Mişcarea, octombrie 1924 (Anul 18, nr. 223-245)

1924-10-03 / nr. 223

k é 9- * ANUL XVI, No. 223 CONGRESUL PiRTIILÜI lilIH 1 IAS Congresul o­ganizaţiunei judeţene a partidului naţional-liberal din Iaşi are loc In ziua de Duminică 5 Octombrie a. c. ora 10 dim. pentru alegerea comitetului judeţean şi a delegaţia­­nei permanente, şi pentru a se lua cuunoşt­nţa de da­rea de seamă a activităţii politice şi administrative. Preşedinte G. G. MÂRZESCU iHTH — Ce se anunţă în noua sesiune a Corpurilor Legiuitoare — Spunea d. G. Märzes­ga, Ia Întru­nire» aoast­ă de al&ltăer!, Că Cecale partidul şl gavsrnfrl ustional-Ilbe­al a făcut pâ.â «stlzl, in actuala gu­vernare, apssrd­ae trecutam­?, şl Că de acum, or&îâ m deschiderea nonei § sluni pamraeetare, lacci e o cosă Ciâ di muscă, centra desăvârşirea bLegulor ntstrn program de guver­­nimânt. Ca toate acest*» na patem­ des­părţi trsCitnl de cee&Cc vom face la viitor, findcâ lmre#g* guvernare de astăzi a partidului liberal însam­­nă o operă reală de refacere şl con­solidare, clădită sistematis pe baza unor conCapţii fundamentiU şi pa­ralel tu toate Împrejurările vremu­rilor. Cee®ce am făcut aparţine trecu­tului, de­sigur,—dar In vederea ce­lor realizate se impun o serie ktreagă de legi nou! Cari Coacorcafid cu ope­ra legislativă de până azi, vor aşe­za definitiv şi bine casa mărită şi renovată a statului român, pa baze solide. Opera economică şl financiară va fi desăvârşită prin coal prosete de kgl cari se află In studiul comisie­­nelor speciale, după cum gospodăria iaterioară a statului va fl sistemati­zată şl unifificată pila proeotul re­formei administratite. Construcpunea gimraurei liberale este la curs, şi zi cu zi, munca Constructorilor sontinuă fără Între­rupere. Peste două săptămâni se va des­chide cea de a treia sesiune ordi­nară a corpurilor legiuitoare şi după discufiunere. Ce se vor face asupra Mesajului vor fin! imediat la rând budgetele. D. Mârzescu a invaţat nouile proecte de leg­ea iari le va pre­­sinta la această sesiune: partea doua a reformei în magistratură, reforma Codului penel şi s stematizarea pro­cedurei, legea presei şi muit aştep­tata lege a imprevizitatiei. Mfd­Sirul industriei şi com­et­ţaiul anunţă legea pentru noua reorgani­zare a Camerelor de Comerţ legea pentru reorganizarea Comerţului de cereale prin întroducerea sistemului standardizând, legea pentru creştea zonelor libere şi­ a noullor porturi, in vederea intensificărei produs flanel şi a exportului. Nu mai amintim Celelalte procese de legi pe Cari le vor prezenta cei­lalţi miniştrii, şi Care se referă la perfecţionarea şi armonizarea inte­reselor culturale şi economice ale ţarei. Actuala guvernare este cea­ mai g ea şi ea Incumbă cea mai mare răspundere faţă da întreg viitorul ţârei şl al neamului. Aceaşi muncă kco dată Ca şl In tretut şl acelaş Interes permanent se cere In acţiu­nea noastră de viitor, căci partidu­lui liberali a