Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)

1924-06-02 / nr. 122

ANUL XVI« Hr. 122 Unnia ■ rater Renegaţii sunt întotdeauna cei mai ireductibili duşmani ai acelore că­rora cândva au aparţinut sau din mijlocul cărora au purcei. Doctorul Racovski este unul din­tre aceştia. El nu poate fi cons­ae­­rat ca un român renegat Care şi-a părăsit ţara de origină, şi pe fraţii de acelaş sânge. Dar oricum d-rul Rikovski a fost acela Care a re­vendicat Cetăţenia românească, sus­ţinând că este cetăţean român şi făcându-şi un titlu de glorie că a fost ofiţer în armata română. Noi i-am contestat şi atuncea drep­tăţile la vestea şi mai ales Simţi­­mintele româneşti,—dar s’au găsit unii dintre oamenii noştri politici (sub guvernarea conservatoare) cari au văzut lu persoana d-lui Rakovs­­ki, nu un daşmin al ţârei, nu agi­tator şi un spion, ci un cetăţean român veritabil, şi astfel­­ s’a re­vocat decretul de expulzare. Aceştia se pot făli astăzi cu is­prava ce au făcut-o, luând act de activitatea... românească pe Care d. Rakovski a desfăşurat-o in timpul răsboiului, de uneltirile sale în Ra­sia sovietică şi de duşmănia Ce o poartă turci şi poporului român. Intr'adevăr dintre toţi comisarii po­porului din Rusia sovietică, d-rul Rakovski, cetăţeanul român şi ofi­ţerul din oştirea românească, dece cea mai mare duşmănie Împotriva ţarei. DirCuiţiunea ce s'a putut face la un moment dat In jurul proble­mei naţionale a veche! Basarabii moldoveneşti, a fost un bun prilej pentru d-rul Rakovski ca să-şi afir­me, in orice împrejurare, ura şi duş­mănia in contra ţârei noa­­tre, la poarta căreia, Ca bu­gar hulit din patile, a bătut cu atâta Insistenţă. In declaraţiile pe Care le-a făcut de Curând unui ziar sovietic, d-rul Rakovski adresează ţării noastre şi Aliaţilor adevărate In judi, căci el a­firmă Că „România a taşelat pe A­­Haft cu aprob­area ior“­ adîtă de co­nivenţă cu el. Sunt Înşelători Aliaţii— (Franţa, Anglia, Italia, etc.)—şi Ro­mânia Cârl ilâtr’o comunitate de idei şi simţiminte au săvârşit un act de înşelăciune!... Acesta este tonul Comisarului so­vietic Rakovik! pe chestia Basara­bie!—, despre care el singur a afirmat Cu prilejul centenarului răpire! din 1912 că e o provincie românească. Comuniital-revoluţionar intrus Care din cauza haosului din 1918, a putut intra la comitetele­ revoluţionare din Ukraina,­­fără a­­ se cerceta origina şi trecutul) vorbeşte astăzi despre Basarabia, ca nici unul dintre cei­lalţi bolcevici ruşi. El ne ameninţă la toată urgia, In dispreţul voinţei unanime exprimate de populaţiunea basarabeană şi in desconsideraţiunea tuturor tratatelor semnate de Aliaţi, pe Cari, cum am arătat, La denumit­e înşelători“. D-rul Rakovski prin belicoasa sa atitudine mai afirmă că „din zi în zi România va fi tot mai iz­olată“. Evi­dent, atuncei când priveşti situaţia generală şi raporturile amicate ale României nu numai cu Aliat , dar cu toate Celelalte state europene şi Cu ţările limitrofe ei. Cu ochii duşmă­noşi al d-rului Rakovskl... intr’o chestiune naţională şl de in­utilă dreptate istorică, cum e ches­tiunea