Mişcarea, august 1924 (Anul 18, nr. 171-195)
1924-08-02 / nr. 172
UL xvm No. 172 ABONAMENTE: Ob ca...........................IT'M »*e fcuil.................% lei tewf * • . ■ • Nif lei REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA laţi, Pieţa Unire) No. 6 oarele As biaroa: §—12 a. m. şi 3—5 p. *». ANUNCIUR) Şl RECLAME: Se primesc tei condiţiimi avantajoase direct la administraţia ziarului laş), Piaţa Unirei 6. Deasswnene» prin toate agenţiile de publicitate SAMBATA 2 AUGUST 1924 m^mUIWWHWWMWHUMBLilUJi 1'JiWBimilMIfafB APARE ZILNIC Sub direcţiunea «neî comitet de redacţie mmmmm Recunoştinţa sătenilor din com. Siliştea pentru Epitropia Sît. Spiridon din Iaşi Solemnitatea de la Sft. Spiridon. — Banchetul de la „Excelsior“. — Delegaţia sătenilor din Siliştea vizitează Iaşul. Epitropia Case! Sft. Spiridon, sub con* ducerea actualilor epitropi, vfiaA&d situaţia la car» •« ații biserica di» eatol Rou*â»i dla com. ShtsUa, caia e pa punct») de a se rama, a luat nituri pentru ca acea biserici si fie restaurai*, a cordind la acest scop fundările necesare. Datorit! sprjitualei material al casei Sft. Spiridosi, bis »dea a fost restaurstă complect, fiind Împodobită «i la interior cu preţioase odoare bisericeşti donate tot de Epitropie. La solemnitatea sfinţirii bisericii restaurate a luat parte dr. Gig. Theodora, epitrop al casei Sft. Spiridon. Cu acea ocazie auunii din con. Siliştea au promis ci vor veni cu toţi la oraş, la Epitropia Sft. Spiridon, pentru a mulţani tateror d-nlior Epitropi, ca au avut grija de a restaura biatrica din ăstui lor, Salimnhaiaa dala Sft. Spiridon Sătenii dia cota. Siliştea t’au ţinut de promiciunea fientă şi eri diminuaţi, o delegaţiana de săteni, in nemir de 25, ia frumoese costeme iiţionaia, având in Lentei lor pe preoţii satului, pe primarei, notarul fi Învăţătorii comun», a« sosit in oraş fi cu toţii a'as das 1« Casa Sft. Spiridon, pentru a exprima rec*notiţa fi ntolternirea lor d-lor Ep.tro I. Deleg«.ţtaata săteniior era formată din Părintele Ştefan Romănescu cu d-na, Ion Filat primar, I. Utrati notar, V. Şerbescu Institor cu d-ru Doroftii învăţătoare şi sătenii Gh. V. Ţoc, Ion G. Ştirba, Ion V. Boris«ts, V«»lio Borcan, Vasile Pilat, D-tru Popovit, V. Irimis, Gh. V. Pingari, I. Gh. Neamţe, Gh. V. Urse, V. Borş, D. Macovîță, Gh. Romanescu, Ion Pistille, V. Gh. Plrat, Al. N. Plrat şi C. Pinlcă. Er*u de faţă d-uii dr. C. Mărzfilin, K(H«cgta fi G'. Theodora epitropi ai Casai Sft. Spiridon, Al. Dalta directa ml cssei, phr. Goten, avocaţi Ceicovschi, Băileaon şi Vsiin, toţi funcţionarii casei Sft. Spiridon, precum şi repezentanţii presei din localitate. Părintele ROMANESCU, îsâtsd cel dinţii» cevintut la numele delegaţiei «iteshor, apune dea Laat toate tribarde şi au venit cu toată inima la Iaşi, pentru a-şi răcori anfieteie de datoria pe care o au faţă de d-nii Epitropi, de a exprima faţă de ei recunoştinţi naiai sat iutreg. Am venit cu toţii: repreaentatiţi ai bisericii, ai şcolii, al auorităţiior conunare, ai sfatului sătesc şi ai sătenicor, cei mai tineri şi cei mai bătrâni şi am adus chiar şi un copilaş, căci fi pruncil sast rscnndjitori d-nitor Epitropi pentru cele ce au făcut in sat»! nostru, pentru