Mişcarea, octombrie 1924 (Anul 18, nr. 223-245)
1924-10-03 / nr. 223
k é 9- * ANUL XVI, No. 223 CONGRESUL PiRTIILÜI lilIH 1 IAS Congresul oganizaţiunei judeţene a partidului naţional-liberal din Iaşi are loc In ziua de Duminică 5 Octombrie a. c. ora 10 dim. pentru alegerea comitetului judeţean şi a delegaţianei permanente, şi pentru a se lua cuunoştnţa de darea de seamă a activităţii politice şi administrative. Preşedinte G. G. MÂRZESCU iHTH — Ce se anunţă în noua sesiune a Corpurilor Legiuitoare — Spunea d. G. Märzesga, Ia Întrunire» aoastă de al<ăer!, Că Cecale partidul şl gavsrnfrl ustional-Ilbeal a făcut pâ.â «stlzl, in actuala guvernare, apssrdae trecutam?, şl Că de acum, or&îâ m deschiderea nonei § sluni pamraeetare, lacci e o cosă Ciâ di muscă, centra desăvârşirea bLegulor ntstrn program de guvernimânt. Ca toate acest*» na patem despărţi trsCitnl de cee&Cc vom face la viitor, findcâ lmre#g* guvernare de astăzi a partidului liberal însamnă o operă reală de refacere şl consolidare, clădită sistematis pe baza unor conCapţii fundamentiU şi paralel tu toate Împrejurările vremurilor. Cee®ce am făcut aparţine trecutului, desigur,—dar In vederea celor realizate se impun o serie ktreagă de legi nou! Cari Coacorcafid cu opera legislativă de până azi, vor aşeza definitiv şi bine casa mărită şi renovată a statului român, pa baze solide. Opera economică şl financiară va fi desăvârşită prin coal prosete de kgl cari se află In studiul comisienelor speciale, după cum gospodăria iaterioară a statului va fl sistematizată şl unifificată pila proeotul reformei administratite. Construcpunea gimraurei liberale este la curs, şi zi cu zi, munca Constructorilor sontinuă fără Întrerupere. Peste două săptămâni se va deschide cea de a treia sesiune ordinară a corpurilor legiuitoare şi după discufiunere. Ce se vor face asupra Mesajului vor fin! imediat la rând budgetele. D. Mârzescu a invaţat nouile proecte de legea iari le va presinta la această sesiune: partea doua a reformei în magistratură, reforma Codului penel şi s stematizarea procedurei, legea presei şi muit aşteptata lege a imprevizitatiei. MfdSirul industriei şi cometţaiul anunţă legea pentru noua reorganizare a Camerelor de Comerţ legea pentru reorganizarea Comerţului de cereale prin întroducerea sistemului standardizând, legea pentru creştea zonelor libere şi a noullor porturi, in vederea intensificărei produs flanel şi a exportului. Nu mai amintim Celelalte procese de legi pe Cari le vor prezenta ceilalţi miniştrii, şi Care se referă la perfecţionarea şi armonizarea intereselor culturale şi economice ale ţarei. Actuala guvernare este cea mai g ea şi ea Incumbă cea mai mare răspundere faţă da întreg viitorul ţârei şl al neamului. Aceaşi muncă kco dată Ca şl In tretut şl acelaş Interes permanent se cere In acţiunea noastră de viitor, căci partidului liberali a fost hărăzit atest destin la el şi numai el, să rămâie autorul Celor rad importante reforme politice şi sociale. Continuăm dară Cu toată energia opera noastră de consolidare, cu adânca convragera Că de pe urma acestei acţiuni rezultatele binefăcătoare pentru ţară şi popor se vor vedea garând, de noi şi de străinătate. O maestră a B9BSDS -W-Mfl'-Mfnta« NOT 1 artei dramatice — Gomineatorul dta Ger»âufl şi âmmm A. Pruteanu Ni se comunică discret şi dăm ştirea sub rerezerva cuvenită, că direcţiunea C°n8ervat°rulul din Cernăuţi ar fi Invitat pe d-na Aglae Pruteanu să accepte primirea unei catedre de dramă la această şcoală. Nu ştim cui aparţine această Inspiraţiune—dar ea este fericită. Şi n’o vor putea