Mişcarea, decembrie 1924 (Anul 18, nr. 273-295)

1924-12-01 / nr. 273

ÁRUL XVII­ No. 173 Imgű S&BB&St& Raste șl solidari­tatea europeană SpilUBl pasffic si state’or euro­pei?» șl îa;«rcâr la de s. rxtitUs im­­csa reală îi țara sr-Tist^or, Si'su d*t roads, Mirea Aatantă Ca şi M?fa lat le­gare au iâaug Ia Cr.c dn erai îa sCeigst pcgltsră faţă ds Raţia, s! ou din cauza I r. Această alîeâț^se se d*t«rcfte Eumsl șl tbm&l soviete or, al câror guvern^nb. armat cfctocatl o Cale dreaptă și Cinsti:!. Papiul acesta este atât de ade­vărat frrâc Ia chîsr siaid condscă­­torlior dtli Mostov* ta Isbaccit Confiate din cauza aCțluael isteriea­­tloiiilsi UI a, organ zațione eox-unii­­tfi prin Care gsmmui dala Moscova iob­­ţine fropggsnda bolcevicâ la toate statele. împotriva agestil aCţioni de b­el- Cevizare, Anglia, €sre ees diată! se apropiase mai mult de govîete, a reacţionat. Salăoarea lui Znuv­ee, a cârd autenticitate s's d .vseit, a fost un priit­­ to­tan pentru guvernul britanic ea să aotifice Rus ei ei nu va ratifica tratatele later fente. Acest fapt nemid e suLetent Ci li se eoastâte Că Aliaţi, eu toată bsulfoi? ţa ce au arătat in aCeai­ă privinţă, au răsn^s la aCeiaş punct mort fstâ de soviete. Mica Antantă e­­­i sedasi & ma­fie. Se ştie că ie alt'mde ioaledate țiante de Mica Ltdtgeie, &’a hotă­­rât C* în aikis­ch?suusi Heeaie stai ia parte td albă lioirtstea de se­lls ne. Ceho-Stovaela tred seăfâ putea încheia an aco?d ca sovietele și în aceistă d­recțiuoe m fcvtiî lo: sack demerscrl. Atuoct’fi s'a crezut că a intervenit o dlsens!UM b $n i Mb cd Antsnte, căci as părea ci un acord Lt«e deho-n­ovad sl s»­viet?k rtsîsti er* kevlubll. D*r scssîe dtmsfSUfî nki n’ssu pitut Ieși dla faza lor pri­mitkă, gâîi.gtvc nul fila Pr gt a Lit slit să va ia Ia ua un moment dat ci guvernul dia Mos Cofst urmărește în chl.4 metode bol- CeviZirea republicel Ceh3 slovace. Jugo-3lsvia se găseşte in »eebsi li walle, şi aităzi press din Be­grad a pornit o violenţi camp&nie de prokftar« Impctii.a Rusii! csre utilUetiză toate manopeiile pentru a provofia o revoluţie cosiualg S io BftlCc n’. i*. Pdn tactic« şi soţiunea in i ba'n­­t&ti de sovle ele rus?şt!, ie stiânf tot mal mait lâadu.'ik stteior eu­ropene, mari sau ratal. E s n*tunl. ei e admisibil ea atât:» sta­te, iă se Uie tuiboraic d« ua re­gim e*rs nu este recunoscut, di po­porul pe care-1 conduce, şi Care este rrftmântat şi dornic, de a scutura laţurile teroa el lui. Tratativele de pace şi aCordurih pe tare l-a urmărit pftoă- «ai Ru­sia sovietică au fost in realitate un pretext de a ex lads propagânda Comunistă la E­uropa. Aceasta apsrs d n­­e In Ce ma* lâmaritdia îatrta­­ga activitate diplomatică desfășurată de rep rzsutaojil sovlekior. Dică Franţa m*t aldâjdu şi s fa­că onoarea şi CoriCtitudiaca diplo­­miţilor ieşi, nu va trece multă vre­­me şi se va convinge şi ea de 6eea ce a’as conviis tod« statele europene Care au făcut experienţe la această privinţă. Sovietele prin acţianta lor de până as­ăzî aa fleet el» îasuși să 88 iîslp!