a exprimi deplina lor muntemie. Arată că dintre toţi Epitropii care a’an succedat la conducerea Casei Sft. Spiridon, «îngerii cari «a conoscut unei birse nevoite bisericii, au fost actaeli Efori, cari au restaurat biserica lor, restaurare care s’a ficat pentru gfteali acele consune. Şi putred recunoştinţa nu o putem exprima Indeijena prin vorbe, părintele roafa pe d-an efori a primi la semn de recunoştinţă cite na covor, lucrate de nevestele sătenilor din sat şi pe care este descents biserica din satul Români. Termini spunând că bucuria procurată prin acea faptă Kiríni®oasi şi s* taioare! şi asupra fîpîeitorior ei. Mai vorbesc invăţătorei Sabescu, la numele şcoelei, Ion Filat pimsral comicei, la trad notarai, in nameta coataei şi un sătean, ca toţii exprimând nemărginita recunoştinţă ce le incambi faţă de actuaiii Efori ai Csaei Sft- Spridon penetra marea operă de restaurare şi de inamtrire a bisericii din sate) Roratni. D. CH LIMOGLU «for al Casei Sfi. Spiridon, maiț*mtsd['d9ffg»t!ei2rosteşte mmâtotrdl» cuvinte: Sun e» sdâass mis at!Zei aţi lăsat drapai tcemsi acum la toiul "secetişţi«f, p»a~ trn avan spre noi, şi a te arata, ta euvtat» aut de ditoase, şi atât de atacare, sentimentele td-vo«siră de »ecanoştinţă, pemtru că Epitropia Sini Spiridon, a restaurat biserică din^sataua voastră Români. Am ascultat aceste.. cuvinte , cu . adâncă emoţie — fiindcl pile »le, noi abaţia taae, cât ds at,Ins legată este viaţa vosatrâ a sătenilor, in momentele ei oaie mai fericite, cu şl ia cele mal amare—de binecnvâatari» Bisccicel ! Câtă nădejde șl cSt* I ii re . erst pu sej! voi la puterea ti binefăcătoare! Vă dorm ca şi copii d-vo»*tră să albă aceleaşi a«Btmnaen,*|I Căci Biserica şl fco*ta anat pietrele da temelie a vistei 1 S maia te maitaeasă mtntea, şi ne taarmează ca cupoţtinni folositoare pentru viaţa de toate aile. B~ aetica ne ismineraA calea tuturor speranţelor—iar in »hale ds restrişti», ea na Înalţă ţi ie mângâia aafietsl, dâ«du-ne puterea du rei8£Ea»,e. S. P., cinstiţi delegaţi: Restaura a* Bb fericei din Ronîâni — boi am hotă âl’o, la arma stărulareior S. S. prto al d-v, aştri tai aq«, pa.tutele St. Rjmăneac», care ia repetate rânduri, a arătat Építs optai grija şi mâhnirea noastră a tuturor celor din Români, dia causa ■ţârei materials deplorable la cer» se afla area biserică, pentru care da mai bine de 90 ani nu ae mai fica de nimic, şi care tară o grabnică şi puternică intervenţie, de sigur In ecrit «’ar fi minat cu deşi vâ şire. Suntem fericiţi că as tăzi biserica din Borcăni se Inuţi dla nou falnică spre cer şi că copii voştri vor primi ds ».»ks Înainte botesui la credtBţi* neamul«), cu toată «ctamaltaira dstinslor attămoşeşti latr’o cristelniţă de o reală f.'S'wnnaeţi artistică ca care au iausstrat această biserică ! Trebuie iasă să vă mănurisim, că făcând aceste imbanătiţi-t, noi nu ne recunoaştem sft cserit de cât aceia du a na fi ficat datoria, şi nimic mai mult . Căci Epitrop. Sft. Stridon are char după hrisoave Însărcinarea sa iagiljească, şi să lutreţlc bicăicile care se află pa moşiile aart! Moşiile ! Epitropia astăal nu ie mul are. Moşia Romial s’o atăpâalţi d-vosstră sinătoşi—d-voustrft şi nimtşi