Mişcarea, iulie 1924 (Anul 18, nr. 145-170)
1924-07-02 / nr. 145
| LEJ ABONAMENTE: an an...........................| lel Șase luni .................... | lel Trd hin!...................... v lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Piaţa Unirei No. 6 oarele de blurou : 9—12 a. m. şi 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc în condiţiuni avantagioase direct la administraţia ziarului Iaşi, Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie 1 LEU ÎD-nii Lupu şi Stere în chestia Basarabiei Se ştie că în faimoasa" interpelare de la Cameră asupra politicei externe ţimii cu seamă asupra Cauzelor Caii au provocat eşuarea tratativelor truso-române, d. dr. Lupu a susţinut în chestiunea Bisarabiei punctul de vedere al comunişti or reşi Deputatul ţicănit a afirat chiar că problema Basarabiei (care nu există decât pentru d-sa) ar putea fi soluţionată dacă s’ar alcătui un guvern numai după indicaţiuni de afarâ, adică un guvern Gara să fie pe placul Comuniştilor ruşi. Se mai şte de a omenî Că d. C. Stere, revendici a fi singurul patriot basarabean, care a determinat realipirea republicei moldoveneşti basarabe la patria mumă, după evenimentele revoluţionare din anul 1917. D. C. Stere face această revendicare cu scopul de a mai putea retimpenibila impresie Ce-a lăsat-o prin atitudinea şi acţiunea na antiţională din timpul răsboiului. Fără a face istoricul acelor evenimente şi fără a pune în cumpăna desrobirei naţionale pe d. Stere, vom releva Cu prilejul secţiunilor Ce se fac asupra fuziunii, faptul straniu Că d. Stere, purtat în braţe de dr. Lupu, împărtăşeşte pare-sc ideea a Cestuia în Chestiunea Basarabiei şi a tratativelor cu comuniştii ruşi. Cel paţru până astăzi d. Stere n’a reprobat acţiunea de defăimare a ţării pornită de dr. Lupu şi nici n'a intervenit atuncea Când dr. Lupu a formulat in Parlamepul ţării desiderata pe Care l’am amintit. Astfel constatăm o Complectă armonie Intre d-na Sere şi Lupu, nu numai pe chestiuni de p lirică internă, dar şl In concepţiuniU iar asa-* pra p. vicel externe şl a problemelor naţionale. Mu mult decât dr. Lupu, d. Stere a e şl astlzi Iacă iegâiorl cu fruntaşii revoluţionari din Rusia sovietică. Cu Lenin a fost tavaş de idei şi a păstrat teoreticianului maximalist o statornică prietenie. Se prea poate ca atmosfera rusească sa fie astăzi mai agreabilă în Basarabia decât cea naţonală, având în vedere o anuncitâ stare iufltească de care este stăpânit fostul director al „Luminel“. Astfel fiind găUmi pe dnul Lupu şi Stere pe aceş teren, nu numai In CelaCe priveşte problemele Cu caracter social, dar şi acele Care se referă la marea Cauză naţională. Campania pe Care comuniştii ruşi au deslănţuL-o împotriva guvernului român, pentru recucerirea Basarabiei, şi-a găst ecoul in sufletel darului Lupu pe care d. Sere, Jupâtorul basarabean", il asistă fărâ nici o revoltă şi fără nici o Împotrivire. De acela urmărind acţiunea deputatuul ţărănist „sa generis“ suntem Indreptăţţi a întreba pe d. C. Stere datarea curura a opune nimic în această privinţă şi dacă dorinţa exprimată de dr. Lupu ca un nou guvern român şi se constituie după placul străinătăţii, este şi dorinţa... marelui patriot basarabean C. Stere. leaienla Binâiă îi Ui «ulii ■■■nmi 1,T—i — Răspunsul d-lul ministru G. G Mârz^sca — In f«d!cța de Sâmbătă a Seastnîal d. senator C. Diibîcb și-a desvoltat anenUi (ate Interpuhre, cu privire la nodal &dm'fiistrațiri As*d*niei Rónia®. Istradt isterpelatoral a atras h isterpekrea sa vne e paacte ca caracter juridic, d. Mlmica ministrul Justițist, a răaatras talaror scesstianifor ca asa sens Academie! R’&âs®, sgăsând astfel acest îa*n t templs (ie ctslieră națională, de orice bfisBen fgnHoare. Iată la reanimat răfpsarul d-lal tsiai«fr* Q. M8;z**cs: D-ss a făc at teoria persoanelor jaridise şi nora!