Basarabiei, nici un glas străin nu poate fi alăturea de doctorul Ra­kovskl şl de tovarăşii săi Intru co­munism. D-rul Rakovski ne ameninţă Cu un război sovietic In Care nu Crede nici cel din armă soldat din armata roşie rusească. România care a dovedit eroismul in marele război european, nu se intimidează de ast­fel da anunţaturi. O relevăm totuşi pentru a Carac­teriza duşmănia actualului Comisar ukraisian care vrea să fie mai ca­te­­c de­cât Papa, adică mai bolşevic de­cât Însuşi Lenin şi Tioţchi, căci preşedin­tele Comi­sii­lor sovietice, dl. Rikov, paralel cu declarat­ile duşmă­noase şi răsboinice ale d-lui Ra­kovski, arata că Rusia sovietică nu vrea să tranşeze chestiile ce o inte­resează cu România pe Calea ar­melor. Block-Notes ETERNA PROBLEMA Dopfi­ce fuziunea dintre ardeleni şi ţă­rănişti a fost anunţat,, ca un fapt reali­zat, oficiul partidului naţional publică a­­bia astăzi un comunicat prin care se a­­nunţă că comitatul partidului se va în­truni spre a examina.,. chestia fuziunei. Problema remind clară deschisă—cel pu­ţin pentru un secol I . DEBILUL SUCCES AL LUI GRIGUŢA D. GHguţfi Pilipescu ţine recordul ori­ginalităţii. In şedinţa de ieri a Camerei, d. Griguţă a adresat o comunicare M. S. Regelui. Succesul a fost formidabil—şi ilaritatea la fel... CREDITUL 700TEHNIC — Pentru judeţele din Moldeov, Ba­sarabia şi Bucovin La ministerul de agricultură s’a făcut distribuirea fondului zooterinic de 100 milioane lei pentru cumpa­­rarea de animale de prasilâ. Pentru judeţele din Moldova s’au destin­at următoarele cum­­t 400.000 lei pentru Iaşi, câte 500 mii lei pentru judeţele Bacău, Tu­­tova şi Tecuci. Câte 1.500.000 lei pentru Boto­şani şi Dorohoi. 400.000 lei pentru Fălticeni. Câte 600.000 lei pentru Covorul şi Neamţ. Câte 700.000 lei pentru Fălciu şi Roman. Vasluiului 100.000 lei. * Pentru Basarabia s’au acordat: judeţului Hotin 400.000 Iei, Soroca 800.000 lei; câte 100.000 lei jude­­ţeor Cetatea Albă şi Ismail, jude­ţelor Orhei, Cahul şi Bălţi câte 1.500.000 iei; Tivind 2 milioane şi Chişinăulul 2 mil. ram, • la Bucovina s’a dat judeţelor Ră­dăuţi, Suceava, Storojineţ şi Văs- Căuţi Câte 200,0001ei; Gura Humo­raiul 300,000 lei; pentru Zarstavna şi Coţmaul câte 400,000 lei iar pen­tru judeţele C. Lung, Cernăuţi, Vij­­niţa şi Siret Câte 500.000 lei. Ia toată ţara s’a dat an Credit de 76 200,000 lei. Judeţele Ilfov şi Putna au refuzat împrumuturile. — In vederea stabilitei erelor ?da var! pentru rasgasslite, va avea Ioc mâine Du­minecă, In sala „Cinema Modern“ o în­trunire a faacţionarilor comerciali. 021 .T f UNIVERSITARI? 14STTLUI George I. Bratiaio ..... I ■WIWI1 C­orpul profesorilor aalversită­­jii ieşene primeşte io mijlocul sau pe un nou calmg tânăr, dint, cu o nespusă dregoste de putiurâ, dim care ş­-a făcut o carieră, un sim­bol. Intr’edevăr senatul universitar întrunit cu consiliul facultăţii da litera şi filosof­ie a hotărât reco­mandarea d-lui Georgs I. Braiter­ia ca profesor titular la catedra de Istorie medie şi modernul va­cantă la facultatea de litere şi fi­losofie. Cine cunoaşte vasta cultură pe