Mişcarea, octombrie 1924 (Anul 18, nr. 223-245)
1924-10-04 / nr. 224
are vieaţa şi trăieşte. — Lumea, şi in orice caz lumea noastră, are sfârşit şi deci va lua sfârşit. Dar dacă sfârşitul acesta va fi bun sau rău, aceasta depinde numai de noi. — Animalele nu au idee de moarte. Omul a devenit numai atuncea om când a recunoscut că e muritor; iar omenirea va fi numai atuncea omenire, când va recunoaşte că e muritoare şi că „sfârşitul lumei" nu este o legendă deşartă. — Cum pot crede un Diavol oameni superiori ca Dostoievschi, Soloviov şi Pascal ? Dacă Dumnezeu e personificarea absolută a binelui, de ce n’ar fi şi personificarea absolută a răului? — Diavolul e viclean: el trebuie să fie invizitibil şi de aceea îşi bate joc de toţi aceia cari ii arată. — Dar ce fel de faţă are Diavolul ? După mine are faţa ce mi-o Închipui eu, după tine aceia pe care ţi-o Închipui tu, pentru fiecare el are altă mutră! — Ce e mai grozav pentru fiecare om ? El Însuşi — Tu te compătimeşti întocmai precum mama Îşi compătimeşte copilul bolnav, Dar zdrobeşte copilul de un pietroi şi vei vedea cu e un pui de diavol! — Ce e plebea ? „Pământul se cutremură când un sclav devine rege“ (proverbul lui Solomon). Sclavul care a devenit rege e „plebe“. — E greu să crezi in vecinicia suferinţelor, căci aici necredinţa e mai mare decât credinţa. — Diavolul ne judecă după faptele noastre rele, Dumnezeu după intenţiunile noastre. II — Oamenii sunt ordinari, oamenii sunt nobili. Dar dacă in fond sunt ordinari sau nobili, aceasta e o problemă. — Până şi oamenii cei mai inculţi ghicesc ca o minunată şi delicată presimţire ceea ce gândim despre noi. — Uneori mi se pare că sunt când mai bun când mai rău decât ceilalţi, dar numai vanitatea mă inşală căci nu sânt nici mai bun nici mai rău decât ceilalţi! sunt absolut ca toţi. — Mai lesne ierţi pe un altul decât pe tine vnsuţi. — Ambiţia mea ascunde dragostea faţă de om, chiar dacă ea e cam plicticoasă.— Din punctul de vedere fizic şi spiritual vedem In tinereţă mai bine de aproape, iar la bătrâneţe mai bine de departe. — Bolnavii şi nenorociţii se simt vinovaţi, când Îmi merge rău desigur să sunt rău. — Cu cât trăieşti mai mult cu atâta vieaţa e mai plini de dureri şi de plăceri şi cu atât mai mult pătrunzi cu inima la vieaţă Întocmai cum pătrunzi cu plugul Iu adâncul pământului. — Durere Insamnă întotdeauna o creştere a corpului sau a sufletului. In singurătate obţii căldură. In contactul cu oamenii dai căldură dela tine. Dar dă-o fără zgârcenie, căci cu cât vei da mai multă cu atâta vei câştiga mai mult. (va urma) TRAD. In atelierul sculptorului Hette Dmali voi da să vieltes atelierul sculptoEtdti! Ridmrd Hette. Mi s’a presentst ccBsta şi am ştiut si profit de es. Am fost primit de Riehsard Hette ca gentileţea şi modestia care-i caricterlaeaai. In timpai cât an at&t la ei a căutat sămi arate atelierul, alia de lai lacrări şi să-mi dea toate timerirde. Mi a arătat o Inireeglerie de capete de ezpresie. Apoi aadari splendide şi fotografiile şi machetele monumentala! Unirel Esesrebiei cere ce va ridica la Chişinău din iniţiativa Episcopala Vladimir de Hertzs. Macheta prîaeststfide R. P. Hette a atras privirile tuturor vizitatorilor. Pe piedestal sas, a® sfii genial ţiţei care lacoroasaxfi