«, eu® a evoleat la noi dela U filetare« Academiei şi pisă la prezent. Doctrina pane slătari atât la patere cât şi dreptar! p® psissigeîe Juridice şi morale, ca cela fislee. Nicăieri, 2b drept, nu se văd restricţiani, cu privire la libertatea de a visde lesnuiita Uniri® nasi Institutes!, când la testarea acestor bsnuri testatsisi m a prtviutri nit aa tei de resirictlase. Legea dela 1864 vorbind da persoanele juride, acordă toată aniosottsis acaitsi persoane. Academia a fasetiozat pâ 8 In 1879 sub prevederile asîsîei legi Aocrâându se caracterul de institut Hallosul Academiei, nu s’a știrbit nimic dia aitonoraia ei, tocmai pauriisca fiiad o ilarități» Estlora’ă, es treble să fie lăsată sub controlări statalei. Arată că aplicarea legii consptabliitălii stataial a fost apestasmal Eforiei spitalelor civile. Na voi arăta dacă regimul coatsbliliăţi! stataie! aplicat acesti I institsţisai, la adta sau na bine. Plectsd de la Academie şi pănă la „Ciabal Tinerime* teste sast psrscaee moraît. Dr. Mârzelcs dtetteaa Ublon de kstrăinirire flcate de Academie, dîn care reeae că din 20 de laatraisuri noma! trei ea fost flcate fără licitele publică. Dar dl Diisesca a ignorat sa adevăr, ca privire la modal cam Academia a esbilcat licitstU—dl. Mfiizesca citește ptbilcatlulie făcate prin gasete, — dar lfoft«|fa aa a patat fl tlată dia ciaea ofertelor ne^ serioase pila preţul lor derizoriu. Academie a vândut gria bană Învoială psotracă preţu! obţinet a fost mult superior ofertelor scrise. S’ar patra obiecta că Academia cerea să aştepte vremuri mii boase, când ar fi pstst obţine alt preţ? Dar datoriile avere! Versesen făceau să creescă dobânsite csre la scurt timp ar fi ssceslitat Ibsssi fondd averel. Pi is răspensel sla Sinistra! de Jest.ție, sămarit la limitele ausvăraiai cbssitaaea csre a făcut obiecte! intepelării d-ki sesator Dissesca. SitUtorul Emil I$ac a scria o noua latra’ re dramatica intitulată nPottalm se va fi up.eseutata U viutoaua stagiune teatrala. • La listai din Sata Mart st va aseza an but ai postului M, Eminetca. v La toamna st va Inaugura la Bârlad but’ tal poetaiat Ai, Vldh»tl, de la moartea tinta te Implins tina ani. Ploste terutiară fe la Piatra Neamț BacO f.lmb ionstlalâ urma ă da grindină a căzut asupra oraşului Piatra N. şi împrejurimi. Gartier&ie mâ glaase ale orașului au font laut date. Aumaraese etsse au s&farli stncă&tunt. Grindina a spart numeroasa gmimuri. Cu prilejul concursului hipic Eri a evut tot pa platoul Copoului concursul hphorgb/vaat de ofiţerii nglmt u m 7 roşiori. Concurml *'a defaşurat potrivit irul program stub nit şi care n’a txacatat Imosmat. , Iniţiativa aceasta merită aten iam', iar concurenţii toată lauda. Regretăm însă că suntem nevoiţi a face unele clmviţtual. K. S’a remarcat ds puiaă lipsa reprmutanfilor autorităţilor avite, deşi om din aaste autorităţi a contribuit la cea mai largă mătură la premii acordate, dând suma de 20.000 lei din totalul de 28.000 li, cât s’a distribuit ca premii. Nu cumaşti camele acestei lipse, dar coostatănd'o, ne întrebăm: Na commn a fost vre-un