Mişcarea, noiembrie 1924 (Anul 18, nr. 247-272)
1924-11-02 / nr. 248
ANUL XVIII No. 248 V 1» •tot»-** f&aş$ « * * <ö » » * « şi AOAMNIST^TM. h#, IfcM Mh # «MtU» (te fttnwi $—a ■«, n. f **4 s. ** « O» St RS&XaA... s» guhn* &* «ss»*$*ja Erm tasĂ Ni fe&aS D-l Constantin Toma preşedintele comisianei Interimare event următoarele declaraţii ziarului «Adevărul", cu privire la oribilul asasinat: Sunt încă sub impresiunea clipelor grozave, începe d. C. Toma declaraţiunile d-sale. Nu-mi pot stăpâni nici acum revolta contra acesta! odios asasini. Da, crima este ordinari. A fost pregătită şi este odioasa. Întreg lişol. Întreaga ţară, a deplâns împreuni cu prietenii lui Manela, sfârşitul său atât de tragic, fiindcă el şi-a îndeplinit datoria şi numai datoria ce o avea: aceea de a asigura ordinea. Se ştie că aceste crime zise—pasionale— se deferi Juraţilor. Ei bine, nu mai merge astfel mai departe. Se Impune o reformă. Trebuiesc date tribunalelor corecţionale, ca fiind cele mai In mloari si le judece şi să dea sancţiunile cuvenite. Ar mai fi şl alti propunere. Si Înfiinţăm şl noi pedeapsa cu moartea. Insă toji legislatorii noştri s’au pronunţat împotriva pedepsei cu moarte din cauza erorilor cari se pot comite. Sunt, cred însă In asentimentul general, când cer, luarea judecărel crimelor de la Jurati şi deferirea lor corectionalului. Poporul român nu este criminal. Nu cunoaşte rizbonarea, nici ura. Are sufletul ban, compuimitor. Partidele noastre politice, nu au cunoscut drept armă politici, revolverul. Da, se cunoaşte lupta pe tiramul ideilor, la tribana parlamentului, in afară de parlament, prin ziare, sau Întruniri. Până la atentatul comis de Codreanu fiul, nu s’a ştiut Insă In politica noastră lupta cu armele contra advesrarului. D-nul Mârzescu ministrul justiţiei şi Gh. Tatarescu subsecretarul Internelor sau înapoiat dela Iaşi. Ambii au ţinut, cam se ştie cavântul la catafalcul bunului nostru am . Manciu, Iaşul Întreg a ficat fostului prefat de poliţie, o Înmormântare, cum nu s’a mai văzut vre-o dată. Deabia acum duşmanii săi, au putut să-şi dea seama, cât de mult a fost dânsul, iubit de populaţie. Guvernul a fost pus in curent, de toate cele întâmplate. D. G. G. Mârzescu, a comunicat şefului guvernului toate detaliile. Vă augur că vom păzi ordinea şi mai departe, iar sancţiunile, vor veni. Când am plecat de la Iaşi continuă primarul Iaşilor, m-am interesat din nou, de starea răniţilor: Inspector Class şi comisar Huşanu. Din cele comunicate, de către medicii de la spitalul israelit, unde sunt Îngrijiţi, vă pot spune că dânşii sunt in afară de orice pericol. Vor scăpa cu viaţa, deşi, fireşte, au nevoie de un lung tratament. Pănă acum nu s’a numit încă, un nou prefect de poliţie. Locul e girat, după cum ştiţi de an inspector superior din poliţia Capitalei. Ia marea noastră nenorocire care ne-a lovit, avem o mângâere. Acela că toată ţara, a deplâns alăturea de noi, pe Manda, un suflet de elită, un caracter nobil, car din plină tinereţe, sănătate şi muncă—a fost răpit familiei şi nouă, pentru unica vină, de a-şi fi făcut faţă de neamul nostru datoria pănă la capăt, termină d. Toma declaraţiuneie sale. ASASINATUL DIN IAŞI Primarul Iaşului despre crima lui Codreacu Scrisoarea d lui N. F. Ştefânescu directorul Băncei Româneşti Din partea d-lui N. P. Ştefânescu directorul Băncei Româneşti primim următoarele: DOMNULE DIRECTOR, Ziarul ,îndreptarea" La data