care a acumulat-o noul profesor, atno cunoaşte Interesul deose­bit pe care dl. George Brâtianu l-a manifestat şi-l manifestă in mod permanent pentru cercetările isto­rice şi pentru tuapastarea săi mai aprofundată a trecutului istoric al poporului român, cine cunoaşte cercetările şi studiile istorice pe care d-sa le-a făcut cunoscut fie prin publicitate, fie prin comuni­cări—acolo îşi poate da seamă de meritele şi valoarea noului pro­fesor. Sunt rare otamente de Umere, ta­lentate şi pasionate de­ cultura. Dl Gaorge Brătianu este un astfel de elimint şi ca atare actul reco­mandării înseamnă o fericitâ atchi­­ziţiune pentru Universitatea lesa­­mă, oara va avan un profesor e­­minent In una am cele mai inta­­resiste euiledre ale fatuităţii de li­tera. Din parte-ne urăm d-lui George Brătianu tot succesul pe care-l mărită un om al culturii şi un tâ­năr istoric, căruţa viitorul II re­zervă toată Isbânda nn epostola­­tul său. La ,Biblioteca Naţională* din Paris s’a expus o serie de maaascrise celebre, Intre care anele ce aparţin lal Racine, Rousseau, V. Hugo, Voi au», Renan, ş. a. La New-Jork cateva pagini de-a­le lul Ed­gar Poe au fost vândute cu jumătate mi­nen let. Lauten Fahre in „Les Nouvelles Litteralits” se ocupă de poesia franceză in Romanţa, cu care pritej vorbeşte la termeni foarte elogioşi de I. Minatescu şi I. Pillat. Primăria din Paris a diers să ridies statul la amintirea Sarei Esmfurdt, Saint-Sarns, Massenet, Henieu şi Paul Adam. Se ştie ca şi nimăna din Iaşi, datorită imnativei d-lui C. Tom­a, ridică monumente şi busturi pe mormintele artiştilor şi serb­orilor noştri.* latr’an accident de automobil Isadora Dan­sat», terebra dansatoare, a fost grav raniţă, in drumul dintre Pskov si Petrograd. ,Etta Kiralina- nuvela lui Penali Istrati, despre care Romain Rolland spune să e un umorul balcanic* a apărut la noul număr al revistei „Omul Liber”. O reviste romănească cară menta toată lauda este mOglinda Lumii". Această pubdeaţiune se menţine, cu mari sta if leii, la nivelul revistelor austrate săp­tămânale din străinătate, fiind totdeauua la nota actualităţii. „Oglinda Lumii­ oferă cetitorilor pe acelaş preţ ca care se vinde u­m­bonicum sau alte inerţii, nu numai o materie aleasă, dar toate evenimentele deosebite, toate enriotităţile şi toate fotografiile din ţară şi ain străinătate, de pe momente deosebite. Ultimul număr al mAdevărulul Literar* a­­părut azi este consacrat operei şi memoriei defunctei scriitoare Ana Conta Kernbach. * Ieri s’a făcut inaugurarea institutului francez. Au ţinut cuvântări M. S. Regele, dl. Mane­­ville ministrul Franţei, dr.C. Anghelescu,prof. E. de Martomé și dr. prof. E. Pasgrattt. Guvernul şi apărarea naţionala InciRdlul -In!r’adivăr grCAiznln dela aremnalul armatei,—caret a îndurerat pa orie« ora cu pri ns dragocte pentru fără şl pentru apărarea el, a fosa un prio«; J pen­tru repr­zentanţii opoziţiei sâ a­­ducă învinuiri guvernului fl să-l fac« responsabil direct de acest dezastru. Ce şl cum guvernul ar fi sati­sfăcut de cete întâmplate şi ar prim! rezultatul cu indii«?,renţ&; caş! cum