viciu de orffanmre, sau vre-o lipsă da diferenţă ? Ne-a susprins apoi un al doilea fapt, pe can-l mnţionăm: lafrial de onoare şi apreciere uu tdua pai, nici au repreantant al autorităţilor civile şi nici măcar un repremntant al autoriăţei a cărei sumă se distribuia un premii. A fi fost o justificară, dacă concursul ar fi fost pai militar. Când lasă dinurla facmu parte doi civili justificare nu mai există. Această tmrejurare explică ca siguranţa şi nstui miorlăita lipsuri. Ne surprindă ca atare fapte ce produc, mal ales cănd autorităţile civile fac tot ce este posibil pentru a întreţine masurile raporturi Intre ele şi repmsutanţli autorităţilor militare. Săntem In drept a regreta aceste fsptt şi a nădăjdui că ele nu se vor repeta. Serbarea de fine de an a şcolii comerciale superioare doi dimineaţă la orele 10 iam.e avut loc in localea şcolii deoseatare de comerţ din localitate, serbarea de fine de an. In prezenţa d-nei Olga 3va,da preşedinta de onoare a Comitetului şcolar, a d-lor Coast. Toma primara Jorssial, Velilia-Virinai E. Diaconesca frstori de primari, N. V. Ştefăsiu preşedintele Camerei de Comerţ ş a nsmumre nimic de părinţi ai elevilor. Dl.NICOLAE NEGOIŢA directorul şcolii deschidă serbarea prin’o cuvântare prin care arată că cel de al 44-iesea de exstanţă a şcolii s® sfârşeşte ca o mare mulţumire sufleteasca. In cereai acestul an, şcoala a fost frecventată de sa asmăr neobişnuit de mare ce clivi, la cât a fost nevoie de lefiletarsa a facă trei clase, astfel că şcoala a fuactionat ca 6 clase dintre care trei diviaioare. Evenimentul cel mai feriert al acestul an, spune d-si, este fapta! ci școala a foat înzestrată ca an local propriu. Timp de 5 ani a’aa ficat tot faini de propuneri dsr na s’a vene la realis&rea stât de msit dorită. A trebuit ca si vini In fruntea comanel aataalai gospodar ene gls si laborios, d. Const. Tomna, p.tședinteie comitianii interimare, care a econaat ca o deosebită adlicitudine de d. N. V. Ştefănia, preşedintele camerei de comiţ, psmraca şcoala suaiîiă să aibă astăzi locul ei propriu, adibgindu-se astfel iscă an monument la numeroaseie şi greiere lucrări ediuare caia comutbsie Îs refacerea şi mărirea oraşului nostru. Prin intervenţa d-lui C. Toma a’sa obligat fondur,ie deia Ministerai Ia Cirsctiani!, este impreanâ ca fondsrire daie ds comană şi Camera de Comerţ, s’a as gafat an lo- Cil peata acsasti s ouă. D-sa face apoi o dara de seamă a si*tuaţiei elevilor pe aul şcolar 1923—24. Se constată că majoritatea elevilor acestei şcoli sânt copii de oameni nevoiaşi şi foarte mulţi orfaci. Comitetul şcolar a hotărât ca la anul viitor să se smeetrâge an cărnii geatra slavii săraci merituoşi. minim mit humám hin mi In name!« Întreg 4 comitet şcolar şi aproaial profeeora! exprimi aa această ocawaze calda ccaiţ^mirl pime de recaaoşti»al d eei O. M. S a tiza, Preşedinta de onoare a şcolii, Os.orata.al Minister al inatr. d-lul C. Toma preş?d mele Cornialanei imeriuj.re şi d-lm N Ştefădla preşedintele Caer*i de Coase, ț pe*irn apri] nc.1 la g sl blaevo tor c«t «ari aa ci*atit s.oaie io.i. I, asemeni căidaîOiSe mulţamiri m morilor c mtctolei școlar, corpn,oi pafescMi! şl iBSihapfen.lor ,ocale şi piesei pentru co»caru*a da« scol. Ca iceisst piăcâti ano 1« am de exprimat şi dia penes părut.Lr sl t»taa,r eie»ilor şcolii acesteia c«.viate de edoasă recaaoftiniă dimpreactă ca stări e cele mai respectaase pornite dia tafmtal lor ca at pentra feric r«« lacansna