Mişcarea, iulie 1924 (Anul 18, nr. 145-170)
1924-07-03 / nr. 146
44. * * amt xmna«. m 1 LEI ABONAMENTE: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI ŞI RECLAME: APARE ZILNIC Un an.......................ei Iaşi, Piaţa Unire! No. 6 Se primesc in condiţiuni avantagioase direct la Sub direcţiunea unui comitet de redacţie Şase luni....................lei Tro faini.....................-..leioarele de biurou : 9—12 a. m. şi 3—5 p. m. administraţia ziarului Iaşi, Piaţa Unire!6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate 1 LEU Incra reaskmi legism Sesiunea parlamentară prelungită până astfel este pe sfârşite. Fărâ a face bilanţul tuturor operelor legislative îa »Ccssta primă sesiune parlementară ia conformitate cu prevederile none! ColftkTun, putem spune Că ele au Contribuit la soluţionarea unor probme in imediată legătură şi reconstrucţiunea şi Consolidarea ţarei. Şi aceasta nu este o simplă afirmaţune. Dacă ne gândim la legea pentru reorganizarea armatei, sau la legea unificărei judecătoreşti, ne aflăm in faţa unor mari reforme creatoare, cerute de imperioasele nevoi ale statului. Tot astfel dacă ne gândim la legea comercialărei unora dintre htrepriederile statului, legea Kinilor sau a Căderilor de apă, constatăm că Palamsntul a soluț onat o gerie de probema din Cele mai Importante, Caii vor asigura prosperitatea economică. In iceiaș Cadru am putea pune nou* lege a pădurilor comunale Care va înlesni ţăranilor noştri să-i poată procura la Condiţiuni avantajoase lemnul necesar construcţiei ca şi lemnul de foc. O lege de o deosebită, însemnă* tate sosială este aceea care regetează raportur le dintre proprietari şl Chiriaşi. Actuala lege ia vigoare,— opera d-lui G. G. Mârzeacu ministrul luiUţiel—este ces mai bună dia Câte au existat până astizi dela răsboi încoace, căci ea suspendă agitaţiile şi luptele urmate In jurul legiferărei chiriilor pe un perieol de trei ani. Am mai putea anunţa şi alte legi importante intre cari nu trebuie să uităm legea Invăţământului primar şi normal dar nu facem an bilanţul activităţii parismeetare din aceasta sesiune, învederăm fesă o operă legislativă din Ceramii trainica menită a asigura posibilităţile de desvertare a noului stat român, în plan spirit eminamente democratic şi naţonal. Şi perindând seda legiferărilor acestei sesiuni, constatăm că opera aceasta este realizată numai prin voinţa şi munca partidului naţional liberal şi a guvernul său, întrucât acestei opere constructive opoziţia de toate nuanţele a încercat zadarnic sâ-i opuie o operă de disoluţiune. In această privinţă şi cu această Comparaţiune a actvitatei desfăşurată in Parlament, partida r ngiional liberal sia arătat odată mai mult că el este expresiunea tuturor necesităţilor politice şi sociale ale ţarei. Nu numai ia Ceea ce priveşte organizarea internă partidul liberal sla valorificat, şl In acsastă sesiune rodnică, puterea şl Capacitatea lui de ereire, ci şi in raporturile noastre exerne, el a tsbutit să lchimbs situaţiunei in Chin aproape ridica!. Consolidarea datoriilor externe şi restansificarea raporturilor amicale ca toate statele, r stabilirea Creditului ţarei, sunt rezultate cu Care guvernul are dreptul a se mindri. Recenta strălucită primire făcute Suveranilor noştri! in marde Capitals àla Apus, este o dovadă vie da ce repetaţînnege basură Rominia in afară de hotarele ţârei. Munca a fost destul de grea dar şi de red aici. Guvernul şi majorităţile parlamentare conştinte de misiunea lor, şi-au făcut întreaga datorie, realizând o mare parte din vastul program