Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)
1924-06-02 / nr. 122
ANUL XVI« Hr. 122 Unnia ■ rater Renegaţii sunt întotdeauna cei mai ireductibili duşmani ai acelore cărora cândva au aparţinut sau din mijlocul cărora au purcei. Doctorul Racovski este unul dintre aceştia. El nu poate fi consaerat ca un român renegat Care şi-a părăsit ţara de origină, şi pe fraţii de acelaş sânge. Dar oricum d-rul Rikovski a fost acela Care a revendicat Cetăţenia românească, susţinând că este cetăţean român şi făcându-şi un titlu de glorie că a fost ofiţer în armata română. Noi i-am contestat şi atuncea dreptăţile la vestea şi mai ales Simţimintele româneşti,—dar s’au găsit unii dintre oamenii noştri politici (sub guvernarea conservatoare) cari au văzut lu persoana d-lui Rakovski, nu un daşmin al ţârei, nu agitator şi un spion, ci un cetăţean român veritabil, şi astfel s’a revocat decretul de expulzare. Aceştia se pot făli astăzi cu isprava ce au făcut-o, luând act de activitatea... românească pe Care d. Rakovski a desfăşurat-o in timpul răsboiului, de uneltirile sale în Rasia sovietică şi de duşmănia Ce o poartă turci şi poporului român. Intr'adevăr dintre toţi comisarii poporului din Rusia sovietică, d-rul Rakovski, cetăţeanul român şi ofiţerul din oştirea românească, dece cea mai mare duşmănie Împotriva ţarei. DirCuiţiunea ce s'a putut face la un moment dat In jurul problemei naţionale a veche! Basarabii moldoveneşti, a fost un bun prilej pentru d-rul Rakovski ca să-şi afirme, in orice împrejurare, ura şi duşmănia in contra ţârei noatre, la poarta căreia, Ca bugar hulit din patile, a bătut cu atâta Insistenţă. In declaraţiile pe Care le-a făcut de Curând unui ziar sovietic, d-rul Rakovski adresează ţării noastre şi Aliaţilor adevărate In judi, căci el afirmă Că „România a taşelat pe AHaft cu aprobarea ior“ adîtă de conivenţă cu el. Sunt Înşelători Aliaţii— (Franţa, Anglia, Italia, etc.)—şi România Cârl ilâtr’o comunitate de idei şi simţiminte au săvârşit un act de înşelăciune!... Acesta este tonul Comisarului sovietic Rakovik! pe chestia Basarabie!—, despre care el singur a afirmat Cu prilejul centenarului răpire! din 1912 că e o provincie românească. Comuniital-revoluţionar intrus Care din cauza haosului din 1918, a putut intra la comitetele revoluţionare din Ukraina,fără a se cerceta origina şi trecutul) vorbeşte astăzi despre Basarabia, ca nici unul dintre ceilalţi bolcevici ruşi. El ne ameninţă la toată urgia, In dispreţul voinţei unanime exprimate de populaţiunea basarabeană şi in desconsideraţiunea tuturor tratatelor semnate de Aliaţi, pe Cari, cum am arătat, La denumite înşelători“. D-rul Rakovski prin belicoasa sa atitudine mai afirmă că „din zi în zi România va fi tot mai izolată“. Evident, atuncei când priveşti situaţia generală şi raporturile amicate ale României nu numai cu Aliat , dar cu toate Celelalte state europene şi Cu ţările limitrofe ei. Cu ochii duşmănoşi al d-rului Rakovskl... intr’o chestiune naţională şl de inutilă dreptate istorică, cum e chestiunea Basarabiei, nici un glas străin nu poate fi alăturea de doctorul Rakovskl şl de tovarăşii săi Intru comunism. D-rul Rakovski ne ameninţă Cu un război sovietic In Care nu Crede nici cel din armă soldat din armata roşie rusească. România care a dovedit eroismul in marele război european, nu se intimidează de astfel da anunţaturi. O relevăm totuşi pentru a Caracteriza duşmănia actualului Comisar ukraisian care vrea să fie mai catec decât Papa, adică mai bolşevic decât Însuşi Lenin şi Tioţchi, căci preşedintele Comisiilor sovietice, dl. Rikov, paralel cu declaratile duşmănoase şi răsboinice ale d-lui Rakovski, arata că Rusia sovietică nu vrea să tranşeze chestiile ce o interesează cu România pe Calea armelor. Block-Notes ETERNA PROBLEMA Dopfice