d-voastră— de cuiece pământuriia ei sânt astăzi in deplina d-voastră proprietate ! g. Blisrica a rămaa tot i.i sarcina epitropiel şl noi epitropi da asl ai casei nu renunţam la ctaatea de & îngriji de e« fl ds acum Înainte, tn aceiaşi dregate cu care am făcu.’o In trecut ! Vă ce ear issă ş! d-v&ast'ă un iacr» ! Acum că av«i parcă it şi stare, să daţi şi voi la nevoie, când vl a’o cere de igbUel vostra preot, să daţi şi voi o mâţii de ajetor BSieiIiei, cum desigur daţi şi facialei. Căci sistai pentru a ««»ţine ia»b)tal nostru d« Întregire a ntrimatai, a cheltuit fără şovăire toate scot omilie aale, şi ^deocamdată nu mal posts ajuta toate nevoile astei r, dealt la o măsură redană, iar EpUropa, li urme exproprierii moşiilor ceia a avut nu mai are veaiturile du a.tft dată, şi o dac-t greu da tot ca intreţiuerau spilaielor a«le ! Pană om »te mii bine şi eh I ţi «nu a* jztaţi d-vo»siră aceste d să focira de lamina din sata d-voastră şi ajtitstie ca toate puterile voastre. Căci n ere să plămădesc mintea şi svfletis copiilor noştri fiindcă ssaals şi bisrtaa aast cere mii vil icoaae a patriei, bissils şi şeoara au întreţinut la cursul vremurilor şi char la mijiocul cotropitorilor, sredtaţa consirâ neştirbită in aceiaşi ideal ş! au pregătit astfel uultatea nosatri naţională di astăzi care nu a’ar fi fi patat înfipţii fisă jertfele celor 800,000 de fr&şi de a! noştri. Dar de draguacea d-voastră ptsntru biserică, noi nu ne putem Îndoi, de oarece ne dăm bine seamă că dcă ceia ce am paiet noi înfăptui la Româai, a trenit atâta însufleţire in Inlnse.e d-vonsire pentru noi. Aceasta o datorim de sigur tocmai raastei şi dragostei ce aveţi pentru b'aerică şi faptului că noi am pătat consacra o parte din mijloacele esset peatru a veni In ajutor Ia timp şi a reda uplandar»a lei' ae «14 data. La aceste sentimente, şi cu scisst înţeles noi primim cu raaițumjrft cuvintele de recunoştinţă, al« aatenjior din Români, precum şi da nt tor de bană smintire a &f,nţirei bisericei dia ewtai ior! Dsrtsl vostra gmgss aceste sccage rorăbeşti & &t du frumos iaara:«, ds taâavle soțhior şl copilor voştri li» gospodăria de freute a ia» bitmat nustrn psco. s. sa pâriatels St. Rotbâae«că și desigur al s,b intete«pta sa kupi*vegture ne «or fi nouiepltropu vreme, ni ! a b nec&vâatatei Case a Sf. Spiliaoa o iminare veşnică și placată cu trecerea noxatrâ ia această mare și biaeficâtoare instituţie a Moldovei, ds matiamirea saflit»riscă ce am avut Ind pikld o dorinţă spiritcaifl atât de mult şi ca d simţită da săteni omn Roasă«!. Urătat bisericel relitoite din Români visţa glorioasă, nesfârşită şi pararea b nsfăcătoare pentru credincioşi til iar ac»atota, d-vrtautr* iubiţi cetăţeni din Romââi, s&u&Ute matta la pace şi prosperitate.* După terminarea cuvântărilor părintele Sf. Rimăneseu a predsi fiecărei d. efort câte ec covor, spk«d t merat p* motive 10»âseşîi, având asrke pe ei : S»tal Româneşti 1924, recunoşttcjâ d-lor »fort ai Cssei Sf. Spiridon. Întreaga »»isiMță a fost «pol fotog fcftată In sima Caari Sft Spiridon.