considera ca atare decâtcei mulţi dar astăzi râniţi admiratori ai eminenţei artiste cam ani de zile au fost fascinaţi de puterea de creaţiune şi de jocul scânteietor şi vibrant al d-nei Pruteanu. Tinerele eleve cari se simt atrase de focul sacru şi ademenitor al artei n’ar putea găsi o mai bună profesoară şi educatoare artistică ca în persoana d-nel Agiae Pruteanu, şi este absolut regretabil că şcolile noastre dramatice n’au recurs incă, pănâ astăzi, la acest foarte preţios concurs ce l'ar putea da domnia-sa, cu temperamentul atat de puternic, cu bunu-i simţ artistic atât de dasvoltat, cu experienţa-i bogată In nobila profesiune a artei şi cu vasta cultură teatrală pe care a acumulat’o zi cu zi, pe scena sau acasă, in bibliotecă. Invidiem aproape, ca ieşeni, buna Inspiraţie a Conservatorului cernăuţean, căci noi am exprimat de mult dorinţa ca această admirabilă achiziţie să fie făcuta pentru Conservatorul nostru. Ne dăm seama de imensele foloase pa care d-na A. Pruteanu le-ar putea aduce tinerelor elevi cari vor să se inchine Thailel și nu putem decât saluta cu toată căldura o atare numire. Acete dintre elevele Conservatorului care vor avea intr’adevăr conducerea eminentei artiste, dacă vor avea și eie temperament, vor deveni aiscipoleie educatoarei lor, jadica adevarate artiste. Atentat centra Iul Butucul Bur.—O diagramă din Londra anunța ca undra n din Georgia a urma focuri di rivamir «autira iul Budim«, comaaomsui arupatur sovtunica pa cara i’« ram grav. ...«mada--. Coagresnî liberal dli Tighiaa — Taiegrsmacdirii d. G. G. Mbrezeu — D« Gh lus&n pflntAA prf s? «l trudă partida d Bi t oa,M b.raia Tighloa a «xp*ai»t ă m» G. V, MAr»•*«u um&toare* t Tsgh aa iui St*f«u «ci Mare al MwwrMi irtm iv d m « «t ««tat« ««♦as ssasi iubit fin m Moldavei ihil|il0 Bălaiul kOsgrskaului organl**tt#t stb*r«t.», p oei›sKiâin du-i PrefediBtcă« ea de omoare. Organizaţia liber«!«, d a T*£hine est* fericită ea s’a r*g*«»t cub protecţia moral* și poilitea a primaiul mi sti din primtie zile ale fiinţei sale, şi ea aste mAsdra «â a putut reaiîzn «el m»* «ateru gAad al «t tr«tA«d sub ocrotirea a» eeiaia ear «n RomAaia Mar®, sa și iu pauidăi cei mam nusțional-liberai reprasintă ld«ea d*m«sra|M In modul e«I mau sincer, iar piatra Moldova Întregită aste suferiomi tuturor virtuțiior emeaCfti şi rowAa«|ti. Cu aceate sentimeate şi gAadari organizaţia din Tighiaa pAseyte hotar At yi eu încredere spre aceavA yirea acţiunce sale yi taeh nAd prvyedmietis «Au tot devotaaraBtur un doreyte de«At, cd«po«tstA sub aripa Ca proheioara ya putiruica, să se poata întări, pentru ea mai tArziu, pe aripele ei proptii, să se poctA ridicat yi contribui la modal «et mai l«rg,la realisarea eresului partidului nos truf. (ac) GH PANTE A Wirprttîlinid« dinirel Desminţirile categorice ale d-lui Oromolu Zian ea puUutliml de a fi bitte infamm şi di a latrvfiue pubite&l m stm ixmtn și amm/t&Mâie, au afirmat la animai timp dopă imxactttâp. Prima, că prktr’m inUrvla ct&tdat anai Mi&r economii eagles d. Oromolu gnarmt&rai Băneai Naţionala &r fi declarat m a la dtrigeaţă ca d. ministru de finanţe . Smnd&, că d. Oromoin istă pe cate de a intra tetr’o oarecare formaţiam mtmstmmă, taifun ganm nou. Abia talon In țară d. Otomola demmnte ambele insiaat. — „N* exists nie. o diverginp Intru d. minicfro damango pi mine11. Est« proa tm/iortontâ şi prm Intaresanitd situaţia mm le Ban«« Nitimiâ ea s’o părS* sosâ thiar ptnira un minister“. Şi odată es amts desmmtitl categories, gmsmatom Baami Nattomteî mai dă şi o a trem deeminfire, arătând că d. Vmtt,ă Btăuaaari a tratat atei sa hnpmmut la străinătate. Oammteral primului institut de credit a însoţit pe I. V. Brâtianu la călătoria da Ama, fiind pararea un perfect acord în politica fiamciată a ministrului de finistţi. Ameţi eethgoaee ăcsmiţki pune la pmm tocte sume tendenţioase brodiz de melezmteria Bucureşti. Luptai« din China Buc.