Mişcarea, noiembrie 1924 (Anul 18, nr. 247-272)

1924-11-02 / nr. 248

ANUL XVIII No. 248 V 1» •tot»-** f&aş$ « * * <ö » » * « şi AOAMNIST^TM. h#, IfcM Mh # «MtU» (te fttnwi $—a ■«, n. f **4 s. ** « O» St RS&XaA... s» guhn* &* «ss»*$*ja Er­m tasĂ Ni fe&aS D-l Constantin Toma preşedintele comi­­sianei Interimare e­vent următoarele decla­raţii ziarului «Adevărul", cu privire la ori­bilul asasinat: Sunt încă sub impresiunea clipelor gro­zave, începe d. C. Toma declaraţiunile d-sale. Nu-mi pot stăpâni nici acum­ revolta contra acesta! odios asasini. Da, crima este ordinari. A fost pregătită şi este odioasa. Întreg lişol. Întreaga ţară, a deplâns îm­­preuni cu prietenii lui Manela, sfârşitul său atât de tragic, fiindcă el şi-a îndeplinit da­toria şi numai datoria ce o avea: aceea de a asigura ordinea. Se ştie că aceste crime zise—pasionale— se deferi Juraţilor. Ei bine, nu mai merge astfel mai departe. Se Impune o reformă. Trebuiesc date tribunalelor corecţionale, ca fiind cele mai In mloari si le judece şi să dea sancţiunile cuvenite. Ar mai fi şl alti propunere. Si Înfiinţăm şl noi pedeapsa cu moartea. Insă toji legislatorii noştri s’au pronunţat împotriva pedepsei cu moarte din cauza e­­rorilor cari se pot comite. Sunt, cred însă In asentimentul general, când cer, luarea judecărel crimelor de la Jurati şi deferirea lor corectionalului. Poporul român nu este criminal. Nu cu­noaşte rizbonarea, nici ura. Are sufletul ban, compu­imitor. Partidele noastre politice, nu au cunoscut drept armă politici, revolverul. Da, se cunoaşte lupta pe tiramul ideilor, la tribana parlamentului, in afară de par­lament, prin ziare, sau Întruniri. Până la atentatul comis de Codreanu fiul, nu s’a ştiut Insă In politica noastră lupta cu ar­mele contra advesrarului. D-nul Mârzescu ministrul justiţiei şi Gh. Tatarescu subsecretarul Internelor sau îna­poiat dela Iaşi. Ambii au ţinut, cam se ştie cavântu­l la catafalcul bunului nostru am . Manciu, Iaşul Întreg a ficat fostului pre­­f­at de poliţie, o Înmormântare, cum nu s’a mai văzut vre-o dată. Deabia acum duş­manii săi, au putut să-şi dea seama, cât de mult a fost dânsul, iubit de populaţie. Guvernul a fost pus in curent, de toate cele întâmplate. D. G. G. Mârzescu, a co­municat şefului guvernului toate detaliile. Vă augur că vom păzi ordinea şi mai departe, iar sancţiunile, vor veni. Când am plecat de la Iaşi­ continuă pri­marul Iaşilor, m­-am interesat din nou, de starea răniţilor: Inspector Class şi comisar Huşanu. Din cele comunicate, de către medicii de la spitalul israelit, unde sunt Îngrijiţi, vă pot spune că dânşii sunt in afară de orice pericol. Vor scăpa cu viaţa, deşi, fireşte, au nevoie de un lung tratament. Pănă acum nu s’a numit încă, un nou prefect de poliţie. Locul e girat, după cum ştiţi de an inspector superior din poliţia Capitalei. Ia marea noastră nenorocire care ne-a lovit, avem o mângâere. Acela că toată ţara, a deplâns alăturea de noi, pe Manda, un suflet de elită, un caracter nobil, car d­in plină tinereţe, sănătate şi muncă—a fost răpit familiei şi nouă, pentru unica vină, de a-şi fi făcut faţă de neamul nostru da­toria pănă la capăt, termină d. Toma de­­claraţiuneie sale. ASASINATUL DIN IAŞI Primarul Iaşului despre crima lui Codreacu Scrisoarea d lui N. F. Ştefânescu directorul Băncei Româneşti Din partea d-lui N. P. Ştefânescu direc­torul Băncei Româneşti primim următoarele: DOMNULE DIRECTOR, Ziarul ,îndreptarea" La data de Marţi 28 crt., publică