fost hărăzit atest des­tin la el şi numai el, să rămâie autorul Celor rad importante reforme politice şi sociale. Continuăm dară Cu toată energia opera noastră de consolidare, cu adânca convragera Că de pe urma acestei acţiuni rezultatele binefăcă­toare pentru ţară şi popor se vor vedea garând, de noi şi de străină­tate. O maestră a B9BSDS -W-Mfl'-Mfn­ta« NOT 1 artei dramatice — Gom­ineatorul dta Ger»âufl şi âmmm A. Pruteanu Ni se comunică discret şi dăm ştirea sub re­­rezerva cuvenită, că direcţiunea C°n8ervat°ru­­lul din Cernăuţi ar fi Invitat pe d-na Aglae Pruteanu să accepte primirea unei catedre de dramă la această şcoală. Nu ştim cui aparţine această Inspiraţiune—dar ea este fericită. Şi n’o vor putea considera ca atare decât­­cei mulţi dar astăzi râniţi admi­ratori ai eminenţei artiste cam­ ani de zile au fost fascinaţi de puterea de creaţiune şi de jo­cul scânteietor şi vibrant al d-nei Pruteanu. Tinerele eleve cari se simt atrase de focul sacru şi ademenitor al artei n’ar putea găsi o mai bună profesoară şi educatoare artistică ca în persoana d-nel Agiae Pruteanu, şi este ab­solut regretabil că şcolile noastre dramatice n’au recurs incă, pănâ astăzi, la acest foarte preţios concurs ce l'ar putea da domnia-sa, cu tempe­ramentul atat de puternic, cu bunu-i simţ ar­tistic atât de dasvoltat, cu expe­rienţa-i bogată In nobila profesiune a artei şi cu vasta cultură teatrală pe care a acumulat’o zi cu zi, pe sce­na sau acasă, in bibliotecă. Invidiem aproape, ca ieşeni, buna Inspiraţie a Conservatorului cernăuţean, căci noi am expri­mat de mult dorinţa ca această admirabilă a­­chiziţie să fie făcuta pentru Conservatorul nos­tru. Ne dăm seama de imensele foloase pa care d-na A. Pruteanu le-ar putea aduce tinerelor elevi cari vor să se inchine Thailel și nu pu­tem decât saluta cu toată căldura o atare nu­mire. Acete dintre elevele Conservatorului care vor avea intr’adevăr conducerea eminentei ar­tiste, dacă vor avea și eie temperament, vor deveni aiscipoleie educatoarei lor, jadica adeva­­rate artiste. Atentat centra Iul Bu­tucul Bur.—O diagramă din Londra anunța ca un­­dra n din Georgia a urma focuri di rivam­ir «autira iul Budim«, comaaomsui arupatur sovtunica pa cara i’« ram­ grav. ...«mada-­-. Coagresnî liberal dli Tighiaa — Taiegrsmacdirii d. G. G. Mb­­­rezeu — D« Gh lus&n pflntAA prf s? «l­ trudă partida d­ Bi t oa,M b.r­­­aia Ti­­ghloa a «xp*ai»t ă­ m» G. V, MAr­­»•*«u um&toare* t Tsgh aa iui St*f«u «ci Mare al MwwrMi irtm iv d m « «t ««tat« ««♦as ssasi iubit fin m Moldavei ih­­i­l|il0 Bălaiul kOsgrsk­aului organl­­**tt#t stb*r«t.», p oei›sKiâin du-i Pre­­fediBtcă« ea de omoare. Organizaţia liber«!