fuziunea dintre ardeleni şi ţărănişti a fost anunţat,, ca un fapt realizat, oficiul partidului naţional publică abia astăzi un comunicat prin care se anunţă că comitatul partidului se va întruni spre a examina.,. chestia fuziunei. Problema remind clară deschisă—cel puţin pentru un secol I . DEBILUL SUCCES AL LUI GRIGUŢA D. GHguţfi Pilipescu ţine recordul originalităţii. In şedinţa de ieri a Camerei, d. Griguţă a adresat o comunicare M. S. Regelui. Succesul a fost formidabil—şi ilaritatea la fel... CREDITUL 700TEHNIC — Pentru judeţele din Moldeov, Basarabia şi Bucovin La ministerul de agricultură s’a făcut distribuirea fondului zooterinic de 100 milioane lei pentru cumpararea de animale de prasilâ. Pentru judeţele din Moldova s’au destinat următoarele cumt 400.000 lei pentru Iaşi, câte 500 mii lei pentru judeţele Bacău, Tutova şi Tecuci. Câte 1.500.000 lei pentru Botoşani şi Dorohoi. 400.000 lei pentru Fălticeni. Câte 600.000 lei pentru Covorul şi Neamţ. Câte 700.000 lei pentru Fălciu şi Roman. Vasluiului 100.000 lei. * Pentru Basarabia s’au acordat: judeţului Hotin 400.000 Iei, Soroca 800.000 lei; câte 100.000 lei judeţeor Cetatea Albă şi Ismail, judeţelor Orhei, Cahul şi Bălţi câte 1.500.000 iei; Tivind 2 milioane şi Chişinăulul 2 mil. ram, • la Bucovina s’a dat judeţelor Rădăuţi, Suceava, Storojineţ şi Văs- Căuţi Câte 200,0001ei; Gura Humoraiul 300,000 lei; pentru Zarstavna şi Coţmaul câte 400,000 lei iar pentru judeţele C. Lung, Cernăuţi, Vijniţa şi Siret Câte 500.000 lei. Ia toată ţara s’a dat an Credit de 76 200,000 lei. Judeţele Ilfov şi Putna au refuzat împrumuturile. — In vederea stabilitei erelor ?da var! pentru rasgasslite, va avea Ioc mâine Duminecă, In sala „Cinema Modern“ o întrunire a faacţionarilor comerciali. 021 .T f UNIVERSITARI? 14STTLUI George I. Bratiaio ..... I ■WIWI1 Corpul profesorilor aalversităjii ieşene primeşte io mijlocul sau pe un nou calmg tânăr, dint, cu o nespusă dregoste de putiurâ, dim care ş-a făcut o carieră, un simbol. Intr’edevăr senatul universitar întrunit cu consiliul facultăţii da litera şi filosofie a hotărât recomandarea d-lui Georgs I. Braiteria ca profesor titular la catedra de Istorie medie şi modernul vacantă la facultatea de litere şi filosofie. Cine cunoaşte vasta cultură pe care a acumulat-o noul profesor, atno cunoaşte Interesul deosebit pe care dl. George Brâtianu l-a manifestat şi-l manifestă in mod permanent pentru cercetările istorice şi pentru tuapastarea săi mai aprofundată a trecutului istoric al poporului român, cine cunoaşte cercetările şi studiile istorice pe care d-sa le-a făcut cunoscut fie prin publicitate, fie prin comunicări—acolo îşi poate da seamă de meritele şi valoarea noului profesor. Sunt rare otamente de Umere, talentate şi pasionate de cultura. Dl Gaorge Brătianu este un astfel de elimint şi ca atare actul recomandării înseamnă o fericitâ atchiziţiune pentru Universitatea lesamă, oara va avan un profesor eminent In una am cele mai intaresiste euiledre ale fatuităţii de litera. Din parte-ne urăm d-lui George Brătianu tot succesul pe care-l mărită un om al culturii şi un tânăr istoric, căruţa viitorul II rezervă toată Isbânda nn epostolatul său. La ,Biblioteca Naţională* din Paris s’a expus o serie de maaascrise celebre, Intre care anele ce aparţin lal Racine, Rousseau, V. Hugo, Voi au», Renan, ş. a. La New-Jork cateva pagini de-ale lul Edgar Poe au fost vândute cu jumătate minen let. Lauten Fahre in „Les Nouvelles Litteralits” se ocupă de poesia franceză in Romanţa, cu care pritej vorbeşte la termeni foarte elogioşi de I. Minatescu şi I. Pillat. Primăria din Paris a diers să ridies statul la amintirea Sarei Esmfurdt, Saint-Sarns, Massenet, Henieu şi Paul Adam. Se ştie ca şi nimăna din Iaşi, datorită imnativei d-lui C. Toma, ridică monumente şi busturi pe mormintele artiştilor şi serborilor noştri.