guvernul actual este a­­cela care a Instalat arsenalul mi­litar în apropierea Capital«!; ceşl cum guvernul ar refuza să sta­bilească răspunderile—aşa au ră­sunat în Camera suvlintese opo­zanţilor noştri. S’a tracut peste Intens­ala mari ala apărirel naţionala—Iar când d-l Mârdirescu­, ministrul de râs­­boi, dând lămuririle necesare şi luând apărarea ostaşilor noştri, s’au găsit opozanţi cari sa se declare nemulţumiţi de răs­punsul aceste. Cetlfi da pildă „Nea­mul Românise* da azi şi vefi vadea că pentru Interesul de a face opoziţie, se ignorează cale mal covârşitoare Interese de stat şi da patria. Primul ministru a răspuns el însuşi criticelor formulate şl in­sinuărilor ce s’au adus guvernu­lui, în cela­ ce privire apărarea naţională. D-l Brătianu, ca preşedinte al consfttului, a anunțet cu aosst pi I­­It J că guvarnul a alcătuit mal de mult un proset pentru apărarea naponală. In acest scop s’a şi în­ceput realizarea id«lel da a se fabrica Tn ţară explozibilele ne­cesare. In car« scop s’e înfiinţat societatea ştiută, prin subscrierea publici, Tn participare cu statul. Tot primul ministru Tn răspun­sul pe care l-a dat alsltăcrl In Camera ore­­orilor cari s’au ocupat de nenorocitul incendiu dda Cotroceni, au arătat ci chiar în cursul anului acesta, acum câ­teva luni, consiliul de miniştri şi în special ministrul de finanţe, au autorizat pe ministrul de râmbal să sngilezeeluliuali însemi con­siderabile pentru a face faţă ne­voilor armatei. Aceste credite extraordinare pentru necesităţile armatei vor fi supuse ratificări­i Parlamentului. Apararea naţională este asigu­rată a spus primul ministru, a­­rătănd în Parlament că materia­lul dis­pus da Iscandlu era mase­rialul rămas din războî, şi daci pufin apt spre a fi utilizat intr’o nouă luptă. Rămâne ca t®ra să judece şi să facă constatările de drept ce rezultă dîn atitudinea politică a opoziţiei şi din interesul şi răs­­spunderea guvernului pentru apă­rarea naţională. Ia acelaş timp învins­ori nedrepţi. D. Iorga rezumă apoi activitatea Ce a deafaşurat’o pe tărâmul naţio­nal şi cultural, arătând ca celace a contribuit la Înfăptuirea unităţii na­ţionale. D-nii GEORGESCU TULCEA şi IOANIŢESCU au vorbit asupra pă­duri­or comunale. Camera ţine as­tăzi dimmneaţă la orele 9 şedinţa precum şi după amiază pentru a se lua la consideraţie procetul păduri­lor comunale. Camera, din cauza sârbă­orilor, va lua apoi vacanţă pâaa Vincii. Şedinţa de noapte a Camerei Camera a ţinut astă noapte şedinţă. Păr. LUPAŞ şi-a terminat cu­vântarea. Începută la şedinţa de zi d­in care a polemizat Ca­d. Iorga. D. AURE­L LAZAR a vorbit a­­supra proettului de lege a păduri­lor comunale. D. IORGA N. a făcut o declara­ţie scrisă prin care acuză pe Păr. Lupaș Că a jicnit trecutul admira­bil al poporului român aducându-l LUNI 2 IUNIE 1924- rm ORE DE CETIRE Caragiale inedit TM Noua adiţia teatrala din edi­tura Socec* & Co. — Editura „Socec“ care cei dlutii a lipi rit pe Cirngiaie, ore l Inu’o recenţi ediţie critici, ia trei volume mici, latreag* ope­ră teatrală a ruseetralagi satirei româste. Despre volumul latal