Setai a&bel c* corosaa Iablauet. Jas, dosi birgo-reliefuri, unei la faţă şi alin! In dosar atone mentaid, la proporţii aegxagerate şi ca mait g«gt aîcătsila. In lija piedssiafalai ee &ită Romaidé Inir'o Înfăţişare măreaţă şi dentră, imbricată de si,băiv.sie ca huimda fi poroasa regată, Inbrăţişând pe Bassrabia reprezentată piinîr'o tisără ţărancă ca ochii expresivi şi rig&ori îndrepteţi spre România. Beio-retiefai, reprezentând ţărănimea la lucrul cimpulsi, cum l-a prins vestea unire!, e un motiv admirabil şi da efect. La cele gstra colţuri sie michinei, sg.i- Culture, Industria, m..«ca şi pescuita!, cele petru esusit de Libegatira ale Bseartbul, sphmd.d redate. Apoi mi-a arătat ultima ea lătrare „La atac", monumentali animi, pentu oraşe! Vsarik Această ultimă Inerare ne Întăreşte părerile nemeite şi ne dă din nou o dovîdi. La marele talent a sculptorulul Richard Hitte. la Ianuarie va avea loc cancareal pentru monsmentul unirei Basarabiei. Urăm tânărului sculptor ieşeau reuşiţi, la care de altfel are toate şaaeile. LARME gl 8 $ ft A % 1 A — 5 mllleam pentru Basraible, 25 ml limes pentru Bum pină, și 20 milioane pentru Aracul, m f&st repar tinete pentru «jato raren dâm&tilor de rânbei, de ttatre earn Islam a duspegabtreta?. — S’* sprebfit sama de 795,810 iei pestre refacerea sepiei Saslas-Tecael-Iaşi — Tânăra! pianist Marcel Lubovlel care i fost efitera alle la localitate s’a Înapoiat la Paris spre agi compliera sadiile la .Schals Cantora»“ din Capitala Franţei. — C°KiliierâteI agricol a fost înştiinţat citită la 10 Octombrie se înainteze casei centrate de împroprietărire datele statistics aaspra [expropriere! şi impropretărirel. — Ieri I «in loc, In prezenţa anei enmereaee asistenţe, ini^ormtatarea regretatsinl ssf perceptor Ai. Vlcol. An rostit cuvântări preoţi Tndirsehs şl Diaaaca, d'. Pavsl pnenos şi alţi coleg! din ad-ţia firăiciari. — Maias Vineri 3 Ojîombiie, se va întruni coasind profesorea fiscuităţei de drept, peatru a fixe data la care se vor tine examenele din aceşti sedane. — Necaise Manolache din localitatea reclamei autorităţilor poliţletteşti, că iatorcându-se acată a găsit ca la complect devalizaţi. Asemenea l-za dispărut şi o iarnă mai mare de bani. intra cât l-a displrat şi soţie sa, se presupune că dânsa a fugit da acasă luând şi lucrările din casă. Autoritiţiie poliţieneşti "sa luat măsuri peatru armiiirea soţiei dispirate. — Asia&i are loc in strada Crace! no. 42, congresul preoţilor lipoveni din Bălarabia, Bucovina şi Moldova. Pe lângă alte chestiani, sa va discuta fi chestianea alegerii a lui mitropolit, ia heal celei decedat. — Autorităţiie poliţieneşti sa arestat pe iadlvidul Astoa Sala. şi Van condus la comisia spre cercetare, filed asanat că a ferst dia lygnaarslini iDsnciaa, suma de 1200 k!. Cercetările continuă. Noua administrație la Soroci —Dseleraftdle d-lui Al. crapemehl prefectul Jadefului — CHÎȘNAU. D. Al. Crapiasshi prefects! jedețaiul Soroca, Intervievat de an redactor al ahralui „Dreptatea“ a ficat următoarele declaraţii cu privire la administraţia din acest judeţ: —Abia icsit la Soroca, am coavacat la prefectară pe toţi subrefecţii şi am avut cu d-lor o enzferială, purtada-le h vedere, că doreae ca fiecare la parte, să saute să-şi daa silinţa