«SCă orice tticreier«. in po­­llite^ bolcevică și dîeâ vor Ce er­­mfm astfel, vor inspira o solidari» tete perfect* între »ratele cm opt ne Care ver ști cura Sâ apere po care­te de p.fmtjdiile auei Intern Ia bile reît Iuți*. NOTE Ştefan Petică Initiativ» de a «e cinsti memoria ţi o­­pera scriitorilor este din cefe mai lăuda- DU«. In primul rând se face prin aeram o educatiune pe tărâmul co tifal, obui­aina genrraţianii« tinere să aibi cultul tracu­­t«Ici ta respectul ţi admiraţiunea faţa de înaintaşii îa artă sau in HSsratura. in al doilsa rând se fa», indirect, o propagandft pe terenul c»Ut­ral. Arttavla pe tctlitorii da odloktri, instmai a pune îa circulaţia aams sî opera uitate cari to­­tuşi no «ttbsesc uitat», căci sunt intere* tante si folositoare cnUcf«! nationale. In ac»st spirit se tr^ftuiz^asaacdo co­­mtmoi&rl im unatoar« ia Fr«nța si in alte «tat« civilizate, tocmai pentru a rcinoi m­er.u căitul paotra cel dlspAruti. De tîţiva ani *’« introdus si la noi atest sistem de propandâ culturalA, care e e*I mal frvmjs si etl mai practic. Au c-jmemjrat pe Aiscsanfllff, Eminescu, Creangâ, de la m iferica căror® a» trecu* dec.ni,. Am reamintit pe Dslavraase», Oa­­ne, B*ldiceanu și Angiul, cu prii. rul ba*­­turilor ridicate pe anormmtei® lor. şi am evocat »«ua o epoca strălucită a litera­­turei romîne şi opere care vor râmlnea aasic«. Se B ctftâ acum apropiata comaetorsre a poetului Şte fan Fetica, ŞUlan P*tică ? iată un nume pe care nutrea msfontata A cetitorilor de astazi îi pronunţa p«ntru in tăia oară. Poate nici au i'*r »• pronun­ţat vreodată, daca eu ar fi venit comemo­rarea aceasta. Si ca tonte acestea Ştefan Petici a lasts* îs armă o remarcabila o­­peră fi terasă, care dacă a avut nenorocul a§­tie cunoscută de pugini, mai are și ghi­nionul de a nu «xlata i»rsss librarii. De aceea colannivrarosi asestut post tre­­buie sa fie prilejul unei alte initiative: Societatea Scriitorilor sa aiba grija de a inspira editurilor noastre mai a«ri — («Cartea RomâneascA*, «Cultura Naționala" „Ancora", ete.j —ca sa retipărească întrea­ga operă a lui St. P«.t să. Atancea generat.« actuală va Şti oara CSt. valosrw* acestul poet de talent, căci va putea cunoaşte lum­inatile naiv inspi­raţii poetice am volumul «Fecioara în ele", şi talent«l său epic Şi teatral din trage­diile «Soţii Păsei“ şi «Fraţii". Retipărind »aeasift opera şi împrăŞtim­­d-o pnntru cetitorii de lititstsr# Voiu ri­dica aavaratul monument al ntuit nitatului poet Şcoran Petica. AR* M,%*%S# ts#JE ÎL ,Remt­btr' tieganla plstthtU î i tan tdt­­tru „C.itura N^ftona ă* î.obidita cm Utt siCtdf. pagm rumst» d­­s u Mita CarugiaU asm aproape maceestbuă tuturur mbitu ho/ ds Ultratard. , ^ , Imprestoaism­al miorului, este lA* aatvăr artittie și submit­ut ottgâal, dar pntut t pre* mure sa rtuveie td puutd avea sa#s*s as domne (thujmutre ) Os acte» autorul și eh.at editura va fi nevoita să am o Ul.a sa,fie, upopumni* ea »R.membiT* să nu tamă.e o