«, d a T*£hine est* fericită ea s’a r*g*«»t cub protecţia moral* și poilitea a pri­maiul mi sti din primtie zile ale fiinţei sale, şi ea aste mAsdra «â a putut reaiîzn «el m»* «ateru gAad al «t tr«tA«d sub ocrotirea a» ee­­iaia ear «n RomAaia Mar®, sa și iu pauidăi cei mam nusțional-libe­rai reprasintă ld«ea d*m«sra|M In modul e«I mau sincer, iar piatra Moldova Întregită aste su­feriomi tuturor virtuțiior emeaCfti şi ro­­wAa«|ti. Cu aceate sentimeate şi gAadari organizaţia din Tighiaa pAseyte hotar At yi eu încredere spre acea­­vA yirea acţiunce sale yi taeh nA­­d prvyedmietis «Au tot devotaaraBtur un doreyte de«At, cd«po«tstA sub aripa Ca proheioara ya putiruica, să se poata întări, pentru ea mai tArziu, pe aripele ei proptii, să se poctA ridicat yi contribui la modal «et mai l«rg,la realisarea eresului partidului nos truf. (ac) GH PANTE A Wirprttîlinid« dinirel Desminţirile categorice ale d-lui Oromolu Zian ea puUutliml de a fi bitte infamm şi di a latrvfiue pubite&l m stm ixmtn și amm/t&Mâie, au afirmat la animai timp dopă im­­xactttâp. Prima, că prktr’m inUrvla c­­t&tdat anai Mi&r economii eagles d. Oromolu gnarmt&rai Băneai Naţionala &r fi declarat m a la dtrigeaţă ca d. ministru de fi­nanţe . Smnd&, că d. Oromoin istă pe cate de a intra tetr’o oarecare for­­maţiam mtmstmmă, taifun ganm nou. Abia talon In țară d. Otomola demmnte ambele insiaat. — „N*­ exists nie. o divergin­­p Intru d. minicfro da­­mango pi mine11. Est« proa tm/iortontâ şi prm Intaresanitd situaţia mm le Ban«« Nitimiâ ea s’o părS* sosâ th­iar ptnira un minister“. Şi odată es amts desmmtitl ca­tegories, gmsmatom Baami Na­­ttomteî mai dă şi o a trem deemin­­fire, arătând că d. Vmtt,ă Btăuaaa­ri a tratat atei sa hnpmmut la stră­inătate. Oam­mteral primului institut de credit a însoţit pe I. V. Brâtianu la călătoria da Ama, fiind pararea un perfect acord în politica fiamciată a ministrului de finistţi. Ameţi eethgoaee ăcsmiţki pune la pm­m tocte sum­e tendenţioase brodiz de mele­zmte­ria Bucu­­­reşti. Luptai« din China Buc.—O telegramă soshidla Pa­ris anunță CA luptele din Ssugai au reinseput Cu multă violență. Patimi anstt in populaţie aproape tilnie. O muma »tmuttea tăcuta la Paris a sta­bilit ta numai In maul atesta­t micloaua si Jam­a tate de străini s’au stabilit temporar tn Franţa. * Astăzi a*a desthit în eala mCalam de pe str. Lapuşasăi a noua expoziţia a pietoruM N. Africa.• A ineitat din viaţa pottal it­alia* A de Bostis innnerem fet St­ellt* şi unui din ba­nii amtet ai lui D’Annunzio. • La Petrograd au sosit știri eu privire la starea sdaatatet tat Maxim Qotki, eure es giist st* aetuameme in itatta. S­cniit­or­ul rus suferă de tuberculoza rini­­chilor. In aatias timp e bolnav si de inima. Gorki a tribun sa renunţe la lucru şi nu poate paraci­patai.