—O telegramă soshidla Paris anunță CA luptele din Ssugai au reinseput Cu multă violență. Patimi anstt in populaţie aproape tilnie. O muma »tmuttea tăcuta la Paris a stabilit ta numai In maul atestat micloaua si Jama tate de străini s’au stabilit temporar tn Franţa. * Astăzi a*a desthit în eala mCalam de pe str. Lapuşasăi a noua expoziţia a pietoruM N. Africa.• A ineitat din viaţa pottal italia* A de Bostis innnerem fet Stellt* şi unui din banii amtet ai lui D’Annunzio. • La Petrograd au sosit știri eu privire la starea sdaatatet tat Maxim Qotki, eure es giist st* aetuameme in itatta. Scniitorul rus suferă de tuberculoza rinichilor. In aatias timp e bolnav si de inima. Gorki a tribun sa renunţe la lucru şi nu poate paracipatai.• Propunm dimţianei teatralei naţional din Iaşi urmatoarele comedii din repetorul trecut care ar putea fi reluate in secete pentru actuala stagme: ,Rivizome de Gogol, ,Manevere de toamna“, ,Champignol", .Camera de tuektriat“. Informații — textul diplomei pe aere societatea clerului 9Ocrattrm* a afarit-e Patriarhal D&miano», a fant, serie de eunescutul nostm caligraf Alexandru Raseutesmr, ht&graf și prefés&r, eu letart a mt méresse laesrarl de artă. Misterul sinucisului nete Copou — Blue este slamtgasal. Qausale sinucidere!. Sterea lui este graeAm iritat acum câtva timp ci rb floir t’a aiaflds la grftdisi dels Copoi, triglndifi no glonte da revolver in cap. Tracaportit ia spitalul Sft. Spiddaa, br a'a p^tat aî s până aii idsstitataa lai ti Bid măcar claseie cat« i’aa detemiaăt la «ivtiyirca atnaiat disparat. Inîracl gloatele la pitrane la craer, orice operație de eztrigare lai era Impasibili. Dia această cats* elBacisflî HB poate vorbi aici aetiai. S«rvleiat de apăreați dla localitate a dat telegrame circeiare ca sam^^itniBtele celei sinade Ib toate oraşele da Basarabii. Ia erme aseator circalare, puliţia orageml Orhel a trimla dosi te eg im« Pr.fsctardl ds po iţle dn Ia*!, pr n car« face caBoscat că a pmtut dia la«i o scrisoare dla partea kb«1 fost ifcbcomuarla acsa poliţie, sapaie Dambra loaBiţesca, psle care aesat* Indici ci as eia acide dia caeaa »aci drăgoate aeaorochte. ia aceiayi aartsoare sebcomisaral Io a tesce, trimisese gi semai tarife da pe actele pe eare ie avea asupra ea yi pe eare Îs dietraseee, peatra e ae limiaea aici’o iadicația aespra siascismai. in faţa acestor telegrams pria fadieetl»®ia trimisa de p. tlgm dla O,bai, d. inspector de algaiaaift PeaiUsace, d. Ditai,ria directors! Prelscrarei de palţie şi d. summer Veighel, care ficeee servicia la poliţie oraşelui Orbel, s’a treasportat la epttaiui Sfr. Spiridoa astial dimineaţi. D. comsesi Vsighel e receapecser ci îstt’sdavir ce fiin«els este ibbaomlstiral Dambra loaaltsaea. El ceia ds tei din Comasa Miale§ jad. Doj. Ia timpal aarvldlalai îa poliția Uihei, ci ae bacara de msite simpatii avlad bane purtări la timpai servului«!. S.area Iul iosaitesca este gravi. Se crede ci ei aa va nai scăpa ca viaţi, latinaii a dat U meaUgiii. Na s’a paiet face operaţie dla eaasi ci giosateie a pitruns la creer Poliţia a Înştiinţat familia celasinade, precum fi polila pragaiat O hsl. MiCU — DE LA TEATRUL NaŢIONAL. — D. C. R. Psaaesu», directoral Teatralul Naţional, a tarni atsgajamsate ea tijiva anlyti de la