nostru. Un insccces materia!, dar un mare eacces moral. E inutil aproape să mai vorbim de ca­lităţile muzicale ala prof. Timotei Popo­vici, ele sunt prea cunoscute. Cela ca În­că vrem Indeoaebl să arătăm e o serie de alte însuşiri,—oare la mare parte au asigurat saccesul coacenalal. Cunoscătorii Îşi d­a sama cât e de greu să alcătueşti un cor „bun” din ele­­mente şcolare, pe care nu le poţi avea decât câţiva ani. Şi ca să faci un cor ca acela dla Sibis Iţi trebuie nu numai ştiin­ţă şi fineţă muzicală, dar Iţi trebue la special multă dragoste care s’o ştii că o transmiţi acelor, pe care li Înveţi. In lumina acestei călduri aafleteşti i­e­bec jsdecBtS opera pref. din Sibiu. Şi să dăm aama că acum ea constrtule o lem­nă pateraică de idealism la mijiocul obscu­rantismului materialist, care ne năpădeşte din ce In ce mal mult. Execuţia bucăţilor a foit Ia Înălţimii dragostei ca ci» ele au fost Isvăţate. Nu mai vorbim de talentele ahsa ale eleve­lor: Lia Popovici şi Paraschivi Luca, «lat lucruri ca» grea se poată Îmbracă In haina atrimtă a vorbei. O critică pur musar­ală ar fi aproape imposibilă, nu poţi să fii obiectiv acolo unde ai văzut atâta enfiet şi nade ai a­­flat atâtea Însuşiri adevărate anacronisme pentru vremea de cată şi. GR. GR. S. — îndemnăm pe ieşeni să viziteze ex­poziţia de pictură clasică­­ domnelui TA­RASOV, deschisă în sala „Fotto-Roysi* din str. Lăpuşneanu. Intrarea gritalcă. — In astă seară are Ioc la saloanele­­Societăţii de Gimnastică* baiu! organizat da „Casa de Cetire din Ţicău" In folosul bibliotecii sale. In program: Producţii artistice, Tom­bolă, Ruletă, Batale de fiori, Ssrpetinc şi alte distracţii. Muzica Militară. Este­ bogat cu preţuri ieftine. Intrarea generală 10 lei de persoană.­­ Cursurile la „Liceul Internat” au Început de ieri. De­cani, 5 Mei. Încep casurile regu­late ale tuturor celorlalte şcoli, secondare şi primare.

Next