ci populaţia deli Să el fie mstambă, laalate de toate să se facă administraţie Isteria , fiecare conform legilor din ţara românească. Es cred ca priat’o administraţie bine făcută, jadsţal Soroca va lîfiori. Fancţionarii ei an fecă politică ded- Bslaistriţie. Marţi ăears, sra Intmaii pe toţi subprefecţi! la o mesă intimă, nade iacă cdtă l-am rugat si mancească din răipaîjrl, relativ la baaa ladrtaare şi administraţie a populaţiei pe care o au seb cosdacere. Imediat ce voi pane la curent laerăriie, vei plece lah’« hspestlo pria jsdet şi mă vei convinge persoaal despre moissi sdmlantrațicl. —Mai am b gând al fac intervențiile accesare la cei la drept, piatra n mi se aproba maiarea prefecturel h losanul Zemstvei, cam ca toate serviciile reduse pe osie le are, ocupă an beai foarte mare. In local prefecture! ar ajuns că se mate Tribsa’fal, care e foarte rău inata'at acum. —In privința clădirilor școlare, voi coavoas cât de urgent comiicid judeţean de construcţii şcolare, peaîra » vedea ce n'& făcut pîoă îs prezent. Dapi ce iberarile vor fi puse la punct vom vedea ce este de ficat, de mirean «csatsia cheaile a ia primai rând foarte impiortadă. Soroca fiind ş! sub ruşi aa ceaha deeta! de cuîtarsl, in exia ce priveşte şcolile moldoveneştii. ii.— Pentra aasară la orele 5, a fost convocat condiial profassist al favoltiţii de medicină, la ordiaea zilei fiind mai mult» chisian! de ordin ndailnietrativ. — D. Profesor PERICLE POPESCU a dischs un isrs preparator de EXAMENE PARTICULARE (pertea literarii) pentru elevi și eleve; ex*msu® integral« de corijări și rxamene peatsn^d^ni chse. Isformețiuni la locuinţa d-sa’e la etr. I. G. B ăSÎRM 47, Intre oarele 6—7 p. m. la fi^-ce *i. H—■ îiftesilra® CSrtil frssscfza li Llbrări® Sgcre & to. fgyl. S’a pierdut i;, jSjLSrt seara de 30 Septambda ana poşetă coaţifiând : na creion de aur, o crucistiţi de argat o pudderi, aa carnet şi 30 de tei. Gisitorul este rugat a aduce poşeta d-rui Begeaia Meiinte la Teatrul Naţional peatru care va primi o bană recompensă. Viza livretelor In judeţul laşi La 15 Octombrie va Începe viaa livretelor militare şi In jedeţul kşi. Se vor prezenta la viză oamenii din conigentele 1900- 1921 la Plaeiv. Viza se va face In ordinea următoare: Subcentrul 1 Vlădeni, Central I Videa. Comoaele: Bivolari 15—16 CM., Hermeala 17—18 Oct., Afsdrleseni 19—20 OsL, Sipote 21—22 Oct.,Rocaal 23 Oct., Plugari 23 Oct., Vlideai 24- 25 Oct. Ontrul II Movilsai: Comande: Coarnele Caprei 27 Oct., Fornil 28—29 Oct.Copalța 30—31 Oct., Tigmail 1—2 Ncemb, Movileai 3-4 Noimb. Subcentral II Copca. Central I Copan: Comancte: Cepoa 15 Oct., Rediul Mitropoliei 16-17 Oct., Stalini 18—19 Oi., Arcaeanu 20 Oct., Gorăs^L 21—22 O.t. Central II Tomesti: Comaneh: Ceara* leni 24-25 Oi., Psisecaul 26-27 Oct., Ungheal 28-29 Oct.*toma 30-31 Oi., Halboca 1—2 Noa mb., Tumef i 2—4 N-br. Subsercii in Voinesti: C«n rai 1 Voiaesti: Comsneh: Volaesti 15—16 Oct., Miditj a 17 Oct, Cucateni 18—19 Oct., Dsmesti 20-21 Oct., Ulean! 22 Oct., Mogotîsti 23—24 Oct. Centrai II Bachm : Comaasle: Basissm 26-27 Oct., Qslata 28-29 Ocs., Mlroalav» 30—31 Ou!., Cier ea 1—2 Naassb,, Poeal 4—5 Ncemb, - ®8 ne spun® d. @. B. P«.mm$eu - ám snnstst că la timpul vizitei L hsl, d*î Alex L»padcta Misistras Artelor, a vizitat Textral N*t;oâSi și a avs,t o Întrevedere era d. V. B. Pinaesca, Director«! Teatrala!. D-l Pencescu reget ds no! ne-a comunicat următoareh : D-l Minist:« convingăndn-ee de starea reală, a bine voit să mai tslgere suma de 100.000 lei pasiva repararea caloriferelor şi Întărirea hsrnhi da la uzină. Piatra restul reparaţiilor necesare sama va fi alocată prin nod buget. In ce privtşte noul beget al teatralei din Uşi, dr. C. B. Pennmu ne arată că d a și fost prezent did Minialrs aa an zpor de 1 milo» jarafitah, zdlci de la 5 milioane la 6.500.000 Id. Dl. Lapedat a promis că va aproba a^eat proect asifd cA după 1 Uaatiia 1925 se cred® ei «e vor putea aagumenta salariile peraoviinîaî teatralul. J. INFORMATIUNI Oinistru LapBdatu şi Teatrul die laşi C. F. R. DIRECŢIUNEA II REGIONALĂ IAŞI PEBUCâŢIUNE Si ediție la can istriţs geoerafică In zim de Mercuri 8 Octombrie 1924 ora 11 a. m. m va ţhe licitaţie la Direcţia II Regională a Căilor Ferate Români, Serviciul P, str. Vasile Conta No. 9 Iaşi, pentru aprovizionarea din 1000 Kgr. cârpe de resturi de pânză de s Ci pentru ţi«nus duşumele, 100 kjgr. sfoară de Cusut de jam. mm. grosime şi 200 kgr. sfoară de legst 1 jam. mm. grosime. Licitaţia se va ţine In conformitate cu art. 72—83 din lege* comptabiltăţei pitulice. Supra oferte nu se primesc. Ofertele vor fi valabile ce puţin 2 luni de la data licitaţiei. Se va depune garanţia provizorie de 5 Ut sută din valoarea oferii. Informaţiunile despre condiţiunile speciale precum, Caeîe de sarcini şl orice «it® defiuilri necesare Se pot lut In zilele de lsem la Serviciul de Economat C. F. R. Ia s|, cautonil No. 111 lângă gara Issî şi’Direcţia I Regională Ec. Bucureşti gara de Nord. Se vor depune modele etichetate şi aigilate. Drecţîunea işi rezervă dreptul de a freţoşa furnitura abordând o pe poziţii după preţurile cele mai avantajoase. Dir. II Reg. C. F. R. I«$I 3 “2 eUMPAHftTI liFTlîîr" LA MAGAZINUL GENERAL IAȘI.—STRADA LAPUSNEANU 38 (vie a via de CrfdftKi U.bass) Pentru DESFACERE CAT MAI MARE Toste arficolile fise «I« GALANT ăRiE şi CONFECŢiUNi pistra Domni, Dame şi Copii. Diferit« modele de: Rochii, Bi&ze, V««i®, Hiiaate, Flanelărie, Ciorail, Mălsîî, etc. CUMPĂRAȚIEFTIN LA MAGAZINUL GENERAL str. Lăpușneanu 38 (visavis de Creditul Urban). Primele proecte de legi ce sa vor depune la Parfement Bufi.—Ia SfSluirea primă a corpurilor legiuitoare se vor depune următoarele proecte de legi: DL. LAPEDATU va depune proectul pentru organizarea şi unificarea bisericească, proectul pentru regimul cittidor şi proectul pentru asigurarea veniturilor eletului şi ale Bisericei. DL. VINTILA BRATIANU va depune proectul pentru lafrânarea al Colului, proectul pentru modificarea impozitelor indirecte şi proectul pentru modizarea Rget timbrului. DL. CHIRCULESCU va depune proectul pentru Codul Mancei şi al Cooperaţiei. DL. G. G. MARZESCU va depune proectul pentru modificarea codului penale l a proseaure, proecte pentru organizarea judecătorească şi legea presei. Ministrul de Interne va depune proectul reformei administrative. DL. MARDARESCU va depune legile corespunzatoare pentru complectarea legei organizări militare. DL. DR. ANGHELESCU va depune reforma învăţământului secundar şi a Celui particular. DEMISIA GUVERNULUI GREC Buc.~Guv«muî grec adtmlshnat ieri, httmâi nu MlarsiA Tn Pnnisment. AOuMrc« great! st-n smSmt lucrirue. Urmeszi tr^titive p«r,tra f«m«rea unui guvern da coalite. Un nou asasinat politic la Rug»na Buc.—In Bulgaria a tot un nou atentul politic. Fruntașul macedonean Vasilav a fost împușcat și omorât da mac^donani, de pi ordinala tombatului r»vo£u|ionar. Curtea de apel și tratitul Trienon But— Curua di apii dia Bammti jad&săni ataudmri procmi d-tei A, Saigaim, avoe&fal aemtma di. Simionism, a rtdmi va luth d*ut urând a mânat m procesului p& motivai să di. Stnîgmia fiind svr&a, nltgttt ti oprește dă a sg judeca pcrăomi sau pria procurator, la stime de anul nou evreim. Dr. Simioumutt invocat tain smtmerm anistui imidmt si Untaiul ds paseda la Trianon. Cartea a respins factdivital. Anchetarea d-lui Ioaescu Mariţa Bal—Punchistul da Ilfov a decis a trimite pe d nil Ioaescu-Mariţa şi Matrinissu la Cfrdova» pentru complectarea audiatei îa Chestia fraudlor săvârşit la arestul Craiovean. Fimctianzril In audientă la ti. Vratii Britianu Bas.—O ditegafie a famttomrilor tn fanate ca d.Brădtstmm se pMMiuta astăzi dim mmntstra dt finanțe Viuiită Brătianu spre a-i so- Ikita îmbmJâfiMQ stăm materiali a fuufiomtiter. Declarațiile cancelarului Scipel Bsß.'—Cansitatni Sapsi tut fan nemi interstftv declară să Austria nu va intra îa Mim Antantă, nici In vn-o altă federație de state fi nici la fidmfta dunăreană. Comercializarea Buc.—Mâne are loc la ministerul de Industrie o şedinţă a comisiunei de îndrumare şi control. Se va discuta chestiunea comer- Ciaiării întreprinderilor statului de Lonla. l Agristic Brutarilor Ba®.—Brutarii din Capitală au țintit cri o fartunie tratând a trimite o delegație la d. ministru de finanțe spre a crins un spor al prețului pâine!. Explozia tip la Cotrosini — Trei copii grav răniţi — Bac.—Pe câmpul dela Cotroceni, la apropiere de fortul Domneşti, trei copii care părteau vitele au găsit un obuz de mare calibru. Jacâadu se ca d, obuzul a txploadat râuludu-l grav pe tustrei. iașt.'rfi feriflii ,A*oîaa* gir. ^tuiessa No. 1 Revolutionarii tmcetfowmi şi Sovietele Bus.—Telegrame streine confirmă ştirea Că macedonenii revoluţionar lucrează după ordinele directe ale Internaţionaid III dia Vlen#. Revoluţionarii au plivit sumi importante pentru a executa planul atentatelor politice. CliftBAdUa Wi U. DAM TiâTâTIVELE FRAIKCO-GEICHANE Bmc.Deligafii germană car® va trata in cea franceza chestiunii® economice a sosit la Paris fiind primit în gară de membri! guvernatul. Tratativele franco-germane m început ieri sub preşîdenţia d-lui Herriot. De vînzare hCTC: Ribrtata pimiat arabii, cait-a. A se adresa: Av. E-'g- Maia«»ca, Sf. Tsodar 43, Loco. B. 109 Piliţi pmim d-mi poosoiENi PEPIN ERA DE VIŢE AMERICANE ALTOITE. (aetorlaet! da Ml»int*ral D^raenlifor şi âgicurtare) l Prop. TH IACOVACHE Cotnari Oferă Domnilor podgoriei cela tasl buna varietăţi! dj viţa altoite. cu preţnrl foarte nsvsKîSijjS«, Pepinhrs, e.jte situala in Boasna Cotnari, Ia 2 k«n, ds g«a Cotnari 158 e închiriatdels sf. Ucmilia a. c. an »parteit com ,. * din 4 odăi, c* ti . Iă prin mi, bucăfăne, egrzda ««paiață, apă, left ehteidă, ateuassss tt.. in str. Bsos«,b No. 15. Doritorii se vor adresa pretarilor din cama alăturată. tO~Q * 4 A