Bacmre*«, pentra a veni si joace la câteva apsctacole ca aaaamblal aoatra. Astfel vor vsai: Maestrul C. Nattaro care va jaca pe »Don Saiest" dia «Rsy- Bas“, d-aa Metis Gingea pe .S^empoio“ si d. i. Mortaa pe Fraxmsa dia .Iastimtorii“ —Viitoarei premieri s Teetralui Naţio- Hel va fi »Fraeai" ca d. Gheorghe la reiat priac p«!. —la earaal iaudl Njembrie Teatral Niţioaai va de o seria de 8 spectacole la Ceraluți. VINERI 3 OCTOMBRIE 1924 I CRQNCA ARTISTICA ExpoziŢia Briese Pictorii Bsstrsf ieyae BrUse, yi-a expga îacrlnle din aael acesta ia sshi Foto- Roysl; sie dovedesc o rodaki yi rac!Uâ letivitate. Paaaeie asie ae araii eu pdes■lsţi acenta. Rissele aala crai&r daci ar fi aelacilite, ae recoacas lesae căci ori oiae care ii eaaeayte maniera yi laferpretaraa, ar pitea sysi si spee: .acesta era Briase !". E viguros, prade, ia culoarea care e aveaaă ca multi siguracți. Na yovle, pa dibasyte eoloritoi, ci ii araadi aya cum ■Imtc yi interpretessi cela ce vede la fața ochilor. Clac reevesta să redea satura aya cma sa preamti firi uaal valorilor stridente ori kdoamnise aceleia I ae poate gpaae ci are „talent";—si des taterpieteail yi sisut« aceia esra aa „artist". Deci, pictorii Briess, a trebuit ea ei abi amiadouă aceste călități ca sl fi putat da leerliie ce presinti la expoaiţia sa. Birieee, a rimsa coaceeveatuaal sentiment, care face cinste la artă, căci ei in areasl neamț pentru „snk“. Daci ar fi foet altfel ataici Fam fi v£«ut yi ps dials! Snflaeatat de aoile yi bolnăvicioasele careare moderai *, nnlnilemul, cablemul polatiliamal, impresioshcmalesc, ca care artiştii da alte părţi au rsaylt eă fes laîlta ■gomot deesrt. Na,—’Brlee a rimai la genul Ini, cam Fa tatshm dta cap«] îsselai sl ch payl slgarl, la spre progres, caisă ce avântul, încrederea yl mândria usadul cari ara yi Îşi pistrcă el o „pereoaalitate". Am fost pâcl activi de câtuvs ori, de am stat si contempla «iv la lecrlrl, care m’au retlant mnit timp Io fsts lor, Incoateetabil că la Iaș! avem un p&biic bsa, esaoaaător.—E dre^î,—.âaeaata am soaistatatk; am viact;—inel, a’am vizst pe cineva cara ei stea, si aibă răbdarea, eă rirnâe măcar «faci miaate pe «□ scaan, ia fata arai t&b!ca ea si-l contemple, să-l pitraedl şi ei se trangpsrte. Oh ! pa,dsa g.eyeac, scama trni »dac orn ate... ds, ds... Am visat odati la bhr dea exptziţii, aa domn en o înfăţişare foarte distinsă, dsatul de mater (vr«e 40 de a»t) ca aspsct«r omanui canoeeilor, care se «geiesa ps ca sc«a yi an e% mai ridicat de pe ci da cât târaia eând ayeie «xpoiltiCi trsbaiau ii sa f i.hidă gi ai mta asimai la enni yl acelaș tablou, când iă&âad o«h I m&ri, dsd ia h alad«;-! aproape, eâ*d mmâaaa y! scaiBSd epre s fiege ori spre d.capta, când • indepârtindu-1 wâtd apropii»da-i do pft«sl etc. f /apat ds perseverența „DomncinF1 mi nit eă văa s! en ce a găsit ei Ia acel tablou gl coasust că lucrarea era „sui dla cele mai slnbe". Dintre lucrările expuse d? d. B Ie« e remarc: „florile", no. 2, 38, 18, 57,49 etc. „Cocaik mee", „C*a* noastrâ" „Leica 1- ieeni db B covusa", ikaara Agiaia, Aginita (tot ds pe acolo). A^ol „Copacul siagmratia" Ploaia, Moș C tț.;a y. a. iasă am stat ca plăcerea sinceră yl adevărați care poate să-ți de« pâns«ie cele mai res^site ale pretor alui Baeee. Lucrări »L-bs n’am vizst nici aaa. Nn y ia ca nm mar avsa de edlegat Lssds ? Felicit Id ? Cardinlitâți ? MIR. Pagubele cauzate de Inundstri la Petrograd Bm.—la urmă mar Hor lamdații din Petrograd ae ceaatâtâ tă industrie a safmt perderi caaiastg is 10 milioane 700 mii table out. Ala pierderi ImmmUrim Ungietmt și la Cromtadt.