Mişcarea, noiembrie 1924 (Anul 18, nr. 247-272)
1924-11-01 / nr. 247
ANUL XVII No. 247 Justiţie sau opoziţie? Cin era de aşteptat opoziţia Estiaiad seamă de declaraţisatl« floate de către firal guvernulul, a’« yl grăbit tă anunţe laterpalări în chrstianes fraedelor «i vârsle de partoane particalire în chestiunea coaaticabil esel epoletici petrolifere şl in legătură ca ebeneren aaor paşapoarte de emigsţiane. Ca tonta că dl. I. Brădsen a făcut caapacat Parlsmentalal că la acesatl chtatiaaa gavrraal doreşte tă ae htă dep lai lambă şi ea toate că oposiţ’a cate convlaal de acest adevăr şi cunoaşte ai ca şi acrea initracţiunel, totuşi Investi vele pornite din ap’.rlt da oeatractie n’aa lipsit aici In primele sile la care vom fi doilt ca deibaterlie ssupra meeatral aă dectrgl mnu’o stninl atmosferă, latt’aa apl.lt elvlllaat șl latr’o perfectă arbaaitate. Ia Caceră d-nil Midgara șl Mirto, repreaeBiaat!l gispărit țâiăalăîe.aa asngtnt Interpeli) In ehest!« psrapoartelor, ca aaerlanea in total graraltă eă gavernul are intențlansa de a acoperi pe cel vinovat!. faptei acesta a determinat pe mlnlatrul de Jaaddle d. Q. Mârleaca, eă răspândi imediat arătând că chestlaaea fundelor respective ae if ă In cercetarea Jasiilel şl tă na as pot pase Iacă la dUpoalţle lntarpalatorilor scteia şl dcantels cerat, latracit instrucţia na eite termica*». Cslaee revina de pe arms dechr daai* lor făcate de gsiarn Cite că nlei litt’« osa geverent na psate fi flint respoaztbi da frasdiile ce le pot să vi şl cetăţeaii pri vsţi «ai fsacţioca ii incorecţi. D n dvzbateril« armate reieşi că ga* vernal tm totere«*laasmeaas fraade șl că el a-; Intervine și nu poale Interveni d Jssîițl* ră-«tfe ă întreaga datorie. Oposiția a ț nai aă arete cel pafta plai astăsi dl aa ține seamă de acite halte iOi3»id92att»nl tro.sle, celacsce a atras răs* tanai eficahr şi hotărâtor ad-ni mialstra de justiţie. La o Interpelare Ideatică ia chsatlnsea aaor asrrgiil săvlista la C. P. R. ea representa&t țărbat a ficat astfe^si halma,hei, celace a a determinat raapaeed catigorie al mlnlatrehl conunxstllliar cere a arliut d-lu! Poilcrat, deputatul Interpolator, că la această privință, a'« lastlialt o aactmviiatte a«am aaas lasi. Din această atitudine adoptată de parlameatirli opopalitel ae desprinde an linger și mare adevăr: Guvernul Brădina nu va tolera aici odată frauda şl nu va acoperi pa defondatori. Şi In această pilviste, declaraţia ficaţi de primar »Inlette Ulocepata Escalaael parlamentare este cea mai bună garanţie despre mioriticei morali a actualei guvernări. Studenţimea ieşană înfierează crima In timp cs eulsrli morii* sl pSrtssl! asasinului Cornului Codraanu continui a vorbi nn numai« Intreg«l sfsdsiiml, dupS sum vnrbisi In numila creştinismului sl al roifcânlstruiul.—msi- Jorlafăa »tudenilmel ac ds so lidsrlzeozl da această crimă şi da toată actiunea lasting.midist după săvârşirea oribilului asasini?, d-na Manciu a primit următoarea tetagremâ: „Studenţii universităţii din leşi, cu adivărui dragoste de neam şi cari întaleg că viitorul bun al românismului «sta asigurat prin muncă noastră cinstită şi demnă şi prin respectai ordinul, profund îfi durerei, ducela ImSmplate soţului Dfiră, vă roagă şi na primiţi a lua parte la durirea ca vă apasă*. Stadest, uolvtfittftfă muncitoare Refaci Barsiras, an seritoe spant»), a torts o operă,n viata turtilor ăla spania. Cartoa etto intitulata ,LamVictorii din Hamea* (Macabett) It face senzaţie la eereartis literaro. * Anatole France a fort aşezat intr’un costing de plumb căptuşit eu atlas