ne-am ocupat la timp. Al doilea volum, apărat tilela aote­­tea în «cela* format bogat (500 paglai), pe hârtie bani, ce tipar Isgni i, ca îssem­­sări critice și nuomoase lluairatiiui, facsi­mile «i vigeete, capride patru lucrări asnoicate: »0 «ouară“, „O scrisoare piei dată“, „l»s­aie Caraavaialai" la! Nă­pasta". . . _ Ceeace se ofsră admiratorilor itl Cars­­glals iont doaă dia Imcrarlie sal», cari a’as mal fost tipărite in uită »ditUră și ansmer „Începem“ un „lever de rideau scrisă de r«greteti­­ maesir« ca prii jal inssgu­­rirei Cv.mp«ulei dramatice a o-lai A. Da­vids, ia pruni reprezentaţie. E indtaiat „lacepem* iar Ca agtaie »’a denumit „Its­­lantaneH într’un act“, având ca perappagii da bu­rpretare pe doi dintre artiştii cari au ficat parte din trupa DaviU,—( f d-na AUxuadreaca fl pe d. R. Buitieaki)— precara şi alte 10 persoane, anonime, din James teatrală. „încăpem“ a’ar putea represents şi as­tăz i, în orice teatru, căci motivai un sete ocaulonil. A doaa Inserare care vede pentru prima dată lumini tiparblai sate o revistă isto­rică şi raţională Intitulată „100 de iul' ■cr'să pentru comemorarea beaomisl al 19 -rea, cel mal bogat secol din istorii calcurali a ţării. In sece Ubionii alsgirice, Caragiale a reţinut cele mai măreţe episoade din lato­ria ţări. Începând cu trămtmările şi lap­tele priselpa­lor Moldovai şi Maotaniel, care e primar tablou. Tabloul şi doilea reprezintă mişcarea naţională a lui Tudor V­adimi­eaco, al treies şcoala naţionali ■ vareiul daacal Ghiorghe Lazăr. Tabloul al 4-lea cuprinde in întregime cor­ed,­ de moravsil apetile şi nationale „Prantixetaie“ loi Faces ; al dlacelaa reprezintă lupta naţională dasă de Vasile Alexandri în Moldova şi Nicolae Bilăcsacu în Maaie­­aia pentru aatrea principatalor remiest­i. T bl . El al şaselea este consacrat Re­­gelui Carol I; al şiptelea cuprinde In în­tregime p­eta lui V. Alexandri „La Torna Migareta“. in tabelil al 8-laa ni ae la făţiieiaă e­­piaodul rlaboiaic al Independenţii, pentru care Caragiale a acria frumoase ins­t­aţiunl patriotice. Ceia două tablouri finale sânt alegorice: Vasl reprezintă Podul peste Dud­re şi pa­rada isilitară, In timp ce In fond apar tgm­­­ele istorice şi marii luptători, ofiţeri şi ostaşi, Iar ultimai, apoteoze, repriprind­ regatul Românei. Pestre tablourile înşirate Caragiale a acria diaiogamiie şi vărsările, utiliaâad In acelaş timp, pentru «dlemnitata momen­telor, strofele populare cele mai frumoasi şi motivele armonioase aie moaicei naţio­nale. In partea Introductivă aaaestil complecte ediţii, d­. O. Minar reproduce părerile cri­ticilor contimporani ca Ca regale cari l-au sprad­at opera teatrală, la primele repre­zentaţii, intercalând fotografiile Iar, ca şi mai toate fotografiile lui Carag­ale, din divarae epoci a viiţei. Astfel alcătuie ed.tsra Socec et Comp. oferă opara teatrală compUctă a Ini Ca­ragiale, şi o sch­ţă biografică şl criti­­­care, având In vedere numeral clişeel­e şi ai facsimilelor, formează un adevăr­­ alb­um. Insistăm incăodată asupra bogatelo­ c prina şi a preţurii atât de convenabil. ARALD.

Next