de consolidare a ţârei. Pentru viitoarea sesiune pahiaraestgră s’au pregătit de re acum alte hsgrări importante, pentru ca altfel întregul program de guvernământ anunţat la începutul anului 1922 de Că la guvernul d-lul I. I. C. Brătianu, să fie realizatoi opera de consolidare a statului să fe şt ea terminată. Cetitorii nofsrli vin gsi pe pagina a dm a, d&rsa da seamă oficialS a concursului hipic ce a svut loc Dufftnka fracţii pe potoul rig. 7 roşiori da la Copan. in l«gflturîl m aceasti manl- Veistare sportivă la care ita subliniat gsstul tnfălegâtor șl generos ai Uniriuî C. Tomna prsssdlntelei comittami Interimare, aflăm in toamna viitoare na rezervi surpriză creiral unul hipodrom, dovedi evidentă a solidsrNiStl tuturor oamenilor da bine In châsriuol de inmm obștesc. NOTE Serbările școlare Alaltăieri ea avut io o Sa toate ssoin« s«tb&rtl* de fine de an, ea eure prii* j» m sm, m adună și părinți! nae cOîOipondvath eiivilor «pro © O puși iu enrent «a activitatea $80« teri. Aiseatt serbări Iniomiese vechil# n mpâsrtsrl dv prutul** m t»e obiei n%fl preis s o;Hs statalul* Expoleaţii iriimo&ti «la treeut © dete.- minat relatara« seestor festivități SiOiar# é® fise de sus, sără m ii*»9&uuAtftta si tarâssrîr#. C fe.8l.foi iii of oră prilej *1 asii, Odetss P i fen, d@ © reuni lâolaiti pa prOîesssr?, elevă și părinți lat*’asetaşl gând ban pentru progresai Ia* rtt4»lattisel. Expunerii« Ani&Ia «d e dira&torilor profesorilor, ®oiater®essaâ pa pirlsul in basul sa#r* al |*0»l#i si ia Supraveghsreii tinerelor elemest« di ts si f«ee idueat^imM scotaiileă eu ear« intră in so«i#U,t#. Dieting ti«??«® e& m fas« prin prosiMtrtg prsmiaeților și dernnil# pe «gri comitetefe pieire ie oferă acestora, drept premii,—sari constau In cărți d d '.etic«^ «&& i.terare—ioni«tltafe un fedevftrat etkastaat și sw îndemnătră lavăț^tară. Ae#st# „preml,“, cum știm din propria experianfi, rânsft apoi e« o frnmOjtaă și nemai imtatiri pentru tontă vieţi. Ş «âlaral premiat tstâi^, va pom! Eftâlas Ia lupta pentru existenţi, ea mal mnrta ims§âtre in i! infuşi, şi ta nădejdva si ®îi!sdg‘8d s! âdtqaiedne# msdtalui şi nevoilor ds toate zitele, va rsebi in Is&ss ea şi In şcoalâ. Fără muht niîovofis, — „premiile* ae@$t$ din şcolî rşi nu ias«m»itaten lor şl els laşi amtathrâ rr««soa*# şl preţloaif. Sub toate raportării® reluarea «eoeter festivităţi ssolsre, prestată lat« ros, De Chieian dim „jueirli* eopiiior. La nârshal unni »m di ma«sa seokrâ eu enaets, si dăm cărţi eievLoir etri stau distins la tavă uiture, sisi gtim ce nu poate H măi bun sâ mm iobiltor decît cartea ! Avicitul Biccalsgiu va fi ludasat din nou Bao. Parch stat de lit cum făcut epticont a cârtit da fademă a ajutorului de jadsenior Mamtescu, prin cere cum&lui Sandi Brialoglu a fost condamnat numai la 50 lei amendă. UCUIHRUTU MJOMffllA O pcginâ dn trasatul mts ârsl socialiste, de 1, A âdsjde D. I. Nldejsle, foste! șef s! partida!»! social-dicnocret d!a Ronslnia sl g»! din I tîa mBrli Ideui'Sil |I gvnsrosi, csr» a iscat 1 «a fel eilt de important Ih vîets d«Bio- i crttiil romfiuCfti, pl, bilei isttke*m vo- I IgJBiiscsfti biografia?ji gisseaSogis coKia- 1 erată Ini mg. U. M'jrțan* Si îsriaiiis! Mortanaștilor. Ia capitol«! lairodaotîv »Vists toi V. Q. Mjrțna“ d. Nădejde.oara a parit iegătarii« «ale Lătești ca iegi«t£tti! Vâsiisei Mloji&ei, face o sasaară txpanere a rascăie!aocia Hata dia Româata, de ia primele lacejiiitari păcăli trecerea aocialfiilor tu partidas BatlOBâl-I.ber«!. Primele iacepatnd ale miseiiii locialdemocrate daieacă după 1880, la la 1884 ea eate afirmata h mod «abili, odata ca »tabilrea la hsl a lui V. Q. Moina: „in Iași a» lacra latens!? la propaganda sociaiistft şi neaparăt ca v«nirea luiV. O Morţtin activ Uita sporeste. I«st a U 1889, Apriue, aRevissa Socială“ care pane baaete pHrtids^ui social-democrat pila articolai !»