• Propunm dimţianei teatralei naţional din Iaşi urmatoarele comedii din repe­­torul tre­cut care ar putea fi reluate in secete pentru actuala stagme: ,Rivizome de Gogol, ,Ma­­never­­e de toamna“, ,Champignol", .Camera de tuektriat“. Informații — textul diplomei pe aere so­cietatea clerului 9Ocrattrm* a a­­farit-e Patriarhal D&miano», a fant, serie de eunescutul nostm caligraf Alexandru Raseutesmr, ht&graf și prefés&r, eu letart a mt méresse la­­esrarl de artă. Misterul sinucisului nete Copou — Blue este slamtgasal. Qausale sinucidere!. Sterea lui este graeA­­m iritat acum­ câtva timp ci rb floir t’a aiaflds la grftdisi dels Copoi, trigln­­di­fi no glonte da revolver in cap. Tracaportit ia spitalul Sft. Spiddaa, br a'a p^tat aî s până aii idsstitataa lai ti Bid măcar claseie cat« i’aa detemiaăt la «ivtiyirca atnaiat disparat. Inîracl gloatele l­a pi­trane la craer, orice operație de ez­­trigare lai era Impasibili. Dia această cats* elBacisflî HB poate vorbi aici aetiai. S«rvleiat de apăreați dla localitate a dat telegrame circeiare ca sam^^itniBtele celei sinad­e Ib toate oraşele da Basarabii. Ia erme aseator circalare, puliţia orageml Orhel a trimla dosi te eg im« Pr.fsctardl ds po iţle dn Ia*!, pr n car« face caBoscat că a pmtut dia la«i o scrisoare dla partea kb«1 fost ifcbcomuarla acsa poliţie, sapaie Damb­ra loaBiţesca, psle care aesat* Indici ci as eia acide dia caeaa »aci drăgoate ae­­aorochte. ia aceiayi aartsoare sebcomisaral Io a tesce, trimisese gi semai tarife da pe actele pe eare ie avea asupra ea yi pe eare Îs dietraseee, peatra e ae limiaea aici’o iadicația aespra siascism­ai. in faţa acestor telegrams pria fadiee­­tl»®­ia trimisa de p. tlgm dla O,bai, d. inspector de algaiaaift PeaiUsace, d. Di­tai,ria directors! Prelscrarei de pa­lţie şi d. summer Veighel, care ficeee servicia la poliţie oraşelui Orbel, s’a treasportat la epttaiui Sfr. Spiridoa astial dimineaţi. D. comsesi Vsighel e receapecser ci îs­­tt’sdavir ce f­iin«els este ibbaomlstiral Damb­ra loaaltsaea. El ceia ds tei din Comasa Miale§ jad. Do­j. Ia timpal aar­­vldlalai îa poliția Uihei, ci ae bacara de msite simpatii avlad bane purtări la tim­­pai servului«!. S.area Iul iosaitesca este gravi. Se cre­­de ci ei aa va nai scăpa ca viaţi, la­tinaii a dat U meaUgiii. Na­­ s’a paiet face operaţie dla eaasi ci giosateie a pitruns la creer Poliţia a Înştiinţat familia cela­­sinade, precum fi pol­ila pragaiat O hsl. MiCU — DE LA TEATRUL NaŢIONAL. — D. C. R. Psaaesu», directoral Teatralul Naţional, a tarni atsgajamsate ea tijiva anlyti de la Bacmre*«, pentra a veni si joace la câteva apsctacole ca aaaamblal aoatra. Astfel vor vsai: Maestrul C. Nattaro care va jaca pe »Don Saiest" dia «Rsy- B­as“, d-aa Metis Gin­gea pe .S^empoio“ si d. i. Mortaa pe Fraxmsa dia .Iastim­­torii“ —Viitoarei premieri s Teetralui Naţio- Hel va fi »Fraeai" ca d. Gheorgh­e la reiat priac p«!. —la earaal iaudl Njembrie Teatral Ni­­ţioaai va de o seria de 8 spectacole la Ceraluți. VINERI 3 OCTOMBRIE 1924 I CRQN­CA ARTISTICA ExpoziŢia Briese Pictorii Bsstrsf ieyae BrUse, yi-a expga îacrlnle din aael acesta ia ssh­i Foto- Roysl; sie dovedesc o rodaki yi rac!Uâ letivitate. Paaaeie asie ae araii eu pdes­­■lsţi acen­ta. Rissele aala crai&r daci ar fi aelacilite, ae recoacas lesae căci ori oiae