un articol intitulat:­­Se clatină Banca Românească?". Am citit articolul şi am fost foarte mişcat văzând că ziarul anal partid de guvernământ se scoboari atât de jos, datând ca prin asemenea articol, plia numai de inexactităţi, să discrediteze un Institut financiar românesc. îmi place a crede că acest articol a fost strecurat In acest ziar fără autorizaţia con­ducătorului acelui partid. Cu privire la declaraţia d-lui Chiriacescu, director la Banca Naţională a României, In care se referă autorul articolului, nu îmi reamintesc ce a apus dl. Chiriacescu In a­­ceastă privinţă. Dacă d-sa a arătat că u­­nele binci şi-au mărit scontai, fiind avan­tajate la daaaa altora, desigur nu s’a gân­dit la Banca Românească, care după decla­raţia făcută de dl. Căpitanovici, vice-gu­­vernator al Băncei Naţionale, Intr’o şedinţă In care au luat parte reprezentanţii băncilor mari din Capitală,—şi-a redus simţitor re­­escontal. Ar fi de dorit ca Banca Naţională a Ro­mâniei ar publice cifrele reescontalui fiedrei bind la 1 ianuarie a. c. şi azi şi să sta­­bileaad proporţia reescomptarii la aceste date faţă de capitala­ şi fondul de rezervă al fiecărei bănci.­­ Se va vedea : Banca Românească este dintre acele bănci cari au un reescont mai mic ca la 1 Ianuarie a. c. şi că se găseşte printre acele binci cu coeficientul de rees­­cont mai mic. In ce priveşte vărsământul cerut de Cre­ditul Minier, directorat­­general al acestei societăţi a deamintit pănă acum. In două rânduri versiunea d această societate ar avea astăzi un disponibil mare la Banca Româneasd. Credital Minier lucrează In cont curent cu mai multe bănci proptre care șl cu Banca Românească, unde are când aolduri creditoare, când solduri debitoare, In lnna August a. c. avea aolduri debitoare iar acum are un mic acld creditor. Fiind şi preşedintele Consiliului de ad­ministraţie al Creditului Miner, pot să vă spun că societatea a ce­st în vărsământ la ultima emisiune, pentru că intra­ adevăr are nevoe de bani pentru continuarea lu­crărilor şi că faţă de situaţia financiară de astăzi, a cerut acest vărsământ In mod benevol, In credinţă că va primi suma ne­cesară, mulţi acţionari cerând ei singuri să facă vărsământul. De altfel la adunar­ea generală consiliu! de administraţie al so­­cietiţei va justifica acţionarilor cererea a­­cestui vărsământ. Acţionarii, atât ai Băncei Româneşti, cât şi ai Creditului Minier, cunosc situaţia Instituţiunilor lor şi nu se vor lăsa amăgiţi de încercările ce se fac pentru deprecierea acţiunilor lor. Atâta vreme cât am c­ăzut că unele a­­firmări în contra Instituţiunei noastre, a­­veau la bază anumite presupuse informa­­ţiuni, ne-am grăbit a răspunde, spre a pune lucrurile la punct. Astăzi Insă când vedem câ aceste atacuri reprezintă mano­pere a căror valoare morală rămâne să fie apreciată de marele public, declarăm că nu vom mai răspande nimic Intru cit acţionarii şi clienţii noştri cunosc la dea­­juns seriozitatea şi soliditatea Băncei Ro­mâneşti. Toată preia etraiaâ lomaeta art­eola co­memorative maniat tragedian Di Max. Dr. Al. Lapidate inten­trul artelor a tri­mis d-lui Emile Fabra directorul mComedui F­antezie și legaftrii români din Paris te­legrame de condo emte. 9 Societatea corală , Cântarea României* a pieett Intr'an turma ce-l va face In centre­le principale din Ctho-Siovoeia. uConfestonailsmai■ este an stadiu de ac­tualitate pe care d-l M Tonta U osbttaă tn noul număr al revistei „Ideea exropeană*. U acelaș număr o polemică