Mişcarea, octombrie 1924 (Anul 18, nr. 223-245)

1924-10-04 / nr. 224

are vieaţa şi trăieşte. — Lumea, şi in orice caz lumea noas­tră, are sfârşit şi deci va lua sfârşit. Dar dacă sfârşitul acesta va fi bun sau rău, aceasta depinde numai de noi. — Animalele nu au idee de moarte. O­­mul a devenit numai atuncea om când a recunoscut că e muritor; iar omenirea va fi numai atuncea omenire, când va recu­noaşte că e muritoare şi că „sfârşitul lu­­mei" nu este o legendă deşartă. — Cum pot crede un Diavol oameni su­periori ca Dostoievschi, Soloviov şi Pas­cal ? Dacă Dumnezeu e personificarea ab­solută a binelui, de ce n’ar fi şi personi­ficarea absolută a răului? — Diavolul e viclean: el trebuie să fie invizitibil şi de aceea îşi bate joc de toţi aceia cari ii arată. — Dar ce fel de faţă are Diavolul ? După mine are faţa ce mi-o Închipui eu, după tine aceia pe care ţi-o Închipui tu, pentru fiecare el are altă mutră! — Ce e mai grozav pentru fiecare om ? El Însuşi — Tu te compătimeşti întocmai precum mama Îşi compătimeşte copilul bolnav, Dar zdrobeşte copilul de un pietroi şi vei ve­dea cu e un pui de diavol! —­ Ce e plebea ? „Pământul se cutre­mură când un sclav devine rege“ (prover­bul lui Solomon). Sclavul care a devenit rege e „plebe“. — E greu să crezi in vecinicia suferin­ţelor, căci aici necredinţa e mai mare de­cât credinţa. — Diavolul ne judecă după faptele noa­stre rele, Dumnezeu după intenţiunile noa­stre. II — Oamenii sunt ordinari, oamenii sunt nobili. Dar dacă in fond sunt ordinari sau nobili, aceasta e o problemă. — Până şi oamenii cei mai inculţi ghi­cesc ca o minunată şi delicată presimţire ceea ce gândim despre noi. — Uneori mi se pare că sunt când mai bun când mai rău decât ceilalţi, dar nu­­mai vanitatea mă inşală căci nu sânt nici mai bun nici mai rău decât ceilalţi! sunt absolut ca toţi. — Mai lesne ierţi pe un altul decât pe tine vnsu­ţi. — Ambiţia mea ascunde dragostea faţă de om, chiar dacă ea e cam plicticoasă.­­— Din punctul de vedere fizic şi spiri­tual vedem In tinereţă mai bine de aproa­pe, iar la bătrâneţe mai bine de departe. — Bolnavii şi nenorociţii se simt vino­vaţi, când Îmi merge rău desigur să sunt rău. — Cu cât trăieşti mai mult cu atâta vieaţa e mai plini de dureri şi de plăceri şi cu atât mai mult pătrunzi cu inima la vieaţă Întocmai cum pătrunzi cu plugul Iu adâncul pământului. — Durere Insamnă întotdeauna o creş­tere a corpului sau a sufletului. In singu­rătate obţii căldură. In contactul cu oa­menii dai căldură dela tine. Dar dă-o fără zgârcenie, căci cu cât vei da mai multă cu atâta vei câştiga mai mult. (va urma) TRAD. In atelierul sculpto­rului Hette D­­­mali voi d­­a să vieltes atelierul sculp­­toEtdti! Ridmrd Hette. Mi s’a presentst ccBsta şi am ştiut si profit de es. Am fost primit de Riehsard Hette ca gentileţea şi modestia care-i caricterlaeaai. In timpai cât an at&t la ei a căutat să­­mi arate atelierul, al­ia de lai lacrări şi să-mi dea toate timerirde. Mi a arătat o Inireegl­­erie de capete de ezpresie. Apoi aadari splendide şi fo­tografiile şi machetele monumentala! Uni­­rel Esesrebiei cere ce va ridica la Chişi­nău din iniţiativa Episcopala­ Vladimir de Hertzs. Macheta prîaeststfi­­de R. P. Hette a atras privirile tuturor vizitatorilor. Pe piedestal sas, a® sfii genial ţiţei care la­­coroasaxfi Setai a&b­el c* corosaa Ia­­blauet. Jas, dosi birgo-reliefuri, unei la faţă şi alin! In dosar atone mentaid, la pro­porţii aegxagerate şi ca mait g«gt aîcătsi­­la. In lija piedssiafalai ee &ită Romaidé Inir'o Înfăţişare măreaţă şi dentră, imbri­cată de si,băiv.sie ca h­uimda fi poroasa regată, Inbrăţişând pe Bassrabia repre­zentată piinîr'o tisără ţărancă ca ochii expresivi şi rig&ori îndrepteţi spre Ro­mânia. Beio-retiefai, reprezentând ţărănimea la lucrul cimpulsi, cum l-a prins vestea uni­re!, e un mo­tiv admirabil şi da efect. La cele gstra colţuri sie michin­ei, sg.i- Culture, Industria, m..«ca şi pescuita!, cele petru esusit de Libegatira ale Bseartbu­l, sph­md.d redate. Apoi mi-a arătat ultima ea lătrare „La atac", monumentali animi, pent­u oraşe! Vsarik Această ultimă Inerare ne Întăreşte pă­rerile nemeite şi ne dă din nou o dovîdi. La marele talent a sculptorulul Richard Hitte. la Ianuarie va avea loc cancareal pentru monsmentul unirei Basarabiei. Urăm tânărului sculptor ieşeau reuşiţi, la care de altfel are toate şaaeile. LARME gl 8 $ ft A % 1 A — 5 mllleam pentru Bas­rai­­ble, 25 ml limes pentru Bum pină, și 20 milioane pentru Aracul, m f&st repar tinete pentru «jato raren dâm&tilor de rânbei, de ttatre ea­rn Islam a duspegabtreta?. — S’* sprebfit sama de 795,810 iei pestre refacerea sepiei Saslas-Tecael-Iaşi — Tânăra! pianist Marcel Lu­bovlel care i fost efite­ra alle la localitate s’a Înapoiat la Paris spre agi compliera s­a­­diile la .Schals Cantora»“ din Capitala Franţei. — C°KiliierâteI agricol a fost înştiinţat ci­tită la 10 Octombrie se înainteze ca­sei centrate de împroprietărire datele sta­tistics aaspra [expropriere! şi impropretă­­rirel. — Ieri I «in loc, In prezenţa anei enmereaee asistenţe, ini^ormtatarea regre­tatsinl ssf perceptor Ai. Vlcol. An rostit cuvântări preoţi Tndirsehs şl Diaaaca, d'. Pavsl pnenos şi alţi coleg! din ad-ţia firăiciari. — Maias Vineri 3 Ojîombiie, se va întruni coasin­d profesore­­a f­iscuităţei de drept, peatru a fixe data la care se vor tine examenele din aceşti­ sedane. — Necaise Manolache din localitate­a reclamei autorităţilor poliţletteşti, că iator­­cându-se acată a găsit ca la complect de­valizaţi. Asemenea l-za dispărut şi o ia­rnă mai mare de bani. intra cât l-a dis­­plrat şi soţie sa, se presupune că dânsa a fugit da acasă luând şi lucrările din casă. Autoritiţiie poliţieneşti "sa luat măsuri peatru armii­irea soţiei dispirate. — Asia&i are loc in strada Crace! no. 42, congresul preoţilor lipoveni din Băla­­rabia, Bucovina şi Moldova. Pe lângă alte chestiani, sa va discuta fi chest­ianea alegerii a lui mitropolit, ia heal celei decedat. — Autorităţiie poliţieneşti sa arestat pe iadlvidul Astoa Sala. şi Van condus la comisia­­ spre cercetare, filed asanat că a ferst dia lygnaarsl­ini iDsnciaa, suma de 1200 k!. Cercetările continuă. Noua administrație la Soroci —Dseleraftdle d-lui Al. crapemehl prefectul Jade­fu­lui — CHÎȘNAU. D. Al. Crapiasshi prefects! jedețaiul Soroca, Intervievat de an redac­tor al ahralui „Dreptatea“ a ficat urmă­toarele declaraţii cu privire la administra­ţia din acest judeţ: —Abia icsit la Soroca, am coavacat la prefectară pe toţi subrefecţii şi am a­­vut cu d-lor o enzferială, purtada-le h vedere, că doreae ca fiecare la parte, să saute să-şi da­a silinţa ci populaţia deli Să el fie mst­amb­ă, laalate de toate să se facă administra­ţie Isteria , fiecare conform legilor din ţara românească. Es cred ca priat’o administraţie bine făcută, jadsţal Soroca va lîfiori. Fancţionarii ei an fecă politică d­­ed- Bslaistriţie. Marţi ăears, sra Intmaii pe toţi subpre­fecţi! la o mesă intimă, nade iacă cd­tă l-am rugat si mancească din răipaîjrl, relativ la baaa ladrtaare şi administraţie a populaţiei pe care o au seb cosdacere. Imediat ce voi pane la curent laerăriie, vei plece lah’« hspestlo pria jsdet şi mă vei convinge persoaal despre moissi sd­­mlan­trațicl. —Mai am b gând al fac intervențiile accesare la cei la drept, piatra n mi se aproba maiarea prefecturel h losanul Zemstvei, cam ca toate serviciile reduse pe osie le are, ocupă an beai foarte ma­re. In local prefecture! ar ajuns că se ma­te Tribsa’fal, care e foarte rău inata'at acum. —In privința clădirilor școlare, voi coa­­voas cât de urgent comiicid judeţean de construcţii şcolare, peaîra » vedea ce n'& făcut pîoă îs prezent. Dapi ce iberarile vor fi puse la punct vom vedea ce este de ficat, de mirean «csatsia cheaile a ia primai rând foarte impiortadă. Soroca fiind ş! sub ruşi aa ceaha deeta! de cuîtarsl, in exia ce pri­veşte şcolile moldoveneştii. ii.— Pentra aasară la orele 5, a fost convocat condiial profassist al favoltiţii de medicină, la ordiaea zilei fiind mai mult» c­his­ian! de ordin ndailnietrativ. — D. Pr­of­es­or PERICLE POPESCU a dischs un i­srs preparator de EXAMENE PARTICULARE (pertea literarii) pentru elevi și eleve; ex*msu® integral« de cori­jări și rxamene peatsn^d^ni chse. Isformețiuni la locuinţa d-sa’e la etr. I. G. B ăSÎRM 47, Intre oarele 6—7 p. m. la fi^-ce *i. H—■ îiftesilra® CSrtil frssscfza li Llbrări® Sgcre & to. fgyl. S’a pierdut i;, jSjLSrt seara de 30 Septambda ana poşetă coa­­ţifiând : na creion de aur, o crucistiţi de arg­at o pudderi, aa carnet şi 30 de tei. Gisitorul este rugat a aduce poşeta d-rui Begeaia Meiinte la Teatrul Naţional peatru care va primi o bană recompensă. Viza livretelor In judeţul laşi La 15 Octombrie va Începe viaa livre­telor militare şi In jedeţul kşi. Se vor pre­zenta la viză oamenii din con­igentele 1900- 1921 la Plaeiv. Viza se va face In ordinea următoare: Subcentrul 1 Vlădeni, Central I V­idea­. Comoaele: Bivolari 15—16 CM., Herme­­ala 17—18 Oct., Afsdrleseni 19—20 OsL, Sipote 21—22 Oct.,Ro­caal 23 Oct., Plu­gari 23 Oct., Vlideai 24- 25 Oct. Ontru­l II Movilsai: Comande: Coarnele Caprei 27 Oct., Fornil 28—29 Oct.C­op­­alța 30—31 Oct., Tigm­ail 1—2 Ncemb, Movileai 3-4 Noimb. Subcentral II Copca. Central I Copan: Comancte: Cepoa 15 Oct., Rediul Mitro­poliei 16-17 Oct., Stalini 18—19 Oi., Arcaeanu 20 Oct., Gorăs^L 21—22 O.t. Central II Tomesti: Comaneh: Ceara* leni 24-25 O­i., Psisecaul 26-27 Oct., Ungheal 28-29 Oct.­­*tom­a 30-31 Oi., Halboca 1—2 Noa mb., Tumef i 2—4 N-br. S­ubsercii in­ Voinesti: C«n rai 1 Voi­­aesti: Comsneh: Volaesti 15—16 Oct., Miditj­ a 17 Oct, Cucateni 18—19 Oct., Dsmesti 20-21 Oct., U­lean! 22 Oct., Mo­­gotîsti 23—24 Oct. Centrai II Bachm : Comaasle: Basissm 26-27 Oct., Qslata 28-29 Ocs., Mlroa­­lav» 30—31 Ou!., Cier ea 1—2 Naassb,, Poeal 4—5 Ncemb, - ®8 ne spun® d. @. B. P«.mm$eu - ám snnstst că la timpul vizitei L hsl, d*î Alex L»padcta Misistras Artelor, a vi­­zitat Textral N*t;oâSi și a avs,t o Între­vedere era d. V. B. Pinaesca, Director«! Teatrala!. D-l Pencescu reget ds no! ne-a comu­­ni­cat următoareh : D-l Minist:« convingăndn-ee de starea reală, a bine voit să mai tslgere suma de 100.000 lei pasiva repararea caloriferelor şi Întărirea hsr­nhi da la uzină. Piatra restul reparaţiilor necesare sama va fi alocată prin nod buget. In ce privtşte noul beget al teatralei din Uşi, dr. C. B. Pennmu ne arată că d a și fost prezen­t d­id Minialrs aa an zpor de 1 milo» jarafitah, zdlci de la 5 milioane la 6.500.000 Id. Dl. Lapedat a promis că va aproba a^eat proect asifd cA după 1 Uaatiia 1925 se cred® ei «e vor putea aagumenta salariile peraoviinîaî teatralul. J. INFORMATIUNI O­­­inistru LapBdatu şi Teatrul die laşi C. F. R. DIRECŢIUNEA II REGIONALĂ IAŞI PEBUCâŢIUNE Si ediție la can istriţs geoerafi­că In zim de Mercuri 8 Octombrie 1924 ora 11 a. m­. m va ţhe licitaţie la Direcţia II Regională a Căilor Ferate Români, Serviciul P, str. Vasile Conta­­ No. 9 Iaşi, pentru aprovizionarea di­n 1000 Kgr. cârpe de resturi de pân­ză de s­­ Ci pentru ţi«nus duşumele, 100 kjgr. sfoară de Cusut de jam. mm. grosime şi 200 kgr. sfoară de legst 1 jam. mm. grosime. Licitaţia se va ţine In conformitate cu art. 72—83 din lege* comptabil­­tăţei pitulice. Supra oferte nu se primesc. Ofertele vor fi valabile ce puţin 2 luni de la data licitaţiei. Se va depune garanţia provizorie de 5 Ut sută din valoarea oferii. Informaţiunile despre condiţiunile speciale precum, Caeîe de sarcini şl orice «it® defiuilri necesare Se pot lut In zilele de lsem la Serviciul de Economat C. F. R. Ia s|, cautonil No. 111 lângă gara Issî şi’Direcţia I Regională Ec. Bucureşti gara de Nord. Se vor depune modele etichetate şi aigilate. D­recţîunea işi rezervă dreptul de a fr­eţoşa furnitura abordând o pe poziţii după preţurile cele mai a­­vantajoase. Dir. II Reg. C. F. R. I«$I 3 “2 eUMPAHftTI liFTlîîr" LA MAGAZINUL GENERAL IAȘI.—STRADA LAPUSNEANU 38 (vie a via de CrfdftKi U.bass) Pentru DESFACERE CAT MAI MARE Toste arficolile fise «I« GALANT­ ăRiE şi CONFECŢiUNi pistra Domni, Dame şi Copii. Diferit« modele de: Rochii, Bi&ze, V««i®, Hiiaate, Flanelărie, Ciorail, Mă­­lsîî, etc. CUMPĂRAȚI­EFTIN LA MA­GAZINUL GENERAL str. Lăpuș­­neanu 38 (visavis de Creditul Urban). Primele proecte de legi ce sa vor depune la Parfement Bufi.—Ia SfSluirea primă a corpurilor legiuitoare se vor depune ur­mătoarele proecte de legi: DL. LAPEDATU va depune proectul pentru organizarea şi unifica­rea bisericească, proectul pentru regimul cittidor şi proectul pentru asi­gurarea veniturilor elet­ului şi ale Bisericei. DL. VINTILA BRATIANU va depune proectul pentru lafrânarea al­ Colului, proectul pentru modificarea impozitelor indirecte şi proectul pen­tru modizarea Rget timbrului. DL. CHIRCULESCU va depune proectul pentru Codul Mancei şi al Cooperaţiei. DL. G. G. MARZESCU va depune proectul pentru modificarea co­­dului penal­e l a proseaure­, proecte pentru organizarea judecătorească şi legea presei. Ministrul de Interne va depune proectul reformei administrative. DL. MARDARESCU va depune legile coresp­unzatoare pentru com­­plectarea legei organiză­ri militare. DL. DR. ANGHELESCU va depune reforma învăţământului secun­dar şi a Celui particular. DEMISIA GUVERNULUI GREC Buc.~Guv«muî grec adtmlshnat ieri, httmâi nu MlarsiA Tn Pnnisment. AOuMrc« great! st-n smSmt lucrirue. Urmeszi tr^titive p«r,tra f«m«rea unui gu­vern da coalite. Un nou asasinat politic la Ru­g»na Buc.—In Bulgaria a tot un nou atentul politic. Fruntașul macedonean Vasilav a fost împușcat și omorât da mac^donani, de pi ordinala tomb­atului r»vo£u|ionar. Curtea de apel și tratitul Trienon But— Curua di apii dia Bammti jad&săni ataudmri pro­cmi d-tei A, Saigaim, avoe&fal aemtma di. Simionism, a rtdmi va luth d*ut urând a mânat m procesului p& motivai să di. Stnîgmia fiind svr&a, nltgttt ti oprește dă a sg judeca pcrăomi sau pria procurator, la stime de anul nou evreim. Dr. Simioumu­tt invocat tain smtmerm anistui imidmt si Unta­iul ds pase­da la Trianon. Cartea a respins factdivital. Anchetarea d­-lui Ioaescu Mariţa Bal—Punchistul da Ilfov a decis a trimite pe d nil Ioaescu-Mariţa şi Matrinissu la Cfrd­ova» pentru com­­plectarea audiatei îa Chestia frau­­dlor săvârşit la arestul Craiovean. Fimctianzril In audientă la ti. Vrat­ii Britianu Bas.—O ditegafie a famttomri­­lor tn fanate ca d.­­Brădtstmm se pMMiuta astăzi d­im mmntstra dt fi­nanțe Viuiită Brătianu spre a-i so- Ikita îmbmJâfiMQ stăm materia­li a fuufiomtiter. Declarațiile cancelarului Scipel Bsß.'—Cansitatni Sapsi tut fan nemi interstftv declară să Austria nu va intra îa Mim Antantă, nici In vn-o altă federație de state fi nici la fidmfta dunăreană. Comercializarea Buc.—Mâne are loc la ministerul de Industrie o şedinţă a comisiunei de îndrumare şi control. Se va discuta chestiunea comer- Ciai­ării întreprinderilor statului de Lonla. l Agristic Brutarilor Ba®.—Brutarii din Capitală au ți­ntit cri o fartunie tratând a trimite o delegație la d. ministru de finanțe spre a crins un spor al prețului pâine!. Explozia ti­p la Cotrosini — Trei copii grav răniţi — Bac.—Pe câmpul dela Cotroceni, la apropiere de fortul Domneşti, trei copii care părteau vitele au găsit un obuz de mare calibru. Jacâadu se ca d, obuzul a txploa­­dat râuludu-l grav pe tustrei. iașt.'rfi feriflii ,A*oîaa* gir. ^tuiessa No. 1 Revolutionarii tmce­­tfowmi şi Sovietele Bus.—Telegrame streine confirmă ştirea Că macedonenii revoluţionar lucrează după ordinele directe ale In­­ternaţionaid III dia Vlen#. Revoluţionarii au p­livit sumi im­­portante pentru a executa planul a­­tentatelor politice. CliftBAd­Ua Wi U. DAM TiâTâTIVELE FRAIKCO-GEICHANE Bmc.­Deligafii germa­nă car® va trata in cea franceza chestiunii® eco­­nom­ice a sosit la Paris fiind prim­it în gară de membri! guvernatul. Tratativele franco-ger­mane m început ieri sub preşîdenţia d-lui Herriot. De vînzare hCTC: Ribrtata pimiat arabii, cai­­t-a. A se a­­dresa: Av. E-'g- Ma­ia«»ca, Sf­. Tsodar 43, Loco. B. 10­9 Piliţi pmim d-mi poosoiENi PEPIN ERA DE VIŢE AMERICANE ALTOITE. (aetorlaet! da Ml»int*ral D^raenlifor şi âg­icurta­­re) l Prop. TH IACOVACHE Cotnari Oferă Domnilor podgoriei cela tasl bu­na varietăţi! dj viţa altoite. cu preţnrl foarte nsvsKîSijjS«, Pepinhrs, e.jte situala in Boasna Cot­nari, Ia 2 k«n, ds g«a Cotnari 15­8 e închiriatdels sf. Ucmilia a. c. an »parte­it com ,. * din 4 odăi, c* ti . Iă prin mi­­, bucăfăne, egrzda ««paiață, apă, le­ft ehteid­ă, ateuassss tt.. in str. Bsos«­­,b No. 15. Doritorii se vor adresa pre­­tarilor din cama alăturată. tO~Q * 4 A

Next