* latr’an accident de automobil Isadora Dansat», terebra dansatoare, a fost grav raniţă, in drumul dintre Pskov si Petrograd. ,Etta Kiralina- nuvela lui Penali Istrati, despre care Romain Rolland spune să e un umorul balcanic* a apărut la noul număr al revistei „Omul Liber”. O reviste romănească cară menta toată lauda este mOglinda Lumii". Această pubdeaţiune se menţine, cu mari sta if leii, la nivelul revistelor austrate săptămânale din străinătate, fiind totdeauua la nota actualităţii. „Oglinda Lumii oferă cetitorilor pe acelaş preţ ca care se vinde umbonicum sau alte inerţii, nu numai o materie aleasă, dar toate evenimentele deosebite, toate enriotităţile şi toate fotografiile din ţară şi ain străinătate, de pe momente deosebite. Ultimul număr al mAdevărulul Literar* apărut azi este consacrat operei şi memoriei defunctei scriitoare Ana Conta Kernbach. * Ieri s’a făcut inaugurarea institutului francez. Au ţinut cuvântări M. S. Regele, dl. Maneville ministrul Franţei, dr.C. Anghelescu,prof. E. de Martomé și dr. prof. E. Pasgrattt. Guvernul şi apărarea naţionala InciRdlul -In!r’adivăr grCAiznln dela aremnalul armatei,—caret a îndurerat pa orie« ora cu pri ns dragocte pentru fără şl pentru apărarea el, a fosa un prio«; J pentru reprzentanţii opoziţiei sâ aducă învinuiri guvernului fl să-l fac« responsabil direct de acest dezastru. Ce şl cum guvernul ar fi satisfăcut de cete întâmplate şi ar prim! rezultatul cu indii«?,renţ&; caş! cum guvernul actual este acela care a Instalat arsenalul militar în apropierea Capital«!; ceşl cum guvernul ar refuza să stabilească răspunderile—aşa au răsunat în Camera suvlintese opozanţilor noştri. S’a tracut peste Intensala mari ala apărirel naţionala—Iar când d-l Mârdirescu, ministrul de râsboi, dând lămuririle necesare şi luând apărarea ostaşilor noştri, s’au găsit opozanţi cari sa se declare nemulţumiţi de răspunsul aceste. Cetlfi da pildă „Neamul Românise* da azi şi vefi vadea că pentru Interesul de a face opoziţie, se ignorează cale mal covârşitoare Interese de stat şi da patria. Primul ministru a răspuns el însuşi criticelor formulate şl insinuărilor ce s’au adus guvernului, în cela ce privire apărarea naţională. D-l Brătianu, ca preşedinte al consfttului, a anunțet cu aosst pi IIt J că guvarnul a alcătuit mal de mult un proset pentru apărarea naponală. In acest scop s’a şi început realizarea id«lel da a se fabrica Tn ţară explozibilele necesare. In car« scop s’e înfiinţat societatea ştiută, prin subscrierea publici, Tn participare cu statul. Tot primul ministru Tn răspunsul pe care l-a dat alsltăcrl In Camera oreorilor cari s’au ocupat de nenorocitul incendiu dda Cotroceni, au arătat ci chiar în cursul anului acesta, acum câteva luni, consiliul de miniştri şi în special ministrul de finanţe, au autorizat pe ministrul de râmbal să sngilezeeluliuali însemi considerabile pentru a face faţă nevoilor armatei. Aceste credite extraordinare pentru necesităţile armatei vor fi supuse ratificării Parlamentului. Apararea naţională este asigurată a spus primul ministru, arătănd în Parlament că materialul dispus da Iscandlu era maserialul rămas din războî, şi daci pufin apt spre a fi utilizat intr’o nouă luptă. Rămâne ca t®ra să judece şi să facă constatările de drept ce rezultă dîn atitudinea politică a opoziţiei şi din interesul şi răsspunderea guvernului pentru apărarea naţională. Ia acelaş timp învinsori nedrepţi. D. Iorga rezumă apoi activitatea Ce a deafaşurat’o pe tărâmul naţional şi cultural, arătând ca celace a contribuit la Înfăptuirea unităţii naţionale. D-nii GEORGESCU TULCEA şi IOANIŢESCU au vorbit asupra pădurior comunale. Camera ţine astăzi dimmneaţă la orele 9 şedinţa precum şi după amiază pentru a se