ă de siettet« şi proapentatea pom ri lor ior. Etevii vor şti să răapărească prin silinţa, buna păsrtare, iar absolvenţi să ptatreze ca respect şi veneraţiuneie aceiora cari au contribuit la largă măgură la formarea vlhoiuls.!lor. Să trăiască latra minţi ani. După covâatares d nn Negoiţt, armează distribuirea prsmiltor elevilor mentacşi. D.stibnirea o face Pitaeipeaa Oga Stardaa. Cel dimula pe școalft cate premiat elavul orfan U gare&in Th. ca med. 950. Mai vorbește dl profesor Ghica Theodor care se adresează elevilor. U moaaă cererile, după care serbarea ea sfârșit. Stihuri şi Epigrame Uzurpară) Amicalul meu Codreana Căiţei taie de soM*ta I-ai pas numele: Statal, Versurile mele Saat mal mutteie, Mii că-mi vine să le pal Numele d® .Stafaet«”. * Copacul viârme Dsa tuturora fractal mea, Ciad cresBgi- plini o aplec, De pretatlaaenca veniţi, Laaţi dta bugiţic mea. Şi venă vUtmilor vă dsa, Dar voi iu schimb mă nimiciţi... • Avarul fl risipitorul După ArUtotel AVARUL: Nebaiul care crede Că veşnic va trăi. RISIPITORUL: Un aital care crede Că mlne va muri. GIORDANO. Şedinţa Consulului da higieia. Stmbătă după amiază s’a s latrocit la Primărie, membru consimat de higieiă al oraşului, sub preşidinţia d-lui Coast. Toma primara! oraşului. Dr. dr. Tanssesc®, medical şef al oraşului, face o dare de seamă a stuaţiei sanitare din oraş, din ca e reaaltă ci easte cât se poate de bust. Toate măsurile ieste peatru paaa asintasă, se aplici ca cea mai mare stricteţă, iauadu-se măsuri severe contra contravenienţilor. Dl. dr. veterinar Basenchi, depae an proect pentru înfiinţarea unor camioane aiatematice pentru transportul cămărilor de ia »bator la pieţe. Dl. C. TOMA a Tăcă este imposibil de a se organiza transortul cărnii cu ca actualele cărate. D iria de părere de a se da in concesh.c acest traasport, sau să se erecta an serviciu special comasat. Conalitul aprob ă a se dt acea aervicml ia concesiune şi numeşte o comusiaae, care să aicltaiască caetar de sercisi. Di. C. To ma arată apoi nsmersa&da tttba gătiții ce fc’aa adia abatorului şi aaată prudsnenla licate de d medic veternar liiesca la In ersaal alimentaţiei. Ace«te pr,pisari, »pane daa. le va aduce In desbater.le consilislsi de hgiena. Di. dr. C. TăaAsescu propuna si consiliul admit® ca in timpul veni, dla catz» căldărilor, să se permut a se taia zimc la abator. Dr. C. Toms spune apoi că la piaţa halei se fac Imbanătaţlnl importante. In csta ce priveşte lucrărl.e de alaiemarlaara, d-sa a~ Bpriţt că vor fi consaitate toate o grație competente. Se aprobă apoi câteva autorizări de fabrici, după care vedieța seridică. ASPECTE LITERARE UN ROMANCIER OPTIMIST Vic Prezentat îi apare lui Gontsarov ca o dimineaţă tristă şi ploioasă de toamnă, la Petersburg ; o răceală şi o tristeţe se resimte de pe urma ei; la lumina ei posomorâtă se sting toate nuanţiile poeziei şi apar figurile moarte, neartistice, ca a lui Stolzin „Oblomov“, a unchiului în ,O istorie de toate zilele“ şi a lui Tuşin din „Văgăuna“. Oamenii viitorului apar în comparaţie cu figurile pline de vieaţă ale trecutului, ca nişte vedenii slabe. In istorie există perioade în care vieaţa este obosită multă vreme spre a mai putea crea figuri nouă; ea se odihneşte şi priveşte cu mulţumire formele terminate. Oameni nu mai cercetează, nu mai critică, cred cu sfinţenie în orice autoritate şi sunt fericiţi în felul lor. Până şi lui Raischl care se lepădase de orice autoritate şi de orice forme