de Marţi 28 crt., publică un articol intitulat:Se clatină Banca Românească?". Am citit articolul şi am fost foarte mişcat văzând că ziarul anal partid de guvernământ se scoboari atât de jos, datând ca prin asemenea articol, plia numai de inexactităţi, să discrediteze un Institut financiar românesc. îmi place a crede că acest articol a fost strecurat In acest ziar fără autorizaţia conducătorului acelui partid. Cu privire la declaraţia d-lui Chiriacescu, director la Banca Naţională a României, In care se referă autorul articolului, nu îmi reamintesc ce a apus dl. Chiriacescu In această privinţă. Dacă d-sa a arătat că unele binci şi-au mărit scontai, fiind avantajate la daaaa altora, desigur nu s’a gândit la Banca Românească, care după declaraţia făcută de dl. Căpitanovici, vice-guvernator al Băncei Naţionale, Intr’o şedinţă In care au luat parte reprezentanţii băncilor mari din Capitală,—şi-a redus simţitor reescontal. Ar fi de dorit ca Banca Naţională a României ar publice cifrele reescontalui fiedrei bind la 1 ianuarie a. c. şi azi şi să stabileaad proporţia reescomptarii la aceste date faţă de capitala şi fondul de rezervă al fiecărei bănci. Se va vedea : Banca Românească este dintre acele bănci cari au un reescont mai mic ca la 1 Ianuarie a. c. şi că se găseşte printre acele binci cu coeficientul de reescont mai mic. In ce priveşte vărsământul cerut de Creditul Minier, directoratgeneral al acestei societăţi a deamintit pănă acum. In două rânduri versiunea d această societate ar avea astăzi un disponibil mare la Banca Româneasd. Credital Minier lucrează In cont curent cu mai multe bănci proptre care șl cu Banca Românească, unde are când aolduri creditoare, când solduri debitoare, In lnna August a. c. avea aolduri debitoare iar acum are un mic acld creditor. Fiind şi preşedintele Consiliului de administraţie al Creditului Miner, pot să vă spun că societatea a cest în vărsământ la ultima emisiune, pentru că intra adevăr are nevoe de bani pentru continuarea lucrărilor şi că faţă de situaţia financiară de astăzi, a cerut acest vărsământ In mod benevol, In credinţă că va primi suma necesară, mulţi acţionari cerând ei singuri să facă vărsământul. De altfel la adunarea generală consiliu! de administraţie al societiţei va justifica acţionarilor cererea acestui vărsământ. Acţionarii, atât ai Băncei Româneşti, cât şi ai Creditului Minier, cunosc situaţia Instituţiunilor lor şi nu se vor lăsa amăgiţi de încercările ce se fac pentru deprecierea acţiunilor lor. Atâta vreme cât am căzut că unele afirmări în contra Instituţiunei noastre, aveau la bază anumite presupuse informaţiuni, ne-am grăbit a răspunde, spre a pune lucrurile la punct. Astăzi Insă când vedem câ aceste atacuri reprezintă manopere a căror valoare morală rămâne să fie apreciată de marele public, declarăm că nu vom mai răspande nimic Intru cit acţionarii şi clienţii noştri cunosc la deajuns seriozitatea şi soliditatea Băncei Româneşti. Toată preia etraiaâ lomaeta arteola comemorative maniat tragedian Di Max. Dr. Al. Lapidate intentrul artelor a trimis d-lui Emile Fabra directorul mComedui Fantezie și legaftrii români din Paris telegrame de condo emte. 9 Societatea corală , Cântarea României* a pieett Intr'an turma ce-l va face In centrele principale din Ctho-Siovoeia. uConfestonailsmai■ este an stadiu de actualitate pe care d-l M Tonta U osbttaă tn noul număr al revistei „Ideea exropeană*. U