piuChud di lux, ci o opera citită nCOMOEDIAa îi namâtui 3 p&biieă ili­­steta t tutor aitișil­or nasruius nafionat pişcaţi îi turma la Cernăuţi, mb eond««e­­na auettOfUiai, at. C. B. Puamtcu. la sumar găsim pe a-mi Sandu T.b­ejăn, Ut, Ai. Teoaortanu, Otardmo, Em, Mano­litt Si Hitlt. ta mslssas număr o setitoare Ined.ti a­­st T.tu Matoresatt,* Apropos ds Titu M­itortsee. Ss confirmă silism că U urma fostului co&dmnator al tJ*n,mn* și ut „Contoib.cHor Lutra/e“ au râmat „M.mo nia­“ tale asepra mişcării calintam si asupra tvminanteip? ponice si soția.e ia cant a partnipit „raassmu”. A etilt ,Memirii“ ss află îi păstrarea d-lui Meh.dinţi de la eme atârnă data pu­blicatei tor.• s autorii maghiari prepară Zsom­morarea vieţii şi optim tai M. lökni. * ,/îbz* noua piuă a ă-lui N. lorga, va fi rip estntaid pe spend teatrului naţional din Bucureşti. * Producţia zahă­rului în Romînia Disti’a receatS «tetluMet a d-lal Q. Io» Otao«'SifîSii, exîrageaa «n­aitoatitlu cifra cu restire h p­odîtetluaRa tihuslai d# k lucearea rSîbo alai mlădiei păzi ia re» colt* asalol «regi, sdlci pa aitlggni pa­rtod da sas* »si: te ss»! 1919 s». 1920 proaaafla a rela­tiv mici, dată fitsCl ««prafața »eineean^ti cs sfsde ia aiâii 1918 și 1919 Ua salt Ifetersaat fzea p'tsd&itî» IncepSad cs ca*» paula ds mera 1921 — 922, «dic­ ss recol­ta dectel da lggf d­a 1921. Se poate socoti normal că o dte prudscțis de sfecle repreaiatfl pradac­­ți asââ alai r*fiaat. Lafiad agasată cifrfi de bită credem ci respita saalal acesteia as va da peatra sasi viitor o produc$ie ne zb­ir la fabricele noastra do psate aa Etaipa qilnirí!«, caniitsti care va acoperi ca prleufiiatl nevoife aoseire. C*m ?»iiia Pred. **h Q 1918-19 25Cb9 1919—20 49.349 1940 21 171 64T 1921—22 300.003 1922 -23 582 200 1923-24 8U0.OO0 PROBLEMA DEZARMAREI — A#/# dial CA fmb*rlain — Guvirn^l Baldwn %’a idrasil Ligii Nailanliaf cans yrmsissâ ■ sie Înifââiîl In curând li Rom«, InvIiSnfl’o li scontd DEOCAM­DATĂ fim orfiim dm il (hn­­y*a«ai dmxmrmârif. DEOCAMDATĂ,—nu fiindcl An­glie, &r fi ftojâffli poiilvnicd a­­stcsiui pr^iocol cl pmtru a itedla ESSB3 protuni l^fistâ fi)8i fii (18­ puftafisă probimmi. Dmr Imre imp %’& prudes nota brisaniefi erimiafi guvernulmf «o­­vlaiie dm Meateovm, noii cin ■­­vidani a avui se &ir*a încorda­­r«s reiafiunisor dintre Anglia și Rf^li, In ardnml ratificării ihu- I®iOr Ifithileia fair« ambala St0î9» Guv«rnul Dataw.ii a respins sil energie, din pi­im ăia ziS?, politics șl pmpaginea îniarnailssnsiă a guvernului sevietic» Talul notei îrimtsd ds satre dl. ihambmrlamn istm sfitigsrlt sl cm lirantr di prOiaSI. La no­i bfifmkd, iară puna fott'a situaiia extram dm ddh­aid prmztn­a d»rulut Rnkmkf ia Lon­dra, și msrm după însuși afirma» hiumla pmsii firsficaz?, a produs o adavâraiâ consiornere în Rmaia xofkikd fiători rtdiofini­ti df a Alice, gaVmrumî SOViailS a In» curcas un răspuns prin ssr^ ra» grai iau fspiuii ca g^vsraui Daid­­wirt rtfuaa si educă In Perla­­manS ratificaras tratatului