de credinţă ale trecutului „îi placară aceste forme simple de vieaţă, acest cadru îngust in care omul se simte atât de bine“. Normele vieţii erau „complecte şi moştenite din părinţi; aceştia însă le-au moştenit de la bunici, şi bunicii de la străbuni, şi fiece generaţie le-a păzit cu sfinţenie întocmai cum păzeşte Vesta focul“. Bunica, o reprezentantă a vremuriior patriarhale, „vorbeşte in limba legendelor populare, în pilde şi proverbe, şi întregul rit exterior al vieţii se desfăşură la ea în toată regula“. Orizontul el e în totul mărginit: „deoparte e înconjurat de câmpii, de alta de ţărmul deluros al Volgăi, de a treia parte de oraş şi de a patra parte de calea ce duce în lunca mare pentru care ea nu are nici cel mai mic interes“. Dar cât de, sănătos şi de puternic este însă spiritul şi, cu toată bătrâneţa ei ! „Fiecarare era pentru dânsa ca o floare nouă de la care aşteaptă rodul a doua zi“. Sprijinită pe tradiţii, supusă lor, vieaţa trecutului se scurgea lină şi pacinică în vechea ei albie de secole. Era mai aproape de natură, şi deci mai simplă şi mai sănătoasă decât a noastră. La această concluzie ajunsese Raischi după ce observase obiceiurile de pe moşia bunicei sale: „Nimeni nu avea pretenţiunea de a fi altfel, mai bun, mai mândru, mai deştept şi mai moral decât ceilalţi; şi cu toate acestea, de fapt, erau cu toţii mult mai morali şi poate chiar mai deştepţi decât păreau. Undeva aiurea alţi oameni de spirit îşi dau toată silinţa de a fi mai simpli şi nu pot; aicea însă nimenea nu se gândeşte la aceasta şi totuşi fiecare simplu prin firea lui“. Dar pentru a desăvârşi tabloul trebue să arăt o mică nuanţă a părţei adverse: „Sachar îi pune lui Oblomov (stăpânului său) ciorapii şi ghetele ca o guvernantă, iar Iluşca, deşi e acum în vârstă de 14 ani, când stă în pat, ii întinde când un picior, când un altul. iar când nu-i place ceva atuncea atuncea astupă nasul lui Sachsr cu piciorul!“. Şi totuşi spune Gontsarov, „am prins atâtea rădăcini aşa încât dacă oriunde am pleca pentru cât de multă vreme, luăm pretutindenea cu noi pământul natal din Oblomovea de care nici oceanul nu ne poate despărţi“. Marele artist simte în conştiinţa sa mai limpede şi mai profund decât saurieni Saitiov de pildă, ceea ce e urât şi respingător în vremea veche; el însă nu se lasă orbit de ură şi nu trece peste frumuseţa şi poeziei vremurilor vechi. Figura fermecătoare a Marfiocăi este cea mai ideală şi mai frumoasă întruchipare se putea să existe in vechiul mediu al moşierilor. Marfica trăieşte în mediul acesta liberă şi voioasă ca pasărea în aer, ca peştele la apă, ea nu vrea nimic altceva. Existenţa ei e o armonie deplină şi fericită cu care natura a înconjurat-o fără a fi stricată de o singură disonanţă. „Ceea ce nu ştiu, spune Marfinca in simplicitatea ei, nu pretind. Veroşca de pildă mereu se plictiseşte: ea stă tristă şi împietrită şi totul de aici îi pare strein ! Ar trebui să plece undeva, căci ea nu e de pe aici! Dar mie, ah mie tare mi-i bine! Ce uşor respir în câmp odată cu florile şi cu păsările ! Ce bucurie am când vin musafiri ! Nu, nu, eu sunt de aici, sunt făcută în totul din ţărâna asta, din iarba asta. Nu vreau să plec niciodată de aici!“. Vieaţa e atât de frumoasă încât oamenii cu toată sclavia, nici nu îndrăznesc s’o strice; vieaţa purcede direct din „Oblomovca“, direct din sclavia, curată şi liberă. Poate să ne pară Marfin ca o fată incultă, sau poate ea să cedascâ cât de