a d­ial M. Simionisea-Râmnieeana cu dl. Figaro-Sa­­mareas însemnări și note Meran­­t. Cuvântările rostite de cătră d. prof. Valeria Bulgari şî avocat Emil Ceh­ovski la înhumarea ră­măşiţelor pământeşti aîe prefeeului asasinat Const. Mancin. Cuvântarea d-lui pro­fesor V. Bulgaru lairtsteiâ est st sat?, Vajnica moarta a rupt fără veste firul vieţii prietenului nostru Constantin Manela. Peste câteva clipe trupul lui neînsufleţit se va coborâ In umbra tainică şi rece a mor­mântului, câştigat liniştei vecinice. Sufletul lul desrobit de humă, ispăşit de nedreptăţi şi de dureri s’a Inalţat într’u Domnul. Amintirea lui stă însă printre noi, ţesută In toate clipele ce Împreună am stră­bătut, legată în toate împrejurările unei vieţi de prieteni, şi durată în credinţele cetăţeneşti prin care, alături şi însufleţiţi de dânsul, am căutat în atâtea rânduri să dobândim izbânda pentru cei mulţi şi buni. Partidul naţional liberal a câştigat de timpuriu sufletul lui Constantin Manciu. L-a câştigat deplin şi neşovăitor, statornic, ge­neros şi plin de avânt. Cu aceste calităţi, cu puterea sănătăţii lui sufleteşti, cu dorul arzător de a sprijini emanciparea deplină a clasei ţărăneşti, ca clocotitoarea pasiune pentru realizarea in­tegrală a tuturor aspiraţiunilor noastre na­ţionale, Constantin Manela a însemnat ln paginile activităţii noastre politice o dungă luminoasă spre care vor rămâne multă vre­me a ţintiţi ochii noştri de tovarăşi de luptă şi de îndureraţi prieteni. In tragica lui moarte se desprinde pilda şi învăţământul pe care Constantin Manu­ciu ni-1 dă nouă tuturor. Şi anume că ser­viciul credincios al statuia­ se face pănă la jertfa de sine iar convingerile cetăţeanului nu şovăiesc nici în faţa morţii. Vom şti să păstrăm cu sfinţenie această învăţătură credincioasă memoriei cela­ jert­fit căci în viaţa amară şi sbncfumată a vieţii publice căreia împreună cu dânsul ne-am închinat şi puterile şi idealurile, i­­coana dureroasă a clipei acesteia ne va lumina rectitudinea conştiinţei şi ne va în­tări totdeauna intra îndeplinirea datoriei. Plecăm genunchii la groapa aceasta des­chisă aducând omagiul îndurerat al parti­dului naţional-liberal, în care vrednic os­taş a fost. Si-i fie ţărâna uşoară şi amintirea veş­nică. Cuvîntarea d-lui Emil Ceicovschi la cărţile celor vechi s­ă scrii ci nimic as c rad de preț h vbțl ca prieteste. Pe «de si le hitescve soa rta, ps pfietetsi lasă nM alegem stegari din toarsa rauițl­­in4 de otmeni; bM impua calităjile lor, ne înclină către «­ eă'dars s®£iltmn'ele? lor. Tost® aetet#«- lai ravin ia oriile sst­al ? â «d pentru eaa dig armă oară &m v»n!î să cend.c m in satri aăs na a corps! ne­­iKS&fbtlt al kbitului sosi u prieten Cossat. Manete, rând o tristă ironie na dă pr.li­­jui si vedim și ed leiginul copilăriei ini trmbnt de fagi și ds s­at.rl,lecui scaaspelel Constante Masels, ussdg într’o căsuţă m’să trilă mama la i gi bovl­ă de cai şi no do­rai cilai pîscat, şl and® fr-ţ­i lri, srm­ene anor brazi, ii amiarest sănătatea orgiaei sale, vi.faţisie şi datineie strămoş fii, pa care Constantia Msuers Is­e trăi, şi ie-a reflectat Ss mitiocul apatru, departe de se­tul sân. După o însgă despirtire, brăzdată de ?bH lungi ai unei msssl păgâso, satsl a­sssia hsrs'HaS fi plia de amistiri, p« oare Const. Maada li dorea ca derail da co­pii, 1 reprisjesiB sat răpss de mâaa Jafl­­tfttP. V« tresări țărâna .ac«*t­i s«t st­ămaserc egre a fost sfistltM angm c no­ veacn I de pașii marelul Voevod Siel*n, când va pri­mi în fionul ei irepsl isssisgerat sl ini C. Msneia șî v* spans drsigar taturor vre- Mîitllor despre fi.pl« oribili dala iaşi, Ari^a marţii a lachl*. psatra totdeauna och­i sil, dar «’a patai st rgc de pe faţa tei *âmbeial cgh­edltor al s»fistalni sta sania, cir® îa slips morții !