acelaș număr o polemică a dial M. Simionisea-Râmnieeana cu dl. Figaro-Samareas însemnări și note Merant. Cuvântările rostite de cătră d. prof. Valeria Bulgari şî avocat Emil Cehovski la înhumarea rămăşiţelor pământeşti aîe prefeeului asasinat Const. Mancin. Cuvântarea d-lui profesor V. Bulgaru lairtsteiâ est st sat?, Vajnica moarta a rupt fără veste firul vieţii prietenului nostru Constantin Manela. Peste câteva clipe trupul lui neînsufleţit se va coborâ In umbra tainică şi rece a mormântului, câştigat liniştei vecinice. Sufletul lul desrobit de humă, ispăşit de nedreptăţi şi de dureri s’a Inalţat într’u Domnul. Amintirea lui stă însă printre noi, ţesută In toate clipele ce Împreună am străbătut, legată în toate împrejurările unei vieţi de prieteni, şi durată în credinţele cetăţeneşti prin care, alături şi însufleţiţi de dânsul, am căutat în atâtea rânduri să dobândim izbânda pentru cei mulţi şi buni. Partidul naţional liberal a câştigat de timpuriu sufletul lui Constantin Manciu. L-a câştigat deplin şi neşovăitor, statornic, generos şi plin de avânt. Cu aceste calităţi, cu puterea sănătăţii lui sufleteşti, cu dorul arzător de a sprijini emanciparea deplină a clasei ţărăneşti, ca clocotitoarea pasiune pentru realizarea integrală a tuturor aspiraţiunilor noastre naţionale, Constantin Manela a însemnat ln paginile activităţii noastre politice o dungă luminoasă spre care vor rămâne multă vreme a ţintiţi ochii noştri de tovarăşi de luptă şi de îndureraţi prieteni. In tragica lui moarte se desprinde pilda şi învăţământul pe care Constantin Manuciu ni-1 dă nouă tuturor. Şi anume că serviciul credincios al statuia se face pănă la jertfa de sine iar convingerile cetăţeanului nu şovăiesc nici în faţa morţii. Vom şti să păstrăm cu sfinţenie această învăţătură credincioasă memoriei cela jertfit căci în viaţa amară şi sbncfumată a vieţii publice căreia împreună cu dânsul ne-am închinat şi puterile şi idealurile, icoana dureroasă a clipei acesteia ne va lumina rectitudinea conştiinţei şi ne va întări totdeauna intra îndeplinirea datoriei. Plecăm genunchii la groapa aceasta deschisă aducând omagiul îndurerat al partidului naţional-liberal, în care vrednic ostaş a fost. Si-i fie ţărâna uşoară şi amintirea veşnică. Cuvîntarea d-lui Emil Ceicovschi la cărţile celor vechi să scrii ci nimic as c rad de preț h vbțl ca prieteste. Pe «de si le hitescve soa rta, ps pfietetsi lasă nM alegem stegari din toarsa rauițlin4 de otmeni; bM impua calităjile lor, ne înclină către « eă'dars s®£iltmn'ele? lor. Tost® aetet#«- lai ravin ia oriile sstal ? â «d pentru eaa dig armă oară &m v»n!î să cend.c m in satri aăs na a corps! neiKS&fbtlt al kbitului sosi u prieten Cossat. Manete, rând o tristă ironie na dă pr.lijui si vedim și ed leiginul copilăriei ini trmbnt de fagi și ds sat.rl,lecui scaaspelel Constante Masels, ussdg într’o căsuţă m’să trilă mama la i gi bovlă de cai şi no dorai cilai pîscat, şl and® fr-ţi lri, srmene anor brazi, ii amiarest sănătatea orgiaei sale, vi.faţisie şi datineie strămoş fii, pa care Constantia Msuers Ise trăi, şi ie-a reflectat Ss mitiocul apatru, departe de setul sân. După o însgă despirtire, brăzdată de ?bH lungi ai unei msssl păgâso, satsl asssia hsrs'HaS fi plia de amistiri, p« oare Const. Maada li dorea ca derail da copii, 1 reprisjesiB sat răpss de mâaa JafltfttP. V« tresări țărâna .ac«*ti s«t stămaserc egre a fost sfistltM angm c no veacn I de pașii marelul Voevod Siel*n, când va primi în fionul ei irepsl isssisgerat sl ini C. Msneia șî v* spans drsigar taturor vre- Mîitllor despre fi.pl« oribili dala iaşi, Ari^a marţii a lachl*. psatra totdeauna ochi sil, dar «’a patai st rgc de pe faţa tei *âmbeial cghedltor al s»fistalni sta sania, cir® îa slips morții !