! Oastea nC« vor socUlişti româul ?“. D. I. Nădejde arată că V. Q. Morţin care nu era citaşi de paţl,t inflabeetst d« .mistiitiitnal răsese" a fost acela care a determinat pe fraţii Nădejde şi ceilalţi IdeOl*gi al aceleaşi epoci, «ă treacă de la sfearhismei rasele U adacepţl e adevărat sadăi-democrate. Depăce arată coadlţleaib In erre sodeliştii vechi ast luptat la alegerile -rolegiatul III din Uşi, Roman, Vişini şi Bacin,—când s’au alta V. G. Morţan, I. Nădejde şi Lascar Veniamin, — d*. Nădejde continuă ca istorie ai activităţii desfăşurate de partidei social-democrat, care era cu partid alcătuit mal mait din iateieatasti da cât de nyileM. De rsrntreat fspiai că partidat socisl.it din vechime a das lopta sea mare iedreptată numai i.apatiiva parndalel coassivitor, considerat ca singerul partid rescţionar. Socialiştii vechi, ca muiţ i ani laaiate,de a trece I« partid»! tibersl, au fost foarte aprobaţi de programai ş! concept ţtire democratice a e paniddal libtra5. Este interna«at că dr. loan Nădejde arstă ci ttt V. G Morgen a fost acela care a deta minat trecerea pătsrei istdectoaice foştilor soviatişti la liborad. Acessia s’a mncni In anul 1900. S.hţa istorică a d-lui I. Nădtj ia ssupra veche! mișcări sociatiste este extrem d* intCutsteta și iastractică pentru aeda cari se eeapâ de problemete politice și soculs din ț .*£ noastră. Ea va mai interesa in chip dsosebît și inteiectuailtatea noastră. Râvista dt caltard fl lltaraturd „Icoana Mu a mure tent* tst nouţ,nud drumul tu toata sentnatataa şl Intr'un nobil avânt apta uitd şt frumos. Tinad idealişti, la laarătila lor literare, te adasd laolaltă sora a forma un etnocia oare nu-t îmi st o bl erlaufa, nu fia.a număr ttitd ntm a ţi colaboratori, și cetim eremeteart prin actualitaha lor oglindeai manifestante etemre curente. *icoane Maramureşene“ devine aaltal o pubniauţiuna tinta si din ea tu ea mai interesuatd si mai speiald. * Artistei A. Chifessa sare a plasat a attdteri la Paris, peatru studii teatrale, Lteefionează să instituie un capîtala Franţei an care al artiştilor români, şi în special al artiştilor dramatici. Dacă ioleia va reuşi,— ceeact dorim din inimă—atuncea se vor putea aranja reprezentaţii teatrale data de artiştii români, prul la publicul francez,—evident ca plase din repertonl românesc, şi din marile opere clasice. Idila este ftrietid şi dorim s’o vedem una făptuită, pentru cinstea artei romăneşti. * La alcătuirea interesantei geneologii familiei Mortuniştilor—despre care vorbim la altă parte a ziarului—a intitulat la colacrarea materialului documentat şi dl Trăiau Fhim. Dl. I. Nădejde in prefaţa lucratei sale arată că dl. Khim a depus mo mancă uriaşă şi rodnică* în adunare acestor documehte wthi. De altfel d. T. lehim a mai colaborat ca sseastol şi la alte interesante monografii. Expoziţia dela Belle-Arte Dsg'hUă tie câîe-v» sile, expos'ţia elevilor şcoaîei da Belle-Arîe merită o aieatltse deosebită din partea pneiicaid amator de artă. Aceasta »’ar enveni pstitns ca pcbficsl ne stria să des d .vadă că sa interesesei de matxifeststtaBie artistice şi de cuncatăr, boare cele depeşa ia frsoall ş! ia acelaş timp te»; a a cunoaşte p patsianeSe trnsribr tdeafa care vor formă pictora artistiă dă Expo* ăia dsla ş ok.