a.b. la acrit smna s’a aşezat şi o tutie informă de etteres îa care l’a conservat ettemul maniat artist. Siettet de plumb a fost așezat Intr'un alt elena de stejar ca ornamente de argint. * Potirotănd pe marele compozitor italian Verdi, serMordoman Hubert Ealsnbrrg, antoni mieunatelor 9Sllatt* Literate* araţi că numele lai VERDI, ăetcompas prin iniţiate tedd arme.toarta fraza simbolică! „VICTOR EMANUEL ROI D ’ITALIE“, deanae se poate trage eonazU ea marele compozitor n fost şi rămâne regele maziest itaiene. • Muzica şi compoziţiile etice sânt puţin cunoscut* la noi—ea excepţia unor festilist cercări muzicale, profesionale. Actualmente se uăntd la opera din Pega uRoassa kam opera de Dtoruk, ,Libassz* operă de Sneta&a, ,La * étile bianchisserie“ operă d* Kovarovici, și ,Li Baiser* operă de Smttane. * Teatrul artistic din Moscova se află un turneu la Praga, avi.id înfrunte pe esteri.a tragediană rusă Germanova. * „Coseerf Simfonie* este titlul unei comidli originale Intr’un act datorită d-lui P. I. Prodan și reprezintatd pe scena teatralei ,Regina Maria* din Buanstt. osir O și la daum&ă s’a împrăștiat prin toi nuinisai. Alt titut dramatic Da Max, In ama asii scurt» mfitinţi a Imhis pefili pe »sei», It Pâfii. Natal din Saşi, fiai d mlai Emil Msx, dinir'o familii Uraditd «u familia domnitorului Caua, De Max a pimi de tagar la Franţii aude P in primis maulfisiăti ntiMUa a atras atențiunea m&r mați arttiti arimativí, fiiad consumea o glorii mondială și de către crttml di artă dramatică Francisc Ssr&y. Cate riad mm a admirațiuniă pariuimilor Da Max a araet aii mai lantta tnpié &le gloriei artittku laănd totul lui Mgm$î Sally, la motti tia acestuia. Primit ca eutaulam la „Comedia trauma“ tragedianul De Max a fost cel mai mun iutirpmi ai rotarilor clasm din tort a nahuat mătiani inimitabile. Marale erlist dopând,—care ta emit din armă jam alatarm de toate alebtitaiih fronetze, având di mute ori partemra pa Mdrioam Vtătara, n’a uitai aided stă tă patria aa mu fa minis fi tu toaU csont iig ca cam a fost Inmnjamt 04 Franţa şi de nobilul popor frâne îs, il u'a nuanţat ia cetâţinia $adi origină, pi mn a păstrat’o tot timpul vieţii sau. Dia eâad ta când dorul de patrii îi mdacea ta tată şi are vie In amintirea iuiator mioreati iau rănit pe scenă, palma şi gran*donna artei sau. De Max a jamt fi pe suna Halmiul naţional din taţi, did au putea lipsi laşul d$ farmecul ariei sale mdret$ fi d$ arago&tie ce a păetrm’o pararea oraşului sân natal. Dd Max moan tn plină glorie şl ia puUtm vkţd numai în vârstă de 56 ani. Alaiatm de Talma, Mount Saiy, Ciqtuyn, Satah Burnid, el rămâne m+ din cdumăi sirămci, figuri in galeria marilor adori ai Franst si a marilor tragedianl mondiali. Teatrul românesc datum deal francau este profană îndurerat și tedonat pm moartea ceslealui De Max. s an mmma SAMBATA 1 NOEMBRIE 1924 taie Iii Kissi. Maici la tat Cuvântările rostite de d-nii V. Frâtiţă, I. Popovici şi Lislevici Cuvîntarea d-lui V. Frătiţă Întristată ed năruit mormianul dsrchir ca mn.t la slnte de vreme, Costache Manete, omul voinic care ia frunta şi phea la faţă orice primejdie, craci plin de demaltate şi mândra, omel care sta*stă albă o aparenţi de fericit la viată fiind:! Invittsi si d!spreța!asdl tost» dheriie, coaddsiledn-te prea mici— •ads dobc.’