-a rXacs ia* t eg ca o dovadă ate ni daermitste* voiaţli şi de 0a?tataîres acetete cne moare fărându-şl datorta. Moartea «cestul coleg şl prieten, cere ne-s îsviţ t să canoiştem atât Ia bara j »ei iţi ri că şi li toate ia prajmă 11a, o«racterni loial ri mâ dw ni râzisslei din# poalele munţilor, prsbdfit ea kh strjar in la fioarea.vîâsts!, amp'e d« dar^e »KÎ,etEi tntsrora. Dar dncă-i tdsvărfet stla ce seep «se ia clrti.e sfkte, ci dnsoh d? asmirginirea albastră mal există o iamp, unda sntleUie celor bani şi drepţi vor trăi Sn veci, atnaci e sigur că «afieSal lai tebitor rătăceşte ecom prin aceste locuri, nsde soţi, m«mă şi fraţi, priîiesl ri mii de sl.est, ioarăşii hi de copilărie dia aat, iacaajia-'i cjplaşi-l de dare e chips! de ceară ai haiael tel pămlnteşti fi nu se pot împăca cu găzdui că Coaataaila Manete trebae •§ colo a e îs morml&t. L : durere« negrăit da mare a dahasei tel soţi’, a bitrâseî tei mame, a fraţilor sil, şi a Întregulsl sat înlăcrimat as hăună datarea tanufiri acelor« cari ari casaecsit sl tebhi's Coăfi anils Msacla s! cari-1 edne ia rsargiaca momâatelni dss.hîs altiusal om«gin &l prieteatel lor, o lacrimă de^ iste! LUPT 00NT1 tiOLÎSWLUi Oavs »Bi aostra annstă bh proeet de lege prte csra parteusental ia asteala sesiese va steblil sosi regim a! spirtoaselor. Se stie ci Mitropolitul Prisasi fi Mitropolitd PiitteH s* Mridovil, an d«î sstana- ÎBÎ de aia,mă «rătâsd ravsgîna pe cars la f«ce tthooiUBUfl ia temea rasas!tasre dels sate ea?! (ii te orase. Noul preeri da lege a aplioeseîor are, priatre altele, și scopul asesta de a combate iricoolistari prh mSsarire care vor stabili prin iige. In privința ravagiilor alcoolisnssisi «3 poate semnala un fapt regretibi!: Liph Înţepată pe vreraari, prin societăţile patrificare, împotriva alcoolismalel a încetat rtafsede. Astări aproape nu ae ssraaaieaaă »icfiie.i stei pacteaeia această direcţiune, şi ca atare telpativa teşiţilor Prelaţi la care sten raliat şi guvernat şi munitoşl piriamentari şi oameni de tutelă, este absolut oportună. L'pta pentru stâpirea alcoshemaifii se desar şi la ceielaite etate europene. Aproape pretutindeni a ciatatea fi «fatal Inter?!« ca mXsuri tega’e fi practice pentru a combate alcooîtem«!. la Fruit, acţiunea aceasta a fost şi sate »gatlagtă cu mare sescea. Statistica oficială a mteraternlsi mancei din Franța se arată că datorită acest*! op*re de a»lateați cocteil, d» la 1911 plaâ la 1922 a’«?? reaiteet esorraa progrese. De unda la 1911 a’as consumat In Franța 1.069 597 hectolitri alcool, 1« 1922 acesată cantitate a fost redusă, la 953 671 bsctcîltrl, deci sproapa la o treime. Da ’uraegea a ecSzat te atat intervalul sambHl debitelor psalra desfacem eteoolslal. Astăsi, câtsd la noi a îacefat orlcs actlsMS peotrs combsterea aicoGifiraaSsi, trte.viaţ’a gtatelui este absolut a»cessră și da aceea gffect mai aa încredere elaborarea misiei proect pentru schiabistea radicalis regimalii aphtosselor. — Sâmbătă »a foit la fabrica Bahaşi d- nil Gr. N Tsodor, spitrop general şi Ion Difin directorul Eptropiei însoţiţi de dr. M. Frida ştiai servitialaî ad-ui?, de oade nu Campirat 400 pătari pentru spitale, 100 pitani pentru Slănic800 metri stofă pentru hilatele baloivîlor şi 350 mtr. stofă pntru îmbrăcimintea orfanilor. În această dazinae, d-nic epitropan dedă ga să se dein funcție mlilior dn spftărul central stofa necesară pentru un rândi de haine, mn po.1 gratuit. DUMINICA 2 NOEMBRIE 1924 TRIBUNA IURIDICA CAZUL MELIK Trib roatei Liav secp* 2-a coademu«»« pa dl. E ge*î Mri k, fostul prtteaar »div*.r»itar aia tesi, m 8 isni terbivure f! 400000 hi deapig bi 1 »teile căiă com«stiîaîsa armesită dia C.p îs ă, păstra s»«tragerea u^or at* importa nte diati’#u dos r de «aeeaaiaae. in fata C srtei ds Apel s. Is usds a vault »peial apre jîdîcare th*steaea dacă îku’o efacere civilă «are compiutâ Ifltreg desaiei rin chsaliuae.. se poala eeasaidera dotei elvit, pa cue pesa ă, pe căii vre»e u’ai indicii a gare că faptai penai ar fi fo»t conssnrit. Se știe că .e.aes i’a p s în aerdaa foatelui profesor uaiversitar dte tesi, erau aeeBâțîani da ordin cu to ui civil. Ie suattigiri* ssaor act* dte d^ear, trebse «ă tx'atu, î^ prima!ia:sd etemeatsie dailaiBlai psnsi. Dscă eu priavl pa deiig *aat asupra faptaiui ccaia, d«cg a*’*? dovezi palpabile de e®i® ce i ae psm in ««reluă, apoi cheitisaea rlmâse asmsi da doaeaiaî civil ţi ste poţi proba de cât pristt’o asIttB® civilă, altdaa c* ae frapată &ârâtatei. Ş! de acesa, în ftţi Gaiţei, *’« ficat daTincţia blae, la drept, d**â faptul pre- 80p«t cosî’.b de di. Eugen Meik comportă eh doi civil sau dolsi psa.i. R ■■■pr5*s3nî«Hîa,l Miaiaterstei Public, a’a seit cu coaciuriie apărări si *’a patat eil almai sa comaidera faptul ca ea do i pesaj, cât timp b’a fost bisa dovedit «I a pes eoaaiuril tot epic asbiiar». C« toate acestea faptai rămase cssssm« dar a scăpat de sub prevederile pri mlOW f sp — FiirTitl US iâ PtflaHi! Rtini. Gór®»lurtt@ ta afmsrm furtului do t@ Peretul regal d a S min m fo it Ui minat®. Gest mat mata p@?U din tete forate, au fost aete&pvriie. Antetul fu talul, »oldatai B Jm ăia gripal de svîstie, p scum și toți complieti Sl tâimultoiii, cu actele desâte* vef fi teaiMtafl pare/u tutui. — Mitsui testrueftel — Tribunalul infirmând mandatele de arestare ale lui Ion Zelea Codreaoa, Ltei S^djTeano, Sava ba și Vasite Aaastag«seu, Parche tal a îâent apei la Camera de panere sub acuiare. *. Astăzi vor v^b! Ia confirmare ianitatea tribuoalulsi mandatele de arestare aîe Ini T«dos* Popssin, Iile Gârseaţă, I. Moţa şi R. Mironovicî. * Dl. judecător de Instrucţie Eşanu a pus ieri In libertate pa Lidita Codrean», sora nainislef. * Dl judecător de lostracţia Efasa a continuat ieri IssituCţi® la af«c«rea crimîi. Au fost isteogiţi studenţii Ragină, Creţaiescu, Comârz®», NIC», Bontessn şi B.Balşteaau. Ia ursă au fost retrimişi i« siguranţă. Astăzi se va contisna cu interogarea lor. — Se «daae la casoitista pîsbusă că te dtpisl central c! căţel St. Spirid.n din teşi srmâjd a se cearseţioas haini«, lanaisassars pestru spitale șl crt ».ne, p*raoaarie care drs;*c s issra, »3 tot adresa îa fieca e v da here latre orria 9—12 a. m, la ssrvlcifi adssinistrativ dria Epitropie pastrss a tea informattea!. plata tecru- lui sa *e face aa stea ni după «n tarif ai Casei pe bsestă, fiiad uam prețurile ssa! greife. — Ia cerând spire la tecailiste „Cosssjedla", msgaais de teatrs, literatură, artă, rassteă, «put și eu*a, cu colibararea celor »și di ştiaţi scriitori dfa ţari.