îa dis BtHe-Arie oferă ccesv ledeli pr lej, că i se txpan Iscriri crai plac, pcbirw ci dissi a« aparţin »nor »rrisu rsiunjl, atni toroşi lacră, de taieat. Pleiata este reprezintată pria toate genurile : portrete, capee de arioil, mici composiţii, inierioare, niederi, flori, peisaje tabioat câmpeneşti etc. Câteva indiri de sculptură a dat deasemenea valoroasă şi demne de atenţiune deosebită. Remarcăm cu deosebire lucrările txpit de d-nii Rîrsb, Bitsca, Pop», d-ra Şimber, lasier şi d-ra Constantinesco dia anii superiori. Uae e din acesta metăţi nu mai sunt ale Baor eiavl, ci ale aaor artişti conştieaţi de ceea ce fus pentru a-şi txprima prin culoare seatimeatsle şi găndariie. O coloare vie, an desemn Îngrijit şi o strădiniţă nevăsstă de a exprima cât mal ex*c, natura, asm kanshrl cari urmează talente reae. Deasemeaea m sxpna d~nil Clsvel, Patresel, Tvardiihiib, d-ra Micissae, Parhan, BLăn şi alţii. Avem de ficat o obstervaţUne. Această exposiţie preamil na mai mare intens de cât obicin^ite e exp^zții de fine de a«i de ia școli. Ca st-sre ea ar trebui o guntaata ist.’o epocă mai c-mviEabilă, Le ia va- 3 canta de Crăciun car da Pașii, sa* la toamnă, ta deschid .-ea nodai as școlar. Ia cbjiî acesta «xtcz t s ar fi st It mal v!z ;ati ca seism, • fisi a^nism iu pila« vacanţă şi latura se află Imprăştiatâ. Dia parte ne dorim tot succesat tinerilor exposanți la cariera lor artistică de viitor. — Comilul dă adm risiunile a atiaVor eir ctim a hotărât ea mbscriptones pabned sa fassepă la 7 Ju ta a. e. Ptiu prospectă spuciale mn vot atâta conăițmik precum slbăndiis la mrs se va f .cs mbicripjlunm. — InUrntimbilele tratative diabra taranlfti și ordmui, tari zdak eferd baidim cu prints la fumae, au urcat Umpetutara In ambite grupări. Mai mare este furia la tubura ţărduiită care consideră resisenţa ardelenilor ca o adevărată jignire morală pritm ei. Cete ce apar fanlate despre postbhitetm mshigdrli amshi fatiaal nu sunt decât versiuni puse la circulaţie di ahitaţii, care sub orice formă tind să creezi un partid nou. In realitate fuzhmm a rămas la un punct mort. Ţărăniştii, după cum am mai anunţat, după ce vor confirma eşuarea ţmiami print?’ua comunicat oficiali, vor întreprinde o câmpenii împotriva parnumul mnafionm, fa cam smp d-nii Mihalachi, h pn, dd. îţi vor face vstigiatută în Aîdml. — Sergiri Aadroale dIn panctal catedrala, a Înaintat comiatei a fi, pe Bonchi Ciepsi şi Moîse BoiftRgin ce volan a acosta din oraş 20 sad ca taină albă, fată a av®a salarizaţi?. Conform regnamentului, in vgoare, făina va fi confiscată, iar contravenienţii daţi la radieată. — Copiii' Carol H sipera, Lui cessarnicsrnlnt din mtara Caze-Vodă no. 5, sie,gâada-ș, haina ca be&ziise, și vekd api a vedes d«câ a’a uscat, u&biind ce un chibrit »prins, hstaa a leat Lc prodncin* pu-i arsuri gava p» față și mâtâi. El a fost transportat și Internat la spitalul Sf. Spiridon. JOI 3 IULIE 1924 ASPECTE LITERARE UN ROMAN Ci EH OPTIMIST VII Aatoral nici că se gândeşte vreodată ca să idealizeze această bunică; el nici nu tăinuiește faptul că [In anumite împrejurări ea poite *ă devie an despot teribil. Și ea sooatî o adevarată nebunie ideia câ vorbind ar putea avea cândva dreptate: ; — „Bunic* nu putea suferi ca cineva dintre servitorii ci să-i ceară ceva ; aceasta era 2n contra firei sale feudale. Lachei, servitori, servitoare nu puteau rămânea decât totdeauna șl In orice împrejurare lachei, servitori și servitoare. Nimic nu putea strica această barieră dintre stăpâni şi slugi. Ea era In anumite limite severă, la anumite limite tolerantă şi bună cu oamenii, dar Întotdeauna în limitele concepţiei sale de stăpână. Insă cercul concepţiilor feudale era limitat: „Boria, nu supăra pe bunică! ta, îl roagă ea pe nepotul ei, las’o să aibă plăcerea să ajungă să te vadă In uniforma de gardă... Să te văd că te întorci acasă ofiţer fercheş şi-ţi iei o nevastă bogată !