Mişcarea, august 1924 (Anul 18, nr. 171-195)
1924-08-01 / nr. 171
ANUL XVIII No. 171 1 LEa On n......................~ ' M Sa m teal . . . • . % w W t*îh£?î W’ Id O măsură necesară Măsura fastă de comandamentele militare de a desfiinţa organizaţiile Comuniste din ţară credem că este una din Cete mai timete. F4ă de numeroase atentate Criminale Ce s’au propus până astăzi la noi, de la Isbafiuirea epidemii comunste, şi faţă de actele de spionaj Ii dreptate vădit la potriva stamlui, tolerarea mai departe a attsmiei partidului comunist nu mai era Îngăduită. Libertatea este de sigur un principiu ca adevărat democratic, dar atâta vreme cât ea nu devine o primejdie socială. A menţine cea mai deplină libertate ca Ia sfera ei nellmitită să se desfăşura o acţiune terorStă şi revoluţionară devenită din Ce In ce mai primejdioase ar fi Însemnat a antorba tacit desfăşurarea revoluţiunii anaste. Partidul comunist din ţară, afiliat la organizaţiile comuniste din Rusia, a dat neîncetate (Lvaatică dace o acţiune făţişă prima d strugerea reglatului constituţional şi democrat, pentru a Întrona pe cel comunist-revolaţonar. De la 1918 parddul comunist a săvârşit acte dia Cele mai condamnabile. CeeaCe adiUttrakat pa puţinii social-demo£raţl câţi au mal rămas şi la poliţia ne hotărât Împotriva Iul, însuşi defunctul Gherea cu limbă de moarte, a lăsat un testament politic In Care a arătat p.iuitida mare a comunismului. Au urmat deatusCi o serie de fapte şi acte caii au aratat precs că organizaţia terorist este o organizaţie comurtism, care este pusă la serviciul ș i sub directoratul sovietelor din Rusia. Această organizaţie a dăvent primejdioasă nu numai pentu societate şi pentru situaţia la stat, dar şi faţâ de probemele naţionale ale Românei. Ia sceastă perioadă am avut exemplul pe Care l-a dat partidul Comunist când sovetele ruse au pes la Vkna chestunea Basarabia!, comuniştii români au susţinut la totul punctul de vedere al sovator din Moscova, find alăturea de vechiul lor tovarăş al actualului lui conducător dr. Rikovski. Ia ce priveşte dezordinea din ţară, numeroasa« «tentate şi laCer a a luat, fâră îndoială, opera Comuniştilor. Actele teronste a'au ţinut last. Unde 8’au dovedit—cura a fost atentatul euimiul de la Senat, alkie 8um pe cale de a 8s descoperi. De ce dară să 11 se mai fi tolerat ca 8â tatiet la o acţiuns teroristă In toată regula, p in întruniri publice ţinute in cluburile ior, prin ziare şi reviste şl prin propaganda pe cari o fac prin fabrici şl ateliere? Autorităţile militare cari au decretat starea de asediu, tot la scopul de a menţine ordinea şi de a putea descoperi pa autorii morali şi materiali al atentatelor criminale şi a taCsndlor, au luat d .rfi o masuri salutară decretând desfiinţarea organizaţiilor comuniste şi a celorlalte organizationalitate. D. Ovid Drisnslaxa prof. anlvinUtt şi direttorul rtvtitil »Viaţa Nouă", a ipiat un eligant volum diversaţi intitulat »Rate peste lespezi". Volumul a fost imprimat la Paris. « Guvernul olandez a înştiinţat universitatea lesaud că a prevăzut mai multe burse, destinate licenţiaţiei faculuților de drept din România, spre a ura 2 ani einsurue Asadimist de drept internațional dia Heg«. * D. Camille Manelatt prepară un volum despre Edgar P . și un roman . »Ecr&indre D. J. H