-a rXacs ia* t eg ca o dovadă ate ni da­­ermitste* voiaţli şi de 0­a?tataîres acetete cn­e moare fărându-şl datorta. Moartea «cestul coleg şl prieten, cere ne-s îsviţ t să canoiştem atât Ia bara j »ei iţi ri că şi li toate ia prajmă 11a, o«­­racterni loial ri mâ d­w ni râzisslei din# poalele munţilor, prsbdfit ea kh strjar in la fioarea.vîâsts!, amp'e d« dar^e »KÎ,etEi tntsrora. Dar dncă-i tdsvărfet stla ce seep «se ia clrti.e sfkte, ci dnsoh d? asmirginirea albastră mal exi­stă o iamp, unda sntleUie celor bani şi drepţi vor trăi Sn veci, a­­tnaci e sigur că «afieSal lai tebitor rătă­ceşte ecom prin aceste locuri, nsde soţ­i, m«mă şi fraţi, priîiesl ri mii de sl.est, io­arăşii hi de copilărie dia aat, iacaa­­jia-'i cjplaşi-l de dare e chips! de ceară ai haiael tel pămlnteşti fi nu se pot îm­păca cu găzdui că Coaataaila Manete tre­­bae •§ colo a e îs morml&t. L : durere« negrăit da mare a dahasei tel soţi’, a bitrâseî tei mame, a fraţilor sil, şi a Întregulsl sat înlăcrimat as h­ăun­ă datarea tanufiri acelor« cari ari casaecsit sl tebh­­­i's Coăfi anils Msacla s! cari-1 edne ia rsargiaca momâatelni dss.hîs altiusal om«gin &l prieteatel lor, o lacrimă de^ iste! LUPT 00NT1 tiOLÎSWLUi Oavs »Bi aostra annstă bh proeet de lege prte csra parteusental ia asteala se­­siese va steblil sosi regim a! spirtoase­lor. Se stie ci Mitropolitul Prisasi fi Mitro­­politd PiitteH s* Mridovil, an d«î sstana- ÎBÎ de aia,mă «rătâsd ravsgîn­a pe cars la f«ce tth­ooiUBUfl ia temea rasas!tasre dels sate ea?! (ii te orase. Noul preeri da lege a apl­ioeseîor are, priatre altele, și scopul asesta de a com­bate iricoolistari prh mSsarire ca­re vor stabili prin iige. In privința ravagiilor alcoolisnssisi «3 poate semnala un fapt regretibi!: Liph Înţepată pe vreraari, prin societăţile pa­tr­­ificare, împotriva alcoolismalel a încetat rtafsede. Astări aproape nu ae ssraaaieaaă »icfiie.i stei pacteaeia această direcţiune, şi ca atare telpativa teşiţilor Prelaţi la care sten raliat şi guvernat şi munitoşl piriamentari şi oameni de tu­telă, este ab­solut oportună. L'­pta pentru stâ­pirea alcosh­emaifii se desar şi la ceielaite etate europene. A­­proape pretutindeni a­ ciatatea fi «fatal In­ter?!« ca mXsuri tega’e fi practice pentru a combate alcooîtem­«!. la Fruit, acţiunea aceasta a fost şi sate »gatlagtă cu mare sescea. Statistica ofi­cială a mteraternlsi mancei din Franța se arată că datorită acest*! op*re de a»la­­teați cocteil, d» la 1911 plaâ la 1922 a’«?? reaiteet esorraa progrese. De unda la 1911 a’as consumat In Fran­ța 1.069 597 hectolitri alcool, 1« 1922 a­­cesată cantitate a fost redusă, la 953 671 bsctcîltrl, deci sproapa la o treime. Da ’­­uraegea a ecSzat te a­tat interval­ul sa­­mb­Hl debitelor psalra desfacem eteoo­­lslal. Astăsi, câtsd la noi a îacefat orlcs ac­­tlsMS peotrs combsterea aicoGifiraaSsi, tr­­te.viaţ’a gtatelui este absolut a»cessră și da aceea gffect mai aa încredere elabora­rea misiei proect pentru schiabistea radi­cali­s regimalii aph­tosselor. — Sâmbătă »a foit la fabri­ca Ba­­haşi d- nil Gr. N Tsodor, spitrop ge­neral şi Ion Difin directorul Eptro­­piei însoţiţi de dr. M. Frida ştiai servitialaî ad-ui?, de