* ttamhatfil de Ia „Ex€«f»(or,( EpUropia Sf. Spiridon a oferit la orele 1 o masă copioasă In sala restuvaotatai „Exteisior“, in cinstea dsligațiunei sătenilor din comana Siliştea, la care au luat parte d-nil Chil.mogia, dr. Tirel Masseuca şi G . Teodora eforii Casei Sf. opindoe, pitiniei» Gotcu şi numeroşi felicţiontri ai Casei Sf. Spiridon. D. GRIGORE N. THEODORU, idtad eurânmt, rasitamesta aeauemeas« d«regaliți de săteni, penam cuvintele plae de insuflețire adrtsate E^itropilor peatr« opem de re«taar«re a bisericii din satul Români, a;jc®nt*.âsid că opera dă restaurare ti bisericel nu sa daîoreste numai dat&isaie, ci latrtgsi Epitropil. Dna referiadu-s«l ia cuvintele spuse la adresa a-sa», atât de pătatei« Stefan Russiussu cât şi pomarul comunei d. Pirat, rsspand» că cercetând lucrările referitoare la rastaurarea acestei biserici şi văsând state» latervesţii din parte» potrohaiei, care până h anul 1921 rămăsese fără aici un resaitat, a voit să-şi dea samă la faţa locuia!, de necasitatea restaurârd biseried şi care văxâitds-se că reatantătea nu mai poste fi amân«ti, s’a rdators la laşi şi d»ssord eu ejlegil d-asle dr. C. Mîsescu ş! C. Chiuiraagiu au apob«a t rsataarerea care s’a teminat şi «traţit la lati» trecut. Malţameţîe cu toată Însufleţirea de asemenea şi pentru «teHțiaasg că a’a d. î îd*|î d-sale bibliotecei populare di?« satul Romad și disciiară că aceasta i'a l*g*î p*5?.tra totdeuxisa da satat R mia!, pe carel va vizita la fiecare an, iar de biblioteci va avea griji In mod permanent, dagadni diferite cărți utila pentru «ărini, peste numărat de 100 volaaojp* care le-s donat la îjebî trecut. Dupâ misă dr. dr. MARZESCU labizâsd pasira pariatele St. R.mâaescu «rată ca sătenii din asini Romad ti ebne să fia recauocicăiori pă Initial şi sâ-i «ectle sfetatw Li Înțelepte, câcî pr a atăraiat« iui •’a restaurat biserica din sasul lor şi tot p.'ia stăruinţa lui laaite nevoi de a e sâteailor ca fost Iodeptate. Dr. ION PILAT primsral comand iachî*»ă pentru d ali Efori şi pentru păsints.e Romănescu. D. GRIG. TEODORU Închină pentru părintele Romănescu şi pentru setul Români. Retevă meritele pâlaîchi Romine»cn. Dr. CHIUMOGLU spune adresândă-se »ătenilo:: O veche nlcitoare roralaeaica spune : «Omăt Biiîţîşte locui" ! Da »cea incrediata« că skjitorul Bisericei d a Români. S. S. preotul Ştefan Rămăsese«, car« a, at&t« anbei, in ies anarea Biseried Sile, aft«ţesc«i cu adevărat jorul cei ocepâ in mijlocul d-voaetiâ in Români, şi ca aiujitor manarumi şi ca edevator a copiilor voştri,—iar d voastră credincioşii din «at«l Roî&ău!, Împreună cu condscitorii şi tudrumlco.’li d «pas râ cetăţersesl, D-nd Învăţător V. Şirbeac», D-ie Primar I. P.Jaî D-auie N-tar 1. Utrati, veţi latita tot mai mult jocal sfinţit, vă rog »a-mi purmiteţi să vă unesc pe toţi iatr’aa stagar gâaa—fi să »âdiC acest pahar in sănătatea ii. S. PreotNiut St. Rjafisssciu—in sanătatsâ D-tai iavăi«tor V. Şerbetcu in aăaâtatea u-iai Primar 1. Pliat io sănătatea D-nui Notar 1. Ut««ti precem şi la cănătatea ctaa.ea tuturor credincioşlior dia RjuaăatLSâ trăiţi să vâ bacaraţi până la adânci bâtrăneţe ce toate cele bane la viaţa 1 Şl «cum vă a d*t Dontnni!s! »veţi In sfârşit o cheietaiţă—ş! srât de friamoas ă«—doresc c« ist să n« vă fie numit o podoabă a Bs#riod ci să vă» grijească— şi s’a cinshţi cât tă poate de de», ca nişte vrednici şi