Rosay mereazd la romanul arvismumt literar, pe tars-l va intitula : »La Dsmoiseete rosse" ; tar d. Vuté y Habend ta un roman: »Ce vlee tmpunt, ta lecture\ • A murit la 20 ani, poet si Robert Georges- Loat, fiul ambasadoriai Georges-Lotus și nepotul lui Pierre Losys. In atest vlastar de nobilă rasă, erau concentrate ceie mai pare tradiții ale inteligmții şi culturei. Nouile construcţiuni şcolare în Moldova — BA IAŞI. BA VASLUI ŞI BA BOTOŞANI Făcând zilnice Inspactian! prin ; j d und« mi loe tonf«ring«la tfdmlnfetrativf', d i P. Făstânaru, prAf«ctul J .idets^iu), dcttunt* o I«fanau activfscs« pstilra nouile clădiri ș şoferi c*rl ie construttc am*l acesta sl &«sre sur*?, cum se vi Rbm«roais. Cu prlcajsl tonfsrlnttl inspectorilor fiiva|afic3n:«fiul primer, ce ai avut loc I« cur.ui acesta! »4plămănil, d s D m Sjvhilareicu, Inspectorul ur.umscrrpilal laș!,evemet impwtor g meral al la- V0 f ărsanBtat primei d n Basarabia—a expus d rul d-r Anghclestu siliiafi« In ce privește nouile construvfiuni școlare. Suntem în matură a da tabsla exactă a acestor construqii, după cum urmează: 9 1 sa ridică la 125, pt lăngă ctla ixlslsnt». Activitatea constru^fiunelor eon Unui în mod fnStns și In atestată prlvinjâ de prefect al Judeţului secondat de eutoilsiţice şcolare depun o muncă stăruitoare, având pretutindeni sprijnul şi concursul populstiar rurale. Instultură cu aceasta putem arăta că activitatea pentru construcţiile şcolare continui şi în alte judațe din Moldova. LA VASLUI er au dat Tn funcţiunii 17 şcoli cu 66 săil. Le toamnă vor mi fi date Vn functiuni» alte 29 soli cu 84 săli Iar în constricţie se mal află 35 şcoli cu 58 sail. In total 82 şcolL cu 208 săii. LA BOTOŞANI s’au dat In functiuni 12 şcoli cu 21 sail. La toamnă vor fi terminata 48 şcoli cu 97 săli, Iar Tn curs de construcție se mai află 35 școli cu 51 clase. In total 95 școli cu 169 cFl»s@. Pracum se vies sunseim Tn pUn progres In ceea ce privește răspăndirea tumbsl la sate. * Tratativele Élie Honte şl ieşirii Libertatea Depozitelor.—Bonurile din Bucovina. Convenfia creanţelor.— Averile bisericeşti— âtte convinflonl importante. Sdsî delegaţiei române, dl. I. Nictor, »1- cistral Bacovin»! care a des tntativele la Viena ca delegaţii austriaci, .’a Întors In Capitală. Tratativele au fsat termenite cu dsp iu sacos pentru Ronsăaia, dnaftentn restit! din declaraţiile pe cari Ie-a ficat dr. Nistor, preiei din Bucureşti. La Viena a’a redactat şi semnat aflătoarele : 1) Acorda! intre Romănia şl Austria relativ la labararea depăsitelor. Ia bisa atestat acord sepsfil români din Bucovina vor putea ridica imediat toate buaerile lor depoaliste Înaintea şi in timpul risboiglui la dferitele lealităţii aaetriace. b) Protocolul privitor la baaarile sal aia din Bucovina. La izbucnirea hiabovilai ofielile şi Instituţîile publice din Bacovlaa, precara şi fondai bisericesc in fost sulte si «wacseae baaariîa ii hivele planurile etc., in Austria să le remită acolo spra păstrare. Prin acest protocol astorbcaţiie aaetriace vor fi obligate să restitue guvernai«] român toate aceste binuri la stare in care le fusesc încredinţate la timpul războiului. c) Convenţia relativă la datorii şi creanţe. Această convenţie coprinde 22 articole, prin care se regulassa chestiunea datoriilor şi creanţelor antebelice latre supaşii români şi sânţii lac!. In deosebi se limpezeşte chestionar datoriilor fsaddal bisericesc din Bucovina faţă de o serie Întreagă de instituţii financiare din Viena. Se ştie că Mitropolitul şi condsfornul Bucovinai au foat alipi să stmueze in numele fondatei bisericesc suma de 160 milioane coroane sar, U Impramatei de război austriac, lombardiad titlariis da Imprimat la diferite băști austriase. După război ereditorh băncilor reclamaseră aaeaetâ mrai fosdnd bisericesc. In arma negocie.Uor ce a*«n armat acus* la Vleaa a’a »isn* Îs o soluția favorabilă peatra fond, fixându-se in art. 6 al acesta conventual, că impramstarlia de răsboi contrastate ds fondai bissilessc preecm si de alts feudailanl administraie de Sat, se consideră asudate prin simpla Tremiere a titlarilor impramaminl ds război austriac. Prla această remitere, rămâne stimă datoria fondului bisericesc, Iar lnatituţila financiare sunt obigste să resiirse fosdanul taste gajarite reţinte de la acestea pentru acoperirea datoriilor. d) Chestianaa apretaţilor de asigurare şi anularea tratatului de la Basaresîi, s'a revolvat pis donă declaraţianl a e gavoraanui austriac. S’sn mai semnat daci t.x.e da coavantism su privire la asgarăriie sociale şi un articol adiţiona! convenţia pans/list. Deasemeaen s'x mai sena»at con¥er.ţi«sn pentru restituirea actsior şi documentsior precum şi a obisdeior da artă. Au foit date Tn funeffunt, 21 școli, cu 34 Mill. Vor fi formL ale $ănă Sa toamnă MU 19 școli CU 25 săi. In conamicile află 85 școli cu 147 sili. P.ln urmare nouile localuri de sysnlâ din j ,dful lași, parte terra ntîf,par??-?n ars d^ terminare, Grâbipva a sfchssrfe pentru Societatea Comunala as Etactricitate. E Interusul voitru propriu da a vl plasa bina capitalurile, da a realiza un b *itellclu importens prin avsnltsgîSfe ce sgi vor acorda subscriitorior, în consumul luminel ale strica și di a avea totodată un dividend minim, asigura?, d« 12 la sulă, atribuie proprietatea acestui pământ pentru vecie familiei şi moştenitorilor lor. Ab antat la această serbare : d. Bu- Uki con» Heregricol, d. Toma primarei Uşilor, Ziharia laatitetor in I şl. Diaconescu fi aiţii, iar dintre cei din partea locala, deosebit de autorităţile comunale şi ad-tive, au fost preoţii ambelor cornii: Movileni yt Red.( Mitropolie), favlţitoiii şi an camă de locuitor), In froata cu distinsul gospodar Doroşcanu din Movileni. REP. VINERI 1 AUGUST 1924 ABONAMENTE: REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ANUNCÎURI ŞI RECLAME; APARE ZILNIC laşi, Piaţa Unfrei No. 6 careiele hínaron: 9—12 a. m. Se primesc în condiţiie avantagioase direct la administraţia ziarului Iaşi, Piaţa Unfrei 6. Sub direcţiuntea unui comitet1 .......... 1 şi 3—5 p. m. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate de redac pe LEU împroprietărirea la Movileni Dsm’nicî, 27 e. c. a’aa distr.bslt tlflurile dsfinitive as impropristârira a localtontar din com. Movieai s! R dis Mitropoliei. In iocskl p.!mwr!si o î* ce! Movireal er«a sda^aji locuitorii s&telor : Movileai, Larga, Potfisgtn!, Redta Mitropolie-lavo*re e. La sosiri a oaspeţior ăia îsşi, sătenii vtseii s! mB!țwuîţi, sa ficat o frumoasă primiră acelor t-# Is adsceaa actsis ds vecinUă proprietate a lotoriior. S’an d’stdbsit scîe ia pests o setă de săteni. E ds ob^rvst iă focnitorii din sceastă aomaaâ gust prin re cei dintâi, ca asmăr, cari au achitat lategral costul lotanlor diaîrlbâlte. Lupâ Impărţirea tirlarilor, le-cn vorbit d-l Toma depusiat şi primarul IsfUor. aiătfiada-ie c m iad din atssl 1924 după răebo al ca B jngsrla, partida! Jlber.i-a.țlonai a esansat: Kiodilsiea sonstt.ujlei, expRp.ieiCji moşiilor, împroprietă i »l și votai salve?sBi. Sfitacsie pe (irtai să-şi p£Bties* pământai, să-l lacreaa îs chip cât mai raţional ca producţia »£ fie pe cât*se poată de imbsifsgiuf răipanelnd asdel nevoilor tit»j.aik!i ds a se 2mbogA|i ei şl Implxit țara aom.â. Dar pgsira a *e par ea r.jarge la aceste la ace .ie rcaaitate, care nu se pot obţiaea manei» d flcare izolat pe iold său, este abscLt nevoie de a gg Întovărăşi pentru a-şi cumpără ane.tele, maşiasle agricole şi o sâmâţfi selectă. Aceste IstovirAşiri să ae raea pe baza statuie,or tip şl aab satpichle legilor, cari ocrotesc şi călăzac cooperativele agricole. Să-şi aleagă conducători dastic şi energici fără de cari aceate cooperative su pot prospera. Di. loLiâţescs bătiftad şi distissol Învăţător al Saislui Movileai a aratat elteuilor cam el sa obţinut pâmâatul ps na preţ isisat, faţă ele preţul sl.si, şi a indesesat ca toţi să se galeasca si-şi achite costul loturilor pentru ca toţi să aibă bacuria ce o aa azi acel ce primesc actai pi in cars li Guvernul şi chestia graului şi a pâine! - Şdiefa Consiliului Economic - Buc.—Asmra a avut loc la ministerul da externe şedinţa consiliului ettonomis superior care s'a oarpat de noul regim al grâului şi pâinel. A a luat parta dint mini şir Duco, Mârzescu, dr. Angeesca şi subsecretarul da stat Cipâlona. S’au examinat toate dalele care or putea seral la stabilirea acestui regim. Qonstlial superior a didas din auastd examinare necesitatea da a se spori preţul grâului, deal implicit şi al țâteel. Stre a asigura lasa populaţiei o pâine in condifiunt mai eftie consiliul economia a stabilit la prutul grâului dastinat exportului. « Consiliul In principiu a hotărt următoarele : Menţinerea I b irtatii exportului şl sporirea preţului Intern a gâului din nern rcoltă, luându-se ea bază preturile mondale. « Cemulul economic s'a întrunit astăzi dimineaţă la Ministerul de Finanta unde s’au coordonat toate datele care nor fi prezentata asta si consiliului de miniştri ca sa întruneşte la orele 11 a. m. sub preşidenţia d-lui Ionel Bâtianu. Citiți fulului «MifSifta» Rusia de ieri şi Rusiei de mîine *— Aspy jtg, culturale — Ştii că poporul nu se mulţumeşte numai cu iavorrăturile bisericei şi că mai păstrează nameroase superstiţii; eu însă, care sunt convins de adevărul credinţei mele nu cunosc nici o deosebire între mine şi n«vfV*ut hanului care crede fa minimele sfintei Vf .cerea... Eu susţin că amândoi, şi eu şi ţa fanca, cunoaştem adevărul în aceiaşi măsură... Eu înţeleg perfect femeia cu superstiţiile ei şi preţuiesc la ea credinţa adevăratul căci ştiu că ea îşi îndreaptă ochii spre adevăr şi nu poate vedea mai mult decât ceea ce vede. Totuşi ţinta spre cap ,e priveşte este cea adevărată; ea caută Pre Dumnezeu şi Dumnezeu o va găsi. In Laţa Domnului suntem amândoi perfect egali căci concepţia mea despre Dumnezeu pe care eu o consider atât de strălucită, prezintă în faţa Domnului tot atâta de puţin interes ca şi concepţia despre Dumnezeu a superstiţioasei ţărance... După cum recunosc armonia mea cu toţi oamenii din popor cari cred cu sinceritate, tot astfel îmi recunosc armonia cu credinţa bisericească... Credinţa nu se poate exprima... Când încerci acest lucru, atancea comiţi un pacat faţă de Dumnezeu“... De aceea ampăcătuit cu toţii faţă de Dumnezeu, fiindcă am vorbit prea mult şi n’am făcut nimic. Dogma nu-i vorbă, ci faptă; vorba fără faptă nu e dogmă, ci minciună şi păcat. Sunt vremuri în cari prin negaţiunea mînciunei se poate confirma adevărul, la această negaţiune se cuprinde întreaga Rusie de mâine. De aceea negativul geros ca afirmativul aprins au aceiaşi însemnătate. E ,e foarte uşor să exclami împreună cu cel cari şiu cred: „Doamne, Dumnezeule!“. Dar e foarte greu, aproape cu neputinţă, să faci altfel şi să nu exclami odată cu el. Aceasta e grozăvia cea mare, că ni s’a furat numele Domnului şi că nimeni altul nu ni-l poate reda decât însuşi, Domnul. Zadarnic vom căuta în cuvintele lui Tolstoi dogma omului care crede în Dumnezeu ; o vom găsi însă în operele sale, în viaţa şi în năzuinţele sale—şi mai cu seamă în năzuinţele sale. »Mă gândesc mereu la moarte şi simt din ce în ce o mai mare plăcere la această ideie... Când eram tânăr îmi spuneam adesea că întrec pe alţii la călărie, la înnoi şi la duel. Şi acum, la bătrâneţă, simt că pot nu numai să înnoi şi să fac scrimă, dar să şi mă s c □ f ni n d , ceea ce e cel mai greu lucru în viaţă... Această conştiinţă îmi procură o ciudată dar serioasă şi liniştită plăcere. Din acest punct de vedere privesc toate lacrimile în lume. Şi toată lumea îmi apare liniştită, şi toţi oamenii tăcuţi, bani şi paciulci... Ieri am fost la vânătoare. După ce am alergat opt ore prin coclauri, mi-am căutat, foarte obosit, un adăpost. Stăpânul casei, un bătrân paraclisier, îmi povesti că a strâns astăzi recolta de pe câmp, că ovăzul a ieşit foarte bun şi că anul acesta s’a făcut multă miere. El însă e bătrân, slab şi bicisnic. L’am Întrebat: — Câţi ani ai ? — Şaptezeci şi şapte. — Şi ai vrea să mai trăieşti vreo cincisprezece ani ? — Da, tata când a murit avea nouăzeci de ani! — Şi nu vrei să, mori ? — Greu vor fi cântărind păcatele mele, dar şi mai greu ca să te desparţi de deşărtăciunele vieţii! Am tăcut amândoi. Eu mă întrebam: ce fel de deşărtăciuni îl mai leagă de vieaţă ? Pe banca din faţa porţii stătea o fetiţa de vreo doi ani. Paracliserul se apropie de copiliţă. El îi surâse cu bunătate, pe faţă li apărură numeroase încreţituri şi el îi şopti: — Dă-i bunicului un sărut! Iată care sunt adevăratele deşărtăciuni ale vieţii de care trebuie să te debarasezi pe încetul !“. Da, totul e liniştit, e liniştea apusului de soare, e aurul de pe icoane vechi care străluceşte pe feţele sfinţilor. Sfântul Serafim—sfântul Lev Nicolaievici! Ei nu imploră : »Doamne Dumnezeule !* —ci îndeplineşte vrerea Domnului. El se »scufundă“ bine, mai bine decât ceilalţi. Nu cuvântul său, ci fapta sa, viaţa şi năzuinţele sale, ne arată sfinţenia, sa. Rusia de mâine îl consideră ca pe un »sfânt*. Rusia de ieri îl afuriseşte ! De aici concluzia că nu numai în politică ci şi în religie Rusia de ieri e despărţită de Rusia de mâine printr’o sabie spin-