ât dela lalHimea importanţei demnităţii c« s ccspj, ds glsstai trimit d* eh dasma» al ordla*I şl al armiile) la viaţi, da an asta a. In acsisstă apletdidă al, dadtto mn« Îşi râilptsts f instla ragtag^ al ! In fraraosil sat răaăşesf, nede a vaset lamias, şl a simţit prime e bacaill, am venit aă ae facem cea dia atemă datsrle de prieteni şl colegi faţă da prietenaban şl loial, faţă da cohgal distins şl aeprtţalt, care işi va dormi aomaal de veal, mai aproape de eel pe cari l-a lablt atâta la viaţă. Ca firea iui deschsă şi tataibeeil, ca pselaaca tel peatra împlinirea datoriei, ca şi peatra orice msicl la repriasi ca tat ’athiel, CoEStaath Menda sa diafiagea latra haiţii cosducători. Intra semenii ael, nade ara apreciat și sumat. Ea sar* i’am sinoecat da aproapa şi k’«m pratalt, am filat sterifialal se-1 her, d*»plitledi-ie pestra bi timp, de liegl nobila profesiaaa a avocatahii, •• o labei şi o respecta şi totusi reaplata arerifleletei săa «are ficat ca dragă lalmă, aa-i alta decât darerea profoadă te a cnprire pe toţi, tari plâege« «tătari de voi, diapariţia acesta!eoract şl integra alibas, ea era totdeagna gata cad datoria il chema. la Momentele acestea grele, apialtoare şi pilae de talbarare, inima noastră copleşită da multi dere e, împărtăşeşte ca familia adrabl.S şi aehanglIail şi ea voi toţi prietenii şi capaceţii lai, a«miaartta aste;laţi ce o laseraţi, prin pierderea ssaal an, care iatteaga viaţi şi-a aemacrat-a daidilii, maadlad ea • energie fără semăn şi ca o pailaae fără pereche, când ia birs laantlel pentra a apare pa eel muţi şi da veacuri cbljdatţi cH «ras dragi şi an ! nita nici adata, câand la fancţinâite înalte şi plina de gria răspundere, te*t taaeieră pa rând laersdtetate dri^t bană respiati a iaeaghrllor lui. Simţim ca to,il că viaţa in na aparţine numai notă, ea e fără îndoiilâ şi a acelora pe care i-am caapaeat şi labii, aici la moartea uite drag, avem la aaflet aeantin anal prăbuşiri, a anagol darsros, la aamali admialst.ntld comanala din laşi, mda cal smais diaira noi la chlpal aesata mlyalisc, a răsucit stârnitor şi ca priceperi ca avocat şi la armă ca ajutor ds primar, na pstem bit« alesais Îmi magşiri aifieteşti şi nemărghita lui bonitate ds a Îndatora şi miţnmi o lame Intraggi şi o dtfaih stând partită dint.’o adinei dragoste şi dlniha mare spirit de dreptate, ae cblgă ca asama când aalletal sea s’a daa diatre noi, laapre o iama mal bonă poate, mal blândă dar nacanoacină noeă, in ceasul triat al deaplitirei peatra totdiaaas, aci ce am Insrat alllarci de ei In administrația comanali din earn a ficat pe vremuri parte șl pe care a oaorit-o In decuratl anilor de mancă Încordată șl devotată Interessiei obşteşti, acn: omgginl phs da labiria ş! admiraţialce ae va păstră pentru cel ce a fost o pildă da muncitor conştiincios, o energie şi na caracter. F.e-i ţărâna uşoară, pe cât de frames şi aebi! l-a dat eefletii. Cuvîntarea d-lui I. Popovci hirl&htâ adaus re. 3 smt acum mal bine da 18 aal, de ciadastsi dv., sateacisti frumos, tlaiştic, de goapodări harnici şi ramisti, i trimis prafalui nostra, bătrâeahi Boasta iaşi, pa aibi dim cei mal vrrdahi copil al vii, pe anal dig cei marinteiept vlăstar a ansi testii de tfisăşi, pe Coatsche Mania St Isisi iatelejtael, plin de persan iţiţi dtaîhue şi de chisrarî de scamă, o i^l aetata atât de pretenţios în alegerea oameaHor, a primit ca brate's dsechlae, cd drag, ca «Staates» pa fedora! vostrn, că a vizat la el en «aaeltor ca slate, ca dragoste de carie, ca o pilr*adera deosebite a oamenilor şi a her«. Hor. Băiâaatel oraş, l-a priest fecoral răsăririr din Tamaş, ca ochii lai vioi, ca stavira lui mândră, ca gesterile largi şi hotărâte, ca firea Iei deschisă, şi l’a pornit in sâaai la!, l’a adoptat, i’a iavăţal fl l-a dat an loc de cuntre Intre frantaşii lai. Câte mâadrie