Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)
1924-06-01 / nr. 121
* V } V* V r. . 1 ♦ A 4 * DUMINICA 1 IUNIE 1924 un minis frau SS EDUCAŢII SUFLETEASCA — Regenerarea spirituală a poporului nostru S’a ţinut sa^tmâna aceştia la Booneşti, an dia iniţiativa pedagogilor, osci din aceea a psihologilor. L’ea convocat profesorii de religie cari s’au adunat La sala mare a Căriei Corpului Didactic, discutând chestiuni cari privesc educaţiilea şi morala întregului popor românesc, dar de Carina sa ocupă azi decât oficialitatea, representanţii Bisericei şi al Învăţământului. Ia Cuvântul da deschidera rostit de Căiţă părintele Popescu-Milăeşti, —o somitate In ceea Ce priveşte cunoştinţele sale asupra itteriturei religioase—sficţia sa a anutat Cauza principală şi principială care a determinat convocarea acestui cel dintâi congres al profesorilor de religie: hatosul moral in Care societatea noastră trăieşte in anii din urmă, lipsa Complectă de educaţie sufletească, şl ateismul general Care nu este macar «săltatul unei Culturi mai înalte Cari ar putea Înlesni, macar în parte, ceeace In om se nimeşte puterea tainică şi sflmă a unei credinţ. Congresul a urmat In ordinea de zl cu un program oarecum sColast C. S’a discutat învăţâmântul religiei In şcoli şi extinderea lui In toate şcolile ~-«har in cete comerciale şi profesionale, cum a declarat-o însuşi d. dr. Anghelescu ministrul instrucţiunel şi d. Lapedatu nlaistrul cultelor. Dar religia In sine prestată un Interes mait mai mare decât un simplu obiect de lavâţUmoar. Ea are menirea firească de a educa şi moraliza nu numai lumea şcolară, dar Întregul neam de acelaşi credinţă, — mai ales in acesta timpuri in care Curăţenia sufleteasca şi idealismul pur nu dispărut In totul. Bisericile sunt pustii, la oraşe Csşi la ţert. In zilele d® sărbătoare ereştiaesică In jos să ascultăm oficierea al sibîilor divine şi predicile morale ale preoţilor,—n® pierdem vremea prin berării şi cafenele la oraşe, prin cârciumi la sate. Omul nu mai crede în nimic, pare el a pierdut in totul simţul răspunderii morale foiţă de el lugsişi, îscă de gemenii săi. O atmosferă demoralizantă şi nimicitoare apasă asupra societăţii noastre. Nu mai avem nimic sfânt, nici un imbold puternic şi înăţător Care să fie o salvare, o renaştere a sufletelui nostru. Criza morală este apoape mai puternică ştia orice Caz mai primejdioasă decât cea economică. Disperăm pare simpla—fără noi o afă nâdejie Intr’un viitor mai bun. Acesta a fost motivul Care a inspirat congresul profesorilor de religie. S’au luat hotărâri. Aşteptăm rezumatele. Să dea Domnul, la Care puţini mai aparm In vremuri de desnădejde, ca ele sa fie Cât mai bune şi Cât mai repezi. Dar pentru regenerarea sufletească a poporului, pentru învierea credinţei mântuitoare, mai sunt multe de făcut. Ne gândim in primul rând la răspândîrea, la massele populare, a cărţilor bune de religie, la Sfânta Scriptură, şi la vechul şi noul Testament, care ar Însemna o adevărată binefacere pentru cei mulţi, pentru Cei rătăciţi la haosul ignoranţei şi a decăderii morale. MAUSOLEUL NOTE DIN JI1SSTI ~ Un apsi fără evu el Academiei Române Din 8® in sn, cetind rapoartele Academiei Rotaiie, se sdecem stsisst« da casa s! momnântHi postala! Vasile Aîecsandri, de la Mircești. Se împlinesc, îs cărând, sece asi de ciad, ia naa comemorărsi anal sfert du viac de la moartea bardelui naţionat în faţa momâatului si», fostul preşedinte al Academiei Ro.asp, regretata dr. C.. Istrati— venind la pioasa comemorar« csa a avut loc la Mirceşti—a declarat că Academia Română la a aspra ei iniţiative de ss traaatoma mormâstal şi focsiaţa de vară a starelui poet miţknai, fait’sa maseolsH şi ÎHtr’aa ale lanaea Istoric şl national. A vsssit insă răabdio?, şi ideia înălţătoare a ÎHceterii, fără ca Academia Roarină să fi remaiat la realizarea ei. Făsâ.ităriie şi grsniiţila de etapă fisbal as pas pari-se o ame şl ncoliatică stavilă oricărei îndatoriri culterale. Hiss această privinţă d. Plrvaa, secretsrai general al Academiei Române face următoarea tristă constatare: .Un cea ca««««« Şi caracteristis este de pildă situaţia A^ad*miel faţă de nsormâstui odfc m cdlhsss'e şl c«si* and* a trăit o glod© literară cu aceia a lui Akcuindri. Ceas ca grădina şi raormâiitel «a fost donate Academiei de nepoatele m»,e!mp.Qst la anul 1914, Acadaraia a primit donaţia ca Intesţia de a întreţine casa în legi' stare şi a-i restabili csiprinsul cit md apropiat de starea îa cai e ste gătis pe cSad o locuia poete!, şi & ridica pe mormântul ki cuventai monansant vrednic de nsajsma lei şi de saţistea pe care a temiasi-o prin geniul său. Trebuia ce mormintal şi casa lui Aieeuandri si fie an loc de pelerinaj naţional. S’au ficat clteva apelări la dărnicia inaticuteior fis as dar*, dsr răianuîbr lor a fo«t atât de «iab, ia cât piuă a«i îsîs a’® patst kSita paste momâatcavssitel ssîoaaffiaaî. şi lipsesc faijloacel* pentru reparaţia aecea«r8 cas*i“. CobBratsrea acesatu e şl tristă şi drsteroasă. Tristă că Academia Rotaâ .â, cea sad înaltă iBidkția da csltară, bo dispună cu mijloacele ceosceuhă, tristă că Zaires fiaBEtă (da csre spissa alătura marea Industrie și pe răsurii begatas) n’*t riapaaa Iscă k spisiele ca t'a iăcst, dareroiasă— câod fttm tă (dedai lai V&gLe Alecasudrl stă iachis într’o sură de ucâ^dari, iar costacadia Mircesid eetâ gpoape o ridai. Ss îapîiaeac 32 de aal de câad st marit esi mai mai® poet Bațioasi, efl na tiecat atât de glorios ia istoria țârei ş! a literaturei—și îacă na &’a ficat ceea ce trebaU să ss faci de marti vreme... Constatarea seereianski general al Acadetsid este tristă și dgreroa®!. Block-Notes ARGUMENTELE LUI CON MATEI Copa Mats!in .lovitura* pa care a crezut e’o d& vorbind contra comercializării, a spot intre altebanalități* și următoarele: .Iar atunci când se observă o voce discordantă, atunci IMEDIAT protestatorul e poftit... in consiliul d& administrație respectiv*. An treeut 48 da ors da la această alfrmafiane—și Cotan Matei Cantacuzino poate declara pe cuvânt de onoare că deși a fost cel dintăiu ,protestator* nimeni nu l-a poftit In nici tan consilie... * FUZIUNE Dl. L Mania a bătut palma cu dl. Mihalache, peste capul d-lm C. Stere,şi astfel fuziunea s’a făcut. Dă aici înainta încep tratativele ca să fuzioneze şi amicii celor doi candidaţi fuzionaţi. Interesant de tot ! POLITICA FRANŢEI Schimbarea de guvern şi politică ei externă IrsSr® d-nii Potnewfi şi Hsrrlat Discursul p® eure d-l Pnfswafé l’a rostit te Barledue este e&msideret ea ua ultim expozau al actualului premier frmees la&tale de nlecarea lui idels guosra. D-l Potmc&ré a flaut die am sâ afirme politic® de concesii a Branf&t faţă de Girmamita, im timp ea suemserut d-sele, d-i hair lot, sub semtaturâ proprie, ia erti«olul ce a pub Iml ia atarul Information“ exprimă aceleași păreri ale d*lui Poluam ”,—cu singura deosebire de formă. Sthimbtrea da guvern ce se m produce ia Breafa au oa schimba iasă politica ei externă —cum a susftaut unele dta ziare noastre. Gând, imediat după cunoașterea r&sultenului alegerilor generale dta Bran fa, ne-am exprimat eredi a fa că mhimbarm guvernului francez au oa schimba politics externă a Franței, unele din ziarele noastre... diptomat lee dar subversiv*, ne-au contrazis cu mult brio și au anticipat o credință în numele d-lui Harriotdar fără a cunoaște intențiile ml®. Astăzi aceste ziare înregistrează dotarurile șefului indicolilor din Franța aere arată hotărât că o continua pot trom d-lui Poimearé în shăsttum® extmrmă și că nu om renunța la dreptarie Incontestabile ale Branfel. Ssh mb&rm de guvern « Freutet in bite să se producă peste două fret alle. Dl. harriet, indicai sâ for meze noul cabinet, continuă tratativele cu șefii partidelor darn varai®. Paste pufin vom avea un nou gummn fremez și vom putea înregistra programul său, in politica externă a Franţei, da care este legată pacea popoarelor europene. ECCORI Dario Nicodami, tutorai italian jurat ţipa seriele noastră, a scris o dramă amoroasă la serie emoţionante Intitulată :Casa sserită" ea tt reprezintă ta suetei la Milano. * D-l Max, artistul comic in reputaţie mondială, a tt intrat la teatral ■Comoudia* din Paris, primit ca mari manifestaţiuni de simpatie de către panini. Se anunţă ca Mărioara Ventura şi de Max vor veni la lama în ţară, şi vor juca şi in Iaşi. * I. P. S. Episcop lacob Bărlădeanul a donat Academiei Romane mai multe notamente referitoare la istoria Bărladului. * Academia Ratrănd, întrunită In sesiune generală, fine sediiare publică astăzi. Vineri, la ore 3 d. a. D. N. larga va rosti o cuvântare pentru comemorarea lui Jalea Michelet, căruia românii ii datorat o recunoştinţă spaţială. 0 întrunire a ziariştilor Oi Bucureşti Ba®.— Dl. Duce ministrul d& externe a reunit aseară E& Ghaiembrted pe toţi reprezemtmvifil peset din Geptielâ, ca pril&jal brichetului dat în enmre& d-lui Horden, şeful presei din l ga ISiafmnUor. S’au discutat mijlomele practice prin mrs presa din Românie ar putea inferme mat exact opiate publică asupra aeilvitâfli secretuftt națiunilor. Explozia de la GOTR8BEKI - Declaraţiile d-lui I. I. C. Brătianu — Ieri la Cameră, înainte de intrarea la ordinea de zi, reprezentanţii partidelor de opoziţie s’au ocupat de expozia de la Cotroceni. Camera de aşteptat, opoziţa fără a ţine seamă de orice alte Consideratuni, a atacat guvernul, invluuindu-l a fi responsabil de această nenorocire. A răspuns dl. general Mărdărescu, Care a exis resultatul pnmilor Constatori, in care Ca ministru de resort a dat cele mai bune şi lniştitoare asigmări că apărarea naţională nu a suferit decât pagubele predate de Incendi, fără a se ştirbi din putere ei de rezistenţă. In urmă dl. I. I. C. Brătianu preşedintele Consiliului, examinează criticele adese de antevorbtori gaverniului in casatia dezastrului de hCotroceni şi in specie se ocupă de cele ridicate de d-nii brga şi Vaida relevând lipsa de patriotism, pe cari au fost intemdate acuzaţi le d-te Vaida şi aCeanta In contradicţie cu Cib susţinute de dl. prof. Iorga. Pe când d. Iorga—spune d. Ion Brătianu—a Cerut guvernului să ia măsuri contra streinilor cerim sună la ţară, d. Vaida a compătimit pe muncitorul străin. D. pr m m nistru se râdică Contra acestei conceptual ale unui om politic. D-sa auigarâ Că guvernai va lua Cele mai severe măsuri contra vinovaţilor şi spune Că deşi am suferit o pierdere, totuşi guvernai este hotârâc »’o repare Cât sa poate mai repede. Chiar in cursul ierael acesteia s’a Început Întocmirea unul proiect pentru reorganizarea aprovizionatei armatei, care pa viilor va Împiedeca repetarea unei Beaorochi Ca cea da eri. Proiectul este pe Cala da elaborare și in Cărând va lua forma definitivă. D.hn Brâniana termină asgurând Camera, că guvernul are lmmnaga soilCitadlae pentru armată şi de aceia chiar s’a dat ministerului de război libertatea de a angaja eprovizionările viitoare pentru armata română ştiind că aceasta va căpăta concursul nelimitat al Corpurilor legiuitoare, şi tuturor forţelor politice fără deosebire da partid. Aelilitea Societăţii primilor , război, fieglonea laţi Filialele din provincie. Opera educativă. Propuneri pentru viitor. 111 FILIALA BOTOŞANI, coodusă de Coashouil, prezidat de Ed. MII ca Colac, iatreţi de două orfelaate. Difciliata da foto .Milor Igeat" Botoşani, arată 90 orfane 66 armeană in şcoala pitocară şi 24 în şcoli specale, la timpul liber fetele nepin croitoria. Localul aparţinu Societăţii la deplină propriere. Oifalinata! de băieţi ."hali Embnuana" Botoşani adăposteşte 70 orfani, intru cară 56 annaaaă şcoala pilmari şi 14 şcoli speciale. FILULA BACĂU, condai de delegata regiune), priintero Protoierae T. Zoita iatreţine crfe iastul de fete, „Sft. Esaterina" ca un efectiv de 60 fete 58 urmează canal prlavar si 2 coruui secundar. In timpul liber, fetele fac practici la atelierele de Industrie casatei din oifeilast. Imobill aparţiae Societăţii. Reglenea ksl stsbvcstioneczi la Hiiincesti Rvsiaaa oifoliaatai catolic wVaalie Atrxandn" ca aa efectiv de 46 orfane i dinţi a care 4 armează grădina de copii, 23 şcoala primară, 6 ia şcol speciale şi 13 in atelierele de Indadrie caanică şi fiori artificiale dia orfetinat. Educaţia orfanilor amureşte dezvoltarea lor tubracrini aafiereac şi fizic. Sub raportul aafietasc, Rigluna Iaşi prin persseaism de care dispune urmâraşte foitaaî9* s,Qatlr®eats.ai nliglou şi patriotic şi formarea depadetiîor morale. Aceste aspiraţiani k realizim pe diferite cil. Total plaacfi isaS dela sunoaşterea lasdlviduailtăţii copilaiul. Mijloacele la care ne*am oprit peatru a iadrttm pe orfaşi pe cale sănătoasă sunt cele pe care Ie numără aci. Inîieţurua de biblioteci ia fiecare orfelinat, şezători calinare,* conferinţe şi convorbiri cu caracter religios, moral şi pitoiotic, excursia zile, mergerea la biserici la daoaidi şi sărbători, activitatea practică la ateliere şi deprinderea virtuţilor morale. Pentru toate eceatea regiunea noastră, a dat instracţiunile necesare şi a leat mizări in cormdnţi. In fiecare orfelinat sa încearcă aplicarea acestor mijloace, cu toate dificultăţile ce le intămpinlm acolo uade nu există un personal auflsient pregătit. Sesizaţi de ajieîa lacnae In orgaumarea orfelinatelor, «un last măsuri fie pentru u ■eîecţlona peraonalul, fie pentru a di îndrumările necesare de educaţie. Pentru bana stare fzlci a copiilor, fiecare orfetintt are un medic şi Infirmiera ■o. Bolile mai grele se caută in stabillmediere spitaliceşti ala societâţii. (Consulul central) iar copiii debili au fost trimişi in timpul verii la băile Badach). Pentru tratamentul contncilvitel grann- Iouie, en care orfsail sa veait 'din căminele regimentare am Înfiinţat an centru In orfellottii .Mavrocordat" Iaşi. Iar orfanii predispss! la boii de piept ■nat laterna,! la sanatoria! .Vilii groerar* Bucism-Uşl. Asistenţa materială ca hrană. Inculţlmine, imbrăcămlnte, cu multe sacrificii, din partea regiune! noastre, dă in condiţinei *a Ufăcătoare. Cea mai mar« greutate ne vize de in surprizei« ce ni le rezervă continua oroare ■ peţurilor pe pliţi, d«şi bugetul nu ne permite aporirea aioeuţiei. • Pe viitor intenţionăm, in limitele bugetare, merirea ajutorului la domiciliu, înfiinţarea da dispensare pentru orfanii atestaţi la domiciliu, extinderea activiaţii şcolare şi asupra orfanlor de la domiciliu, preparându-l la vederea examenelor şi Inaerilndn-1 la diferite şcoli. Pentru orfedlaate, nu atirlm îmbunătăţirea aiti,aţlel lor materiala şi organ uar(a aerviciuiui de personal peatru a* ga area unei bane îngrijiri morale şi fizice a orfanilor. Încheind mulţumim tuturor comitetelor fin*Ic precum şl tuturor pirticulariior de un contribuit material şi moral la opera noutri şi solicităm totodată şi pe viitor coacrizal taturora. ,Preşedinta reginei la Iaşi Oga M. Sturdza Jugoslavia și Mica Antantă Buc.— Președintele Consiliului de miniștri al Jugoslaviei nu participa la conferinfm Micei Antante ce se va deschir tuna uittmr§ la Puga.