lua la consideraţie procetul pădurilor comunale. Camera, din cauza sârbăorilor, va lua apoi vacanţă pâaa Vincii. Şedinţa de noapte a Camerei Camera a ţinut astă noapte şedinţă. Păr. LUPAŞ şi-a terminat cuvântarea. Începută la şedinţa de zi din care a polemizat Cad. Iorga. D. AUREL LAZAR a vorbit asupra proettului de lege a pădurilor comunale. D. IORGA N. a făcut o declaraţie scrisă prin care acuză pe Păr. Lupaș Că a jicnit trecutul admirabil al poporului român aducându-l LUNI 2 IUNIE 1924- rm ORE DE CETIRE Caragiale inedit TM Noua adiţia teatrala din editura Socec* & Co. — Editura „Socec“ care cei dlutii a lipi rit pe Cirngiaie, ore l Inu’o recenţi ediţie critici, ia trei volume mici, latreag* operă teatrală a ruseetralagi satirei româste. Despre volumul latal ne-am ocupat la timp. Al doilea volum, apărat tilela aotetea în «cela* format bogat (500 paglai), pe hârtie bani, ce tipar Isgni i, ca îssemsări critice și nuomoase lluairatiiui, facsimile «i vigeete, capride patru lucrări asnoicate: »0 «ouară“, „O scrisoare piei dată“, „l»saie Caraavaialai" la! Năpasta". . . _ Ceeace se ofsră admiratorilor itl Carsglals iont doaă dia Imcrarlie sal», cari a’as mal fost tipărite in uită »ditUră și ansmer „Începem“ un „lever de rideau scrisă de r«greteti maesir« ca prii jal inssgurirei Cv.mp«ulei dramatice a o-lai A. Davids, ia pruni reprezentaţie. E indtaiat „lacepem* iar Ca agtaie »’a denumit „ItslantaneH într’un act“, având ca perappagii da burpretare pe doi dintre artiştii cari au ficat parte din trupa DaviU,—( f d-na AUxuadreaca fl pe d. R. Buitieaki)— precara şi alte 10 persoane, anonime, din James teatrală. „încăpem“ a’ar putea represents şi astăz i, în orice teatru, căci motivai un sete ocaulonil. A doaa Inserare care vede pentru prima dată lumini tiparblai sate o revistă istorică şi raţională Intitulată „100 de iul' ■cr'să pentru comemorarea beaomisl al 19 -rea, cel mal bogat secol din istorii calcurali a ţării. In sece Ubionii alsgirice, Caragiale a reţinut cele mai măreţe episoade din latoria ţări. Începând cu trămtmările şi laptele priselpalor Moldovai şi Maotaniel, care e primar tablou. Tabloul şi doilea reprezintă mişcarea naţională a lui Tudor Vadimieaco, al treies şcoala naţionali ■ vareiul daacal Ghiorghe Lazăr. Tabloul al 4-lea cuprinde in întregime cored, de moravsil apetile şi nationale „Prantixetaie“ loi Faces ; al dlacelaa reprezintă lupta naţională dasă de Vasile Alexandri în Moldova şi Nicolae Bilăcsacu în Maaieaia pentru aatrea principatalor remiesti. T bl . El al şaselea este consacrat Regelui Carol I; al şiptelea cuprinde In întregime peta lui V. Alexandri „La Torna Migareta“. in tabelil al 8-laa ni ae la făţiieiaă epiaodul rlaboiaic al Independenţii, pentru care Caragiale a acria frumoase instaţiunl patriotice. Ceia două tablouri finale sânt alegorice: Vasl reprezintă Podul peste Dudre şi parada isilitară, In timp ce In fond apar tgmele istorice şi marii luptători, ofiţeri şi ostaşi, Iar ultimai, apoteoze, repriprind regatul Românei. Pestre tablourile înşirate Caragiale a acria diaiogamiie şi vărsările, utiliaâad In acelaş timp, pentru «dlemnitata momentelor, strofele populare cele mai frumoasi şi motivele armonioase aie moaicei naţionale. In partea Introductivă aaaestil complecte ediţii, d. O. Minar reproduce părerile criticilor contimporani ca Ca regale cari l-au spradat opera teatrală, la primele reprezentaţii, intercalând fotografiile Iar, ca şi mai toate fotografiile lui Caragale, din divarae epoci a viiţei. Astfel alcătuie ed.tsra Socec et Comp. oferă opara teatrală compUctă a Ini Caragiale, şi o schţă biografică şl criticare, având In vedere numeral clişeele şi ai facsimilelor, formează un adevăr album. Insistăm incăodată asupra bogatelo c prina şi a preţurii atât de convenabil. ARALD.