trebue să fiţi simţit, când aţi anat că federal voatru, la 1919 a dat ala ajutor „de primar şi acum la armă prefect, la laşi, la a data capitală a ţăre ? El singur «’« ilmţit aşa ds «âedra şi aşa da onorat, că an a avut altă griji şi altă praocupare de cât aă răsplătească, cn au devstamvat firi pereche, șl ea o mancă fără fâgiB.aceată alegsre In perecaaa lai. Șl Belă al^la această clipă dureroasă, cred că aa pot mal blae avoca fîg.ra ■snaipaiai aostra prieten, de cât vo^bted de aceaetl mască șl da devotament,și an pot aetul mal bine memorie Ini, dealt *decând atei Ia aatal lai dreg, mărturia apaitră a tstaror, ce l-am foit colig*, şl prieten*, da chipal cam a ştiut că şl ladapllatassă dated#,eţă de laţi,,faţă de ţară faţălde seam. Şi s*t ara de grea manca aceasta şl cât era da eaormi raepaaderea ial, şl cât era da pilcepat federal vostre dla Taass, trebac să vă lach paiţi pântra o alipi doară, praţul a cela mare, laşei, la care lacasac atâţia ocmial, adunaţi dla toate părţile, ca aticaa nevoi şi greatăii, ca atâtea Interese deosebite, ca atâtea patimi, nada pe lâagă Iubirea frăţească găseşti şi ari, pe lâagă vorbă baaâ găceşii şi d.făîmaraa şi apoi să vă închipuiţi că eşti chemat, cam a fost chemat Maaeia, să împaci setate Interese, ei satisfaci aceste nevoi a tataror, ai arsoalaael senate interese protl valet, să risipeşti pe cel actrebald, că aduşi pe cel bani, epre isloeal şi fericirea obştaaacă, şi după ce vă veţi latiipal toate aceste iaci ar!, pa care aci la ştim, Is caaoastaas, vă veţi putea da asuma ds asea cs tra chsmat să fasă Coatachs al voatra, acela în laşal moldovenesc. Ei şi-a Îndeplinit ralalaacsea priseiliţă. Trate 1« făcea ea drag, «Ici ştia ci-şi serveşte ţara pe care o ideiatra; «l făcea ea drag şi neobosit slejba lui, elei ştia ci din giorta ca cita sa va lacsiaaa el, ae va resfrânge orsai şi asapra familiei la modeste şi asspra asastat aătişor, nade a gestat bacariile cepDirlal. El făcaa toata ca drag sici na vreia al daaaintă vechea vredaloia rlaăşească. A fost răpea lesă mişeleşte, când era la culmea act.vititel lui, când ara nul nulcă aevea de ei. A fost răpea ds asul care aetrebiis aa ae isepha ca maacalsi Manela, incapabil aa saferea destoinicia hi Maada, dsnordonat, ara crdiaca hotărâtl de Manela, sttela, na liţălegea dragostea de ţară, a feciorului de teşişi dia Tame. Asel daşmaa tăpas la clipa la care se apara de talenuiile viscoaste de alţii, mai hotărât, mai fodirătaic^ca orbiad. Socotim moartea iar ca moartea aanl eroa. Uşal t'a pâae cam ae ea vise, ea pe aa fia adevărat, ascl de aii de oameni, au fost pursaşi de floral desnădejdit la pipa cănd cerui funebra a uscat prin faţa lor. A fost cinstit in moarte cum a fost cinstit şi la viaţi. Nonă, colegii lui de şcoală, de barca, la numele cărara verbsas, prietenii şi camaraaii de lapte, ai a’a dat dureroasa laalrcinare să sducem cerpal lai aelisafifilt aici la aatal de anae acera 18 aal a plecat viei, lacreaitorul pila de llaen. II aducam liel luennanat ds glorie , de laarl, cam se a ehe eroi de pe câmpai de leptă. ii vom paeua o amintire adâacă şi va fi psntra acl aa sxsmpla via da abnegaţia omenească. Fie-i tăriaa aşoară. Cuvântarea d-lui inspector Lisievici Fslgtrâîosrc mi-a loat vestea la Basareşti cu asampal aostra pristea a fost nola misslete. Iţi zic prieten, aa şef, căci ca noi ta-ai pariat frăţeşte. Ni-mî venea aă cred sceaaia, aa rai inchipalam că acel rătăcit care adese ori se pretindea ci va fl şl el condocătorul tcaitel ţări că Indrisseascl să ridice arma asepra lui Manole, omul ordlnei şl acel care p In actele Ial data să Inspire in aatUtele rătieiţllor că ceea cs fac dan e bine fiind dăanitor latregtl aocietăţl. Ai murit, nsis mişeleşte, ai amsslăsat siegele tin ca sângele nostra—ah ateseta că del cameras! devotaţi care ţi-au sărit la sisior au fost şi ei Lnpsfcail la eceiaş fpe sl iflegeie lor «’« fimestscat ea ai ti». A! marit, ia memoria noastră inel trăieşti , caliîăţie tale nu ne vor face aă to ttiâm și ia speciei ea sa te voi putea «Ita, adnh !m! vei apara lastete; deprins eram ea t:ns, scump sasla, că dsjte lermissrea orelor de mancă obositoare, care iadeie ori erân pusa malte, eltâad chiar și de msaă vermi și-al scanea: crtd die de ajans, si mergem ! Aceste as st hcrari ce na as pot altr. h fata corpsini tis neliiaftetlt pe aa*gaea grorpe! Iti mirtariatss profaeda mea dsme csre va fi Ircpartblre și această dame e alături ds a familiei ta f.1 & Iabltl earners?.), fostul nostrs si a marit tragic; si an ns Intiaaidăm as faptele celor fără Jadscata nafti, si psnem mil malt Imbold la msate, ca pria aceasta al arătîm el vlaţe noastră historie na a pratată şi da pil dl aă fie aseasta şl celorlalţi samirsal dia latreaga ţară. Vot hbiţl tate*'.—atrâesl aatial la jirul mormântal al acelei care diatre voi a răsărit Inibânda-S3 aade 11 filţ), că luaţi amlate că lablal vestra Codite Manela dla Tamaş a mai făcSada-și datoria.— El,fia! Jăranalat Ghrorghs Mends dla Tamaş, a fost chsmst de condicltorii acestei țări aă ţie pript anortoameni ca căstaa ai provoau deaordlae șl iShvrijhaaacă paşnicii benicari, datând chiar la voi ţărani ăl vă talbare dreapta voestră Judecată. El a năşit la tomi să se achite de Îndatoriri. Să fiţi mândri că acel care a palat întrona ordinul la Uşi şi chiar In toată ţera a fratele vottra. Ţărm a fost, pa ţărani la isbir, nici odată na a’a reast să apos că e ţăran— şi doriața «hiar t-a fost să fia îngropat lângă voi. Veniad aci si as Isăm tlulmal adio de la eei ea ne-a fost aut d?sg— ?i ctrs a săata) (ă facă unirea aafhteestă ca peraonal&l «8a—siel seta era dâvtea la*; «1 și persoaaEal nsa—aă I aicea: mergi scumpa I« Impărăţiia dreptăței, nade e dreptate căci drept al feti-sa ti fost vâadst aiminata cam te birbeag la conştienții pa ai sat păpâst. Să ti fia țărâaa sscate! CRIMA EliUSI - Ecouri dia testi țara - Atât autoritățile locale cât și fambis saiaiBatalal prefect de poliie Const. Manela primesc silnic numeroase fotgrame de condoleanțe. Risiodaccaa câta?* diatre iele mai Însemnate, adresate inconsolabilei doamne Adelina Misein.* Jaa aam silaie padi la durerea d-stră. ») 1. 6. DUCA* w Regret dla toată faimă lovitura ce aţi Murat şi vă rog să pftmiţi toadoimuțm mm cm mai md&c dmţite. s) 1. NISTOR Ministrul Bucovinei a „Subsemnatul care am ctmnoscut personal pe soţul d-stră şi i-am admirat mereu firea vioaie şi amabilitatea cu care servea pe toată lumea, mă asociez la durerea dstră cât şi a familiei Întregi şi voeri şi vă exprim nu numai condoleaţe bine simţite dar şi adânca mea mâhnire pentru sfârşitul tragic In Imprejurări atât de regretabile. Voiască Domnul Atotputernic sii consoleze asupra pierdere suferite, dându-vă putere să înduraţi greul vieţii şi Încercarea dureroasă la care a voit sau a permis să vă expună. Ţin să vă asigur că păstrez o amintire bună şi chiar recunoştinţă defunctului prefect Manela şi condamn din tot sufletul fapta neomenoasă şi ruşinoasă, care i-a răpit zilele şi a confundat in doliu o familie fericită. Primiţi salutare şi binecuvântare la Domnul Isus Hristos. AL. T. CIZAR Episcop Catolic, Iaş