tngio» rus, pr&puiiss un aeblSrsJ îa th­as­­aniunt!sliâ­lt acrisorii Iul Z novldlf. Timidul răspuns ii guvernului gavi«si£ dovedești Ifl^rfiins gngio-rusa. Sifiaagia divina sl nail lnl@ri» aamfi dsci %mm nn vtd«rm fap­tul câ a Iniarverili acordml to­­tuarciii Vniholat între Angola șl Gsrmanlm, colaci Iarăși Institua un aci earn mu poam fl gg^eabli regiisigiul sovietic. in ocmastâ msordore, ii care m adwga sl conflictul angic­­sglp^an, nu esse axaiusi pro­­b«dl.hasai ci Liga NiSuniior nu va puna la Rama chaatLn«a da» zis Ritril. Răspândiți „Mişcare*“ *mu&mac­î«ă* «® nîs^ss« m&tBsi •«(«viJK*llf*^’S D. ALBERT THOMAS IN PARLAMENTUL TARII — Rmhsisne u/a dl te id Iesi olsu­s fâcuiâ Depî șapte rsl d. Albert Thomas, ma­ri;® postra prieila revise iar is ml] oca! nostru. A ..om șapte adi, fiind mlaltira al nI|iiIor te timpul râtboitUi, d. Alls« Tho­mas a vs« t ia Uf! te capita!» ;«tosici e Urli, is parte cotropiți ds issmls, spre a ne a icce sincere cavkte de mârg&lsre șî l^ba.bXtare. P.Igait ca sn estaclasm de itdeaorl», ia alsei adorărilor coaetl­oiiite, reonite ia sala ie*t?s!ai sajoruii, d. Albert Thoa»a dspl­eslatai ce I a'as adreset dia putea primaiul mlaistru de atascee, ecelat de #■* tial, d. I. I. C. B­ătUna, și de re#reaca­­taBji! Cesieiii sl S*a*teial, a rlspnas la­ti *o lauitltoare covlatste, techiaatâ aacrl­­flclitor eaorae pa cari ie-aa ades ca o Imporf&nii coatrib^tu peatra hbtada fi» a*li. Vorbiad dsspre eostribstia Romisl­i, a spas tustrei baibet de stat: «bteieg«^ stB imenteie care ia csaiai hotă firel pateea aâ vi sashsae laimeie. Noi pricepem atasgersa de telml s pa­­msitslor ds «t« earl avtad sarda» tetera­­aelor aaai iatrig popor, «Imtted rcaarsde da metodă fi as orgasissrepe c­rs pates să te aibă kassh­si »-eîrs, privlad in faţă c3B8lder»țlin­e ccoairmUa ave«e sarossa ai botâraeci. Și cs toate ccestea ImpSnft de îaidlaotai d-voiztrl de Itbsrîaîe, teiatietti de p­ldtn­a ca e vă leagă da ras» latină ca tune pupo» e • libeaipl, aii hoiftrlt, aţi rapt toate Ivglmru­s ca e vi rets^ss șl s­l latrai la Is^il. Aţi tedepil&lt ca vos benă lacrlficî&l a» nor interese importen.e și peotrs această jsrîîă, P­ asîa care sl sa știe gfi sa«il!ice interesai idesfaial, Fraat® (n moansntal a» ces a vt OiO'esaă sl vă UbefU”. Si mai departe, dapi ce vorbeşte d« lenfvie ficat» de toi ia il«pa!­ră&batai*!: «Vte(i glsdli ci tlsl (ir M idov») pa­tria pate* să renască. V’s­l gfi d t ca ia jord armatei plitifiada-vfi pimfiaia , ti a se va reacn.t al si lată că sa «vet boci­si», sitele acestea tfisd mă găsesc la raj* loctl d-vcisîră, al seiet na asta si I« b­ aeca si c.ida ssfio ire a pii^ăve.st ta­­mlsești, d^r la ace st timp si U rsn-îș­­terse pattiei dv. Am avst bdenix aă văd ed oea dl» divis­­te sdoairsblei dv. eras te. Na vm atei si tdrars ac­mp 1 seal®­.fii»e s ca» ■ale. Pst »’o talftarUta.cu ofițerii aoșt I, poate «fo spn» gena.» cl Berfhelst care este sae is loja. «Ar®ats iomlaft toastiine te cecal pre­­o»nt ana d n mar,ia si hnