Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)

1924-06-01 / nr. 121

* V ­ } V* V r. . 1 ♦ A 4 * DUMINICA 1 IUNIE 1924 un min­is frau SS EDUCAŢII SUFLETEASCA — Regenerarea spirituală a poporului nostru S’a ţinut sa^t­mâna aceştia la Boon­eşti, an dia iniţiativa pedago­gilor, osci din aceea a psihologilor. L’ea convocat profesorii de reli­gie cari s’au adunat La sala mare a Căriei Corpului Didactic, discutând chestiuni cari privesc educaţiilea şi morala întregului popor românesc, dar de Cari­na sa ocu­pă azi decât oficialitatea, representanţii Bisericei şi al Învăţământului. Ia Cuvântul da deschidera rostit de Căiţă părintele Popescu-Milăeşti, —o somitate In ceea Ce priveşte cu­noştinţele sale asupra itteriturei re­ligioase—­sficţia sa a anutat Cauza principală şi principială care a de­terminat convocarea acestui cel dintâi congres al profesorilor de religie: hatosul moral in Care societatea noas­tră trăieşte in anii din urmă, lipsa Complectă de educaţie sufletească, şl ateismul general Ca­re nu este ma­­car «săltatul unei Culturi mai înal­te Cari ar putea Înlesni, macar în parte, ceeace In om se nimeşte pu­terea tainică şi sflmă a unei credinţ. Congresul a urmat In ordinea de zl cu un program oarecum sColast C. S’a discutat învăţâmântul religiei In şcoli şi extinderea lui In toate şco­lile ~-«h­ar in cete comerciale şi pro­fesionale, cum a declarat-o însuşi d. dr. Anghelescu ministrul instruc­­ţiunel şi d. Lapedatu nlaistrul cul­telor. Dar religia In sine prestată un Interes mait mai mare decât un sim­plu obiect de lavâţUmoar. Ea are menirea firească de a educa şi mo­raliza nu numai lumea şcolară, dar Întregul neam de acelaşi credinţă, — mai ales in acesta timpuri in care Curăţenia sufleteasca şi idealismul pur nu dispărut In totul. Bisericile sunt pustii, la oraşe Csşi la ţert. In zilele d® sărbătoare ere­­ştiaesică In jos să ascultăm oficierea al sibîilor divine şi predicile morale ale preoţilor,—n® pierdem vremea prin berării şi cafenele la oraşe, prin cârciumi la sate. Omul nu mai crede în nimic, pare el a pierdut in totul simţul răspunderii morale foiţă de el lugsişi, îs­că de gemenii săi. O atmosferă demoralizantă şi nimi­citoare apasă asupra societăţii noa­stre. Nu mai avem nimic sfânt, nici un imbold puternic şi înăţător Care să fie o salvare, o renaştere a su­flete­lui nostru. Criza morală este a­­p­oape mai puternică ştia orice Caz mai primejdioasă decât cea econo­mică. Disperăm par­e simpla—fără noi o af­ă nâdejie Intr’un viitor mai bun. Aces­ta a fost motivul Care a in­spirat congresul profesorilor de reli­gie. S’au luat hotărâri. Aşteptăm re­zumatele. Să dea Domnul, la Care puţini mai aparm In vremuri de desnădejde, ca ele sa fie Cât mai bune şi Cât mai repezi. Dar pentru regenerarea sufletească a poporului, pentru învierea credinţei mântuitoare, mai sunt multe de făcut. Ne gândim in primul rând la răspân­­dîrea, la massele populare, a cărţilor bune de religie, la Sfânta Scriptură, şi la vechul şi nou­l Testament, care ar Însemna o adevărată binefacere pentru cei mulţi, pentru Cei rătăciţi la haosul ignoranţei şi a decăderii morale. MAUSOLEUL NOTE DIN JI1SSTI ~ Un apsi fără evu el Acade­­miei Române Din 8® in sn, cetind rapoartele Acade­miei Rotaiie, se sdecem stsisst« da casa s! momnântHi postala! Vasile Aîecsandri, de la Mircești. Se împlinesc, îs cărând, sece asi de ciad, ia n­aa comemorărsi anal sfert du viac de la moartea bardelui naţionat în faţa momâatului si», fostul preşedinte al Aca­demiei R­o.asp, regretata­ dr. C.. Istrati— venind la pioasa comemorar« csa a avut loc la Mirceşti—a declarat că Academia Româ­nă la a aspra ei iniţiative de ss traaato­ma mormâstal şi focsiaţa de vară a starelui poet m­iţknai, fait’sa maseolsH şi ÎHtr’aa ale lanaea Istoric şl national. A vsssit insă răabdio?, şi ideia înălţă­toare a ÎHceterii, fără ca Academia Roarină să fi remaiat la realizarea ei. F­ăsâ.ită­­riie şi grsniiţila de etapă fisbal as pas pari-se o ame şl ncoliatică stavilă ori­cărei îndatoriri cu­­lterale. Hiss această privinţă d. Plrvaa, secrets­­rai general al Academiei Române face ur­­mătoarea tristă constatare: .Un cea ca««««« Şi caracteristis este de pildă situaţia A^ad*miel faţă de nsormâs­­tui o­dfc m cdlhsss'e şl c«si* and* a trăit o glod© literară cu aceia a lui Akcuindri. Ceas ca grădina şi raormâiitel «a fost do­nate Academiei de nepoatele m»,e!m­p.Qst la anul 1914, Acadaraia a primit donaţia ca Intesţia de a întreţine casa în le­gi' stare şi a-i restabili csiprinsul cit md a­­propiat de starea îa cai e ste gătis pe cSad o locuia poete!, şi & ridica pe mormântul ki cuven­tai monansant vrednic de nsajsm­a lei şi de saţistea pe care a temiasi-o prin geniul său. Trebuia ce mor­mintal şi casa lui Aieeuandri si fie an loc de pele­rinaj naţional. S’au ficat clte­va apelări la dărnicia inaticuteior fis as dar*, dsr răianu­­îbr lor a fo«t atât de «iab, ia cât piuă a«i îsîs a’® patst kSita paste momâatca­­vssitel ssîoaaffiaaî. şi lipsesc faijloacel* pentru reparaţia aecea«r8 cas*i“. CobBratsrea acesatu e şl tristă şi drste­­roasă. Tristă că Academia Rotaâ .â, cea sad înaltă iBid­kția da csltară, bo dispu­nă cu­ mijloacele ceosceuhă, tristă că Zai­res fiaBEtă (da csre spi­ssa alătura marea Industrie și pe răsurii begatas) n’*t riapaaa Iscă k spisiele ca t'a iăcst, dareroiasă— câod fttm tă (dedai lai V&gLe Alecasudrl stă iachis într’o sură de ucâ^dari, iar co­­staca­­dia Mircesid eetâ gp­oape o ridai. Ss îapîiaeac 32 de aal de câad st ma­rit esi mai mai® poet Bațioasi, efl na tie­­cat atât de glorios ia istoria țârei ş! a li­­teraturei—și îacă na &’a ficat ceea­ ce tre­­baU să ss faci de marti vreme... Constatarea seereianski general al A­­cadetsid este tristă și dgreroa®!. Block-Notes ARGUMENTELE LUI CON MATEI Copa Mats!­in .lovitura* pa care a cre­zut e’o d& vorbind contra comercializării, a spot intre alte­­banalități* și următoa­rele: .Iar atunci când se observă o voce dis­cordantă, atunci IMEDIAT protestatorul e poftit... in consiliul d& administrație res­pectiv*. An treeut 48 da ors da la această alfr­­mafiane—și Cotan Matei Cantacuzino poate declara pe cuvânt de onoare că deși a fost cel dintăiu ,protestator* nimeni nu l-a poftit In nici tan consilie... * FUZIUNE Dl. L Mania a bătut palma cu dl. Miha­­lache, peste capul d-lm C. Stere,şi ast­fel fuziunea s’a făcut. Dă aici înainta încep tratativele ca să fuzioneze şi amicii celor doi candidaţi fuzionaţi. Interesant de tot ! POLITICA FRANŢEI Schimbarea de guvern şi politică ei externă IrsSr® d-nii Potnewfi şi Hsrrlat Discursul p® eure d-l Pnfswa­­fé l’a rostit te Barledue este e&m­­sideret ea ua ultim expozau al actualului premier frmees la&­­tale de nlecarea lui idels guosra. D-l Potmc&ré a flaut die am sâ afirme politic® de concesii a Branf&t faţă de Girmamita, im timp ea suemserut d-sele, d-i hair lot, sub semt­aturâ proprie, ia erti«o­­lul ce a pub Iml ia atarul In­formation“ exprimă aceleași pă­reri ale d*lui Poluam ”,—cu sin­gura deosebire de formă. Sthimbtrea da guvern ce se m produce ia Breafa au oa schimba iasă politica ei externă —cum a susftaut unele dta ziare noastre. Gând, imediat după cunoașterea r&sulten­ului alegerilor generale dta Bran fa, ne-am exprimat eredi a fa că mhimbarm guvernului francez au oa schimba politics externă a Franței, unele din ziarele noastre... dipt­om­at lee dar subversiv*, ne-au contrazis cu mult brio și au an­ticipat o credință în numele d-lui Harriotdar fără a cunoaște in­tențiile ml®. Astăzi aceste ziare înregistrea­ză d­otaru­rile șefului indicolilor din Franța aere arată hotărât că o­ continua pot trom d-lui Poimea­­ré în shăsttum® extmrmă și că nu om renunța la dreptar­­ie Incontes­tabile ale Branfel. Ssh mb&rm de guvern « Freu­tet in b­ite să se producă peste două­ fret alle. Dl. harriet, indicai sâ for meze noul cabinet, continuă tratativele cu șefii partidelor da­rn varai®. Paste pufin vom avea un nou gummn fr­emez și vom putea în­registra pr­og­ramul său, in politica externă a Franţei, da care este legată pacea popoarelor europene. ECCORI Dario Nicodami, tutorai italian jurat ţipa seriele noastră, a scris o dramă amoroasă la serie emoţionante Intitulată :Casa ss­­erită" ea tt reprezintă ta suetei la Milano. * D-l Max, artistul comic in reputaţie mon­dială, a tt in­trat la teatral ■Comoudia* din Paris, primit ca mari manifestaţiuni de sim­patie de către panini. Se anunţă ca Mărioara Ventura şi de Max vor veni la lama în ţară, şi vor juca şi in Iaşi. * I. P. S. Episcop la­cob Bărlădeanul a do­nat Academiei Romane mai multe notamente referitoare la istoria Bărladului. * Academia Ratrănd, întrunită In sesiune ge­nerală, fine sediiare publică astăzi. Vineri, la ore 3 d. a. D. N. larga va rosti o cuvântare pentru co­memorarea lui Jalea Michelet, căruia românii ii datorat o recunoştinţă spaţială. 0 întrunire a ziariştilor Oi Bucureşti Ba®.—­ Dl. Duce ministrul d& externe a reunit aseară E& Gha­­iembrted pe toţi reprezemtmvifil p­eset din Geptielâ, ca pril&jal brichetului dat în enmre& d-lui Horden, şeful presei din l ga ISia­­fmnUor. S’au discutat mijlomele prac­tice prin mrs presa din Românie ar putea inferme mat exact opi­ate publică asupra aeilvitâfli se­­cretuftt națiunilor. Explozia de la GOTR8BEKI - Declaraţiile d-lui I. I. C. Brătianu — Ieri la Cameră, înainte de intrarea la ordinea de zi, reprezentanţii par­tidelor de opoziţie s’au ocupat de exp­ozia de la Cotroceni. Camera de aşteptat, opoziţa fără a ţine seamă de orice alte Conside­rat­uni, a atacat guvernul, invluuin­­du-l a fi responsabil de această ne­norocire. A răspuns dl. general Mărdărescu, Care a ex­i­s resultatul pnmilor Con­­statori, in care Ca ministru de re­­sort a dat cele mai bune şi lnişti­­toare asigmări că apărarea naţională nu a suferit de­cât pagubele pre­­date de Incendi, fără a se ştirbi din putere ei de rezistenţă. In urmă dl. I. I. C. Brătianu pre­şedintele Consiliului, examinează cri­ticele adese de antevorbtori gaver­­niului in casatia dezastrului de hCo­­troceni şi in speci­e se ocupă de cele ridicate de d-nii brga şi Vaida re­levând lipsa de patriotism, pe cari au fost intemdate acuzaţi le d-te­ Vaida şi aCeanta In contradicţie cu Cib susţinute de dl. prof. Iorga. Pe când d. Iorga—spune d. Ion Brătianu—a Cerut guvernului să ia măsuri contra streinilor ceri­m sună la ţară, d. Vaida a compătimit pe muncitorul străin. D. pr m m nistru se râdică Contra acestei conceptual ale unui om politic. D-sa auigarâ Că guvernai va lua Cele mai severe măsuri contra vinovaţilor şi spune Că de­şi am suferit o pierdere, to­tuşi guvernai este hotârâc »’o repa­re Cât sa poate mai repede. Chiar in cursul ierael acesteia s’a Început Întocmirea unul proiect pentru reor­ganizarea aprovizionatei armatei, ca­re pa viilor va Împiedeca repetarea unei Beaorochi Ca cea da eri. Pro­iectul este pe Cala da elaborare și in Cărând va lua forma definitivă. D.­hn Brâniana termină asgurând Camera, că guvernul are lmmnaga soilCitadlae pentru armată şi de a­­ceia chiar s’a dat ministerului de război libertatea de a angaja epro­­vizionările viitoare pentru armata română ştiind că aceasta va căpăta concursul nelimitat al Corpurilor le­giuitoare, şi tuturor forţelor politice fără deosebire da partid. Aelilitea Societăţii primilor , război, fieglonea laţi Filialele din provincie. Opera educativă. Propuneri pentru viitor. 111 FILIALA BOTOŞANI, coodusă de Co­­ash­ouil, prezidat de E­d. MII ca C­olac, iatre­­ţi de două orfelaate. Difciliata­ da foto .Milor Igeat" Boto­şani, arată 90 orfane 66 armeană in şcoala pitocară şi 24 în şcoli specale, la timpul liber fetele nepin croitoria. L­ocalul aparţinu Societăţii la deplină proprie­r­e. Oifalinata! de băieţi ."­hali Embnuana" Botoşani adăposteşte 70 orfani, intru cară 56 annaaaă şcoala pilmari şi 14 şcoli speciale. FILULA BACĂU, condai de delegata­ regiune), priintero Protoierae T. Zoita ia­­treţine crfe iastul de fete, „Sft. Esaterina" ca un efectiv de 60 fete­­ 58 urmează canal prlavar si 2 coruui secundar. In timpul liber, fetele fac practici la atelie­rele­ de Industrie casatei din oifeilast. Imobill aparţiae Societăţii. Reglenea ksl stsbvcstioneczi la Hiiin­­cesti Rvsiaaa oifoliaatai catolic wVaalie Atrxandn" ca aa efectiv de 46 orfane i dinţi a care 4 armează grădina de copii, 23 şcoala primară, 6 ia şcol speciale şi 13 in atelierele de Indadrie caanică şi fiori artificiale dia orfetinat.­­ Educaţia orfanilor a­mureşte dezvoltarea lor tub­ra­­crini aafiereac şi fizic. Sub raportul aafietasc, Riglun­a Iaşi prin per­­sseaism­ de care dispune urmâraşte foitaa­­î9* s,Qatlr®eats.ai nliglou şi patriotic şi formarea dep­­adetiîor morale. Aceste aspiraţiani k realizim pe dife­rite cil. Total plaacfi isaS dela sunoaşterea las­­dlviduailtăţii copilaiul. Mijloacele la care ne*am oprit peatru a iadrttm pe orfaşi pe cale sănătoasă sunt cele pe care Ie numără aci. Inîieţurua de biblioteci ia fiecare orfe­linat, şezători calin­are,* conferinţe şi con­vorbiri cu caracter religios, moral şi pi­­toiotic, excursia zile, mergerea la biserici la daoaid­­i şi sărbători, activitatea practică la atelier­e şi deprinderea virtuţilor morale. Pentru toate eceatea regiunea noastră, a dat in­stracţiunile necesare şi a leat mi­zări in cormdnţi. In fiecare orfelinat sa încearcă aplicarea acestor mijloace, cu toate dificultăţile ce le intămpinlm acolo uade nu există un personal auflsient pregătit. Sesizaţi de ajieîa lacnae In orgaumarea orfelinatelor, «un last măsuri fie pentru u ■eîecţlona peraonalul, fie pentru a di în­drumările necesare de educaţie. Pentru bana stare fzlci a copiilor, fie­care orfetintt are un medic şi Infirmiera ■o. Bolile mai grele se caută in stabill­­mediere spitaliceşti ala societâţii. (Consu­­­lu­l central) iar copiii debili au fost tri­mişi in timpul verii la băile Badach). Pentru tratamentul contncilvitel grann- Iouie, en care orfsail sa veait 'din cămi­nele regimentare am Înfiinţat an centru In orfellottii .Mavrocordat" Iaşi. Iar orfanii predispss! la boii de piept ■nat laterna,! la sanatoria! .Vilii groerar* Bucism-Uşl. Asistenţa materială ca hrană. Inculţl­­min­e, imbrăcămlnte, cu multe sacrificii, din partea regiune! noastre, dă in condi­­ţinei *a Ufăcătoare. Cea mai mar« greutate ne vize de in surprizei« ce ni le rezervă continua oroare ■ p­eţurilor pe pliţi, d«şi bugetul nu ne permite aporirea aioeuţiei.­­ • Pe viitor intenţionăm, in limitele buge­­tare, merirea ajutorului la domiciliu, în­fiinţarea da dispensare pentru orfanii ates­­taţi la domiciliu, extinderea activi­aţii şco­lare şi asupra orfan­lor de la domiciliu, pre­­parându-l la vederea examenelor şi Inaeri­­lndn-1 la diferite şcoli. Pentru orfedlaate, nu atirlm îmbunătăţirea aiti,aţlel lor materiala şi organ uar(a aervi­­ciuiui de personal peatru a* ga area unei bane îngrijiri morale şi fizice a orfanilor. Încheind mulţumim tuturor comitetelor fin­*Ic precum şl tuturor pirticulariior de un contribuit material şi moral la opera nou­­­tri şi solicităm totodată şi pe viitor coa­­crizal taturora. ,Preşedinta reginei l­a Iaşi O­ga M. Sturdza Jugoslavia și Mica Antantă Buc.— Președintele Consiliului de miniștri al Jugo­slaviei nu­­ participa la conferinfm Micei An­tante ce se va desch­ir tuna uit­­tmr§ la Puga.

Next