care ii ea­­aeayte maniera yi laferpretaraa, ar pi­tea sysi si spee: .acesta e­ra Briase !". E viguros, prade, ia culoarea care e aveaaă ca multi siguracți. Na yovle, pa dibasyte eoloritoi, ci ii araadi aya cum ■Imtc yi interpretessi cela ce vede la fa­ța ochilor. Clac reevesta să redea satura aya cma sa preamti firi uaal valori­­lor stridente ori kdoamnise aceleia I ae poate gpaae ci are „talent";—si des ta­­terpieteail yi sisut« aceia esra aa „artist". Deci, pictorii Briess, a trebuit ea ei a­bi amiadouă aceste călit­ăți ca sl fi pu­­tat da leerl­iie ce presinti la expoaiţia sa. Birieee, a rimsa coaceeveat­uaal senti­ment, care face cinste la artă, căci ei in areasl neamț pentru „snk“. Daci ar fi foet altfel ataici Fam fi v£«ut yi ps dia­ls! Snflaeatat de aoile yi bolnăvicioasele careare moderai *, nnlnilemul, cablemul po­­latiliamal, impresioshcmal­esc, ca care ar­tiştii d­a alte părţi au rsaylt eă fes l­aîlta ■gomot deesrt. Na,—’Brl­ee a rimai la genul Ini, cam Fa tatshm dta cap«] îsselai sl ch payl sl­­garl, la spre progres, caisă ce avântul, în­crederea yl mândria usadul cari ara yi Îşi pistrcă el o „pereoaalitate". Am fost pâcl activi de câtuvs ori, de am stat si contempla «iv la lecrlrl, care m’au retlant mnit timp Io fsts lor, Incoa­­teetabil că la Iaș! avem un p&biic bsa, es­­aoaaător.—E dre^î,—.âaeaata am soaista­­tatk; am viact;—inel, a’am vizst pe ci­neva cara ei stea, si aibă răbdarea, eă rirnâe măcar «faci miaate pe «□ scaan, ia fata arai t&b!ca ea si-l contemple, să-l pitraedl şi ei se trangpsrte. Oh ! pa,dsa g.eyeac, scama trni »dac orn ate... ds, ds... Am visat odati la bhr dea exptziţii, aa domn en o înfăţişare foarte distinsă, dsa­­tul de mater (vr«­e 40 de a»t) ca aspsc­­t«r omanui canoeeilor, care se «geiesa ps ca sc«a yi an e% mai ridicat de pe ci da cât târaia eând ayeie «xpoiltiCi trsbaiau ii sa f i.hidă gi ai mta asimai la enni yl a­­celaș tablou, când iă&âad o«h I m&ri, d­sd ia h alad«;-! aproape, eâ*d mmâaaa­ y! sca­­iBSd epre s fiege ori spre d.capta, când • indepârtindu­-1 wâtd apropii»da-i do pft«sl etc. f /apat ds perseverența „DomncinF1 mi nit eă văa s! en ce a găsit ei Ia acel tablou gl coasust că lucrarea era „sui dla cele mai slnbe".­ Dintre lucrările expuse d? d. B Ie« e re­marc: „florile", no. 2, 38, 18, 57,49 etc. „Cocaik mee", „C*a* noastrâ" „Leica 1- ieeni db B covusa", ikaara Agiaia, Agin­­ita (tot ds pe acolo). A^ol „Copacul sia­­gmratia" Ploaia, Moș C tț.;a y. a. iasă am stat ca plăcerea sinceră yl adevărați care poate să-ți de« pâ­ns«ie cele mai res^site ale pretor alui Baeee. Lucrări »L-bs n’am vizst nici aaa. Nn y ia ca nm mar avsa de edlegat Lssds ? Felicit Id ? Cardinlitâți ? MIR. Pagubele cauzate de I­­nundstri la Petrograd Bm.—la urmă mar Hor lamdații din Petrograd ae ceaatâtâ tă in­dustrie a safmt perderi caaiastg is 10 milioane 700 mii table out. Ala pierderi ImmmU­rim U­­ngietmt și la Cromtadt.

Next