oade nu Cam­­pirat 400 pătari pentru spitale, 100 pitani pentru Slănic800 metri stofă pentru hilatele baloivîlor şi 350 mtr. stofă p­ntru îmbrăcimintea orfanilor. În această d­azinae, d-nic epitrop­­an dedă ga să se dein funcție mlilior dn spftărul central stofa necesară pentru un rândi de haine, mn po.1 gratuit. DUMINICA 2 NOEMBRIE 1924 TRIBUNA IURIDICA CAZUL MELIK Trib roatei Liav secp* 2-a coademu«»« pa dl. E ge*î Mri k, fostul prtteaar »di­­v*.r»itar aia tesi, m 8 isni terbivure f! 400000 hi deapig b­i 1 »teile căiă com«­­stiîaîsa armesită dia C.p îs ă, păstra s»«­­tragerea u^or at* importa nte diati’#u do­­s r de «aeeaaiaae. in fata C­ srtei ds Apel s. I­s usds a vault »peial apre jîdîcare th*st­­eaea dacă îku’o efacere civilă «are com­­piutâ Ifltreg desaiei rin chsaliuae.. se poala eeasaidera dotei elvit, pa cue pesa ă, pe căii vre»e u’ai indicii a gare că faptai penai ar fi fo»t conssnrit. Se știe că .e.aes i’a p s în aerd­aa foa­­telui profesor uaiversitar dte tesi, erau a­­eeBâțîani da ordin cu to ui civil. Ie suattigiri* ssaor act* dte d^ear, tre­­bse «ă tx'atu, î^ prima!­ia:sd etemeatsie dailaiBlai psnsi. Dscă eu priavl pa deiig *aat asupra faptaiui ccaia, d«cg a*’*? dovezi pal­pabile de e®i® ce i ae psm in ««reluă, a­­poi cheitisaea rlmâse asmsi da doaeaiaî civil ţi ste poţi proba de cât pristt’o as­­­IttB® civilă, altd­aa c* ae frapată &ârâtatei. Ş! de acesa, în ftţi Gaiţei, *’« ficat d­aTincţia blae, la drept, d**â faptul pre- 80p«t cosî’.b de di. Eugen Mei­k comportă eh doi civil sau dolsi psa.i. R ■■■pr5*s3nî«Hîa,l Miaiaterstei Public, a’a seit cu coaciurii­e apără­ri si *’a patat ei­l almai sa comaidera faptul ca ea do i pesaj, cât timp b’a fost bisa dovedit «I a pes eoaaiuril tot epic asbiiar». C« toate acestea faptai rămase cssss­­m«­ dar a scăpat de sub prevederile pri­ mlOW f sp — FiirTitl US iâ PtflaHi! Rtini. Gór®»lurtt@ ta afmsrm furtului do t@ Peretul regal d a S min m fo it Ui minat®. Gest mat mata p@?U din tete forate, au fost aete&pvriie. Antetul fu talul, »oldatai B Jm ăia gripal de svîstie, p scum și toți complieti Sl tâimultoiii, cu ac­tele d­esâte* vef fi teaiMtafl par­e/u tutui. — Mitsui testrueftel — Tribunalul infirmând mandatele de arestare ale lui Ion Zelea Codreaoa, Ltei S^djTeano, Sava ba și Vasite Aaastag«seu, Parch­e tal a îâent apei la Camera de panere sub acuiare. *. Astăzi vor v^b! Ia confirmare ia­­nitatea tribuoalulsi mandatele de a­­restare aîe Ini T«dos* Popssin, Iile Gârseaţă, I. Moţa şi R. Mironovicî. * Dl. judecător de Instrucţie Eşanu a pus ieri In libertate pa Lidit­­a Co­drean», sora n­ainislef. * Dl judecător de lostracţia Efasa a continuat ieri IssituCţi® la af«c«rea crimîi. Au fost isteogiţi studenţii Ragină, Creţaiescu, Comârz®», NIC», Bontessn şi B.Balşteaau. Ia ursă au fost retrimişi i« sigu­ranţă. Astăzi se va contisna cu in­terogarea lor. — Se «daae la casoitista pîsbu­să că te dtpisl central c! căţel St. Spirid.n din teşi srmâjd a se cearseţioas haini«, lan­­­a­­­isassars pestru spitale șl crt ».ne, p*r­­aoaarie care d­­rs;*c s issra, »3 tot adresa îa fieca e v da here latre orria 9—12 a. m, la ssrvlcifi adssinistrativ dria Epitro­­pie pastrss a tea informattea!. plata tecru- lui sa *e face aa stea ni după «n tarif ai Casei pe bsestă, fiiad uam prețurile ssa! greife. — Ia cerând spire la tecailiste „Co­­sssjedla", msgaais de teatrs, literatură, artă, rassteă, «put și eu*a, cu coliba­­rarea celor »și di ştiaţi scriitori dfa ţari.

Next