“... Această mărginire şi aceste prejudecăţi sunt insă superficiale : ele nu sunt decât coaja unui copac bătrân şi puternic care mai are sucul proaspăt; de aceea arborele secular are frunze atât de verzi şi de proaspete. La nevoie când datoria o cere, bunica se leapădă de toate prejudiciile; atuncea într’adevăr ea aminteşte, prin puterea eroică a sufletului ei simplu, pe acele femei din antichitate cu care o compară Goatsarov. De altfel e greu de precizat ceea ce se petrece la inima ei: delicateţă sau putere. După păcatul Verel, bunica hotărăşte ca sft-şi «povăduiască propriile pacale din tinereţă, ca prin chipul acesta sa consoleze conştiinţa lipsită de experienţă. „Aşa a fost să fiel El vrea ca să ma pice, zise bătrâna arătând spre cer, ci s’o rog pe nepoată-mea ca să mă i.sjaratmsi fetii sâ mă ierţi, Vera, şi în urmă te voi putea ierta şi eu. Am făcut rău că ţi am ascuns pân’acuma această taină pe care voiam s’o iau cu mine în mormânt... Cu păcatul meu eu te-am nenorocit !“... Şi bunica mărturiseşte că şi ea a păcătuit în tinereţa ei şi că poartă şi ea acelaş păcat pe conştiinţă ca şi Vera. Numai mila a putut înfrânge invincibila mândrie a bunicei, şi ne simţim cu sufletul încărcat văzând pe mândra bătrână îngenunchind la picioarele nepoatei sale dragi atât de umilită. Această spovedanie a bunicei fu salvarea Verei; pentru întâia dată de la boala ei ea adormi liniştită. — „Ai milă de ea, se rugă bunica, şi dacă măsura mâniei tale nu i plină, atuncea în locul ei loveşte mai bine capul meu cărunt !“. Raischi face următoarea paralelă între el şi bunica, deci între tipul tranzitoriu al prezentului şi tipul perfect şi dintr’o bucată al trecului: — „Îmi dau cea mai mare silinţă ca să fiu bun; bunica nu s’a silit niciodată, şi totuşi e vecinie bună şi umanitară. Eu sunt neîncrezător şi indiferent faţă de toţi oamenii şi nu simt alte senzaţii decât pentru creaţiunele şi fantezia mea; bunica are o inimă caldă faţă de orişicine şi crede totul. Eu văd fiece minciună, ştiu că totul este o iluzie, nu mă dau robit nici unui sentiment şi nu mă împac cu nimic; bunica nu bănuieşte pe nimeni alini decât pe negustorii cu cari am afaceri şi iubirea, indulgenţa şi bunatatea ei se întemeiază pe o Încredere oarbă în om şi în bine. Dacă sunt îngăduitor, aceasta se datoreşte unui principiu sever; la bunica acest principiu constă in simţire, în simpatie, care sunt Înrădăcinate în firea ei. Eu nu fac nimic, pe când ea se străduieşte o vieaţâ întreagă“. Poesia bunelor şi frumoaselor vremuri de altădată încolţeşte în inima bună şi nevinovată a lui Obiomov; ea apare parfumată şi delicată îa Marilnca , maiestoasă şi strălucită la bunica şi trece în ceie din urmă în făptura Verei, într’o poezie lipsită de orice epocă. „Ce fiinţă delicată şi naivă !“, se gândeşte Raiski judecând pe Vera. Ce contrast în comparaţie cu sora ei: una este o rază caldă şi luminoasă, cealaltă o taină sclipitoare, o noapte întunecată plină de frumuseţă şi minune“. El numeşte frumuseţa ei „otrăvitoare“. Martrica se supune tăcută şi liniştită tradiţiei. Vera însă absoarbe din trecut numai ceea ce îi pare de preţ etern şi numai această parte o primeşte în sufletul ei, remânând totuşi liberă şi mândră. (va urma) TRAD.