bani Romă şi din Romă«! ce sunteţi! PĂRINTELE GOTCU mulţumeşte uăte»lîor «ari 1« imeete ca Piritele Romănescu şi ca fruntaşi satsUi t’a» vizitat acasă. Muiţ mrşîe d**em«nl d-lor Efori pentru grija ce o poartă bisericii, întinai p«»tru d nil Efori şi pentru toţi cei presanţi. D. CHILIMOGLU închizând peatru părintele Goa Sjimme: Clemt Biaericet Stântuki Spiridon căra prinţifiul sa la Bîserici şi la viaţa socială a asignat şi menţinut totdeauna renanule hasira al acestei Biserici, contribuiad estfel şi la suăSachrsa latregdi noaste instituţii din Moldov», are desigur dreptul la toată dragostea şi recunoştinţa noastră presam şi a tuturor credincioşilor acelei Însemnate Parohii. Şi fiindcă printra membrii acestui cler, Sfinţia Sa Pătintda Gotcu prin personalitatea sa de insă a îasufeţit la mod deosebit, aş« de patente activitatea «cestui dar, de aceea salut cu cea mai via plăcere prezenţa sa 1* «casată serbară râdicâad ptharal in cinstea şi attuAtate« Sf. Sate. Să trăieşti Sfinte Părinte Goteu ani tauiţi şi fericiţi şi mereu legaţi da Biserică psntru care ţi-ai dat tot S«fletii ca «cei devotament şi acea dragoste adevărat creştinească. PĂRINTELE ROMANESCU Incheted seria toasturilor mu (»msşte nnc« odată d-lor Efori penis a doutea şi atenţinaeu ce l«-«u d«t’j şi pentru L »moasa primire ce 11 a’a făcut la Iişl, primire care la va rămâne ca o frumoasă amlatire.* Depi terminarea banchdntai delegaţi« de săteni. Împreună cu d-nii Efori au inaltat bisericile tis localitate şi unde inathtuţtan!. Setară ddegaţia s’a«spălat la Corn shiştea. MICU. „Opinia“ și ,0#lnla car« «ceats editîldaos«blr«ă pentru a snunti atent«*«*las criminal seu incendiile provocate di dușmanii gârel, pro- Wâtsaxd In chip vlotenf, §1 revoltat, împotriva a două măsuri Lai« pentru «atențlnerea ordinel In atafi 91 paza virgifl șl avuSwiui cetâjenlior. Confraţii noştri localnici protestează împotiva decretării stării da acediu şi împotriva dizolvarai organiza fiilor comunista. E drapa că până assâzl nici u-nul dintre ziarele... mamtaiw mapir la itol şi n’a prognssfiat încă cu atâta... narvositate cum a protestat „Opinia”. Faptul âăts Intr’apavar Straniu. Confraţii noştri se bucură ca şi noi, dă aceiaşi depună libertate şi nu au m se plânge du... rigorile stâisti de asediu, care la iaşi nici nu există. Mal cnsrvită ist« „Opinia* ci i’au dizolvat organizaţiile comu- Itlste, aceasta se şi vede după variaţiunea caracterelor cu cani »‘au Imprimat pisagiile respectiv«. Ce ar fi dorit adică domnii apâretori ai comunistaului cari redecteazâ i£g«niâ rubrică specială In coloanele ziarului conservator leşan ? Ca să nu si le nici o măsura? Ce igtofli comunişti să-şi continue acţienea de distrug ura prin tot soiul de atenta comunismul ta criminala, Iar auforitâtlla sfi privinssă tu nopassra anarhia şi teroarea deslănţuirii? Dacă cel cari susţ ni acsasta nu au nici o râspurdsra faţă de ţară şi frţi de viaţa Individuali,— alţii o au şi sent datori să la măsuri da apărare. Sunt«m convinşi că printre redactorii „Opiniei* sunt unii cari ştiu, ca şi noi, efi ag nfil comunişti sunt păliţi de comuniştI de graniţă, ca să lucreza aşa cum a , lucrai săoâ aztaspuil a dovedit—şi aedam ca „Opinia*, cunoaşte toate amântiiktdle. Prin urmare s’o lase mal domol confraţii noştri, şi să nu mal afirme c« guvernul suprimă „tfrtptul 11 ti catoţeneşti* că şi „beta Joc de tară* etc. Comuniştii au imprimat vieţi omaneşti, au năruit palate, au In tncitat casa, au provocat catastrofe şl „Opinia" găseşte de cuviinţă ca no trebuie luată nici o măsură. Gluma oprea tragică, —spre a n’o releva şl a n’o puni din nou sub ochii confraților noștri. Popită meditară serioasă n’ar strica... LITERATURA Si rELiGia — O takirestâ polemică culturaid 1 Polemica dintre Gorki si Dostoievschi cu prilejul reprezentirei pe scena „teatrului artistic" din Moscova a romanului dramatizat „Demoniacii“ *) este importantă şi plină de Învăţăminte. Opinia publică nu s’a înșelat: nu in zadar a rezultat de pe urma acestei polemici atâta zgomot prin presă şi In societate. Şi după ce zgomotul încetează, remân problemele neamuţite şi eterne, căci şi polemica e eternă. In zdrul socialdemocrat „Viaţa Nouă", Gorki a publicat in anul 1905 un articol asupra lui Dostoievschi şi Lev Tolstoi. Tendinţa acestui articol este cam aceiaşi cu actuala acuzare a lui Gorki Împotriva lui Dostoievschi: Dostoievschi, Lev Tolstoi şi Întreaga frumoasă literatură rusască este plina de spiritul reacţiunei, antisocială şi In consecinţă dăunătoare pentru Rusia, la timpul acesta au trecut opt ani şi multe lucruri s’au schimbat la Rusia, păna şi atmosfera rusască a devenit alta. Gorki ia să repetă aceleaşi cuvinte ca acelaş glas. Gorki are un instinct delicat: ei vede şi ande multe din exilul sâu italienesc—multe, dar nu totul. Atmosfera schimbată se pare că el n’o simte: pentru a o simţi, trebuie s’o respiri, el lasă n'a respirat’o de multă vreme. — „Da, Dostoievschi e mare, şi Tolstot genial... dar Rusia şi poporul el valorează mai mult decât Tolstoi şi Dostoievschi şi chiar decât Puşchin—despre noi toţi nici nu mai Încape vorba“. Vrea ei să afirme prin aceasta că sunt valori şi mai mari petru care trebuie să jertfeşti pe Tolstoi, Dostoievschi şi întreaga literatură rusască ? Da, trebuie ! Eliberarea Rusiei e mai de valoare decât literatura rusască. Când se face dovada că această literatură este duşmana acestei eliberări, atuncea nu mai încape discuţie că ea trebuie sacrificată. Prin urmare se pune întrebarea dacă literatura rusască este Intr’adevăr duşmana acestei eliberări. Cu opt ani mai Înainte Gorki a susţinut cu mai multă tărie ca ea e foarte puternică; astăzi e drept că el nu mai susţine această părere cu atâta tărie, dar tendinţa a ramas aceiaşi. — „Un literat spunea câ dacă ar fi ministru ar fi dispus arderea intrigei opere a lui Dostoievschi, cu toate că eu n’am perspectiva să devin ministru **), ţin totuşi de datoria mea să-l liniştesc pe lectorul enervat : eu dacă aşi fi ministru n’aşi arde această operă. Nu i’aşi arde pe Dostoievschi, fiindcă iubesc literatura rusască“. Dacă „cetitorul enervat“ s’a liniştit cu aceasta, nu ştim; dar mărturisirile lui Gorki că nu i’ar arde pe Dostoievschi nu le-am putut pricepe. „Iubesc literatura rusască“,* *) .Demoniacii“, in franţuzeşte sub titlul „Posedaţii. **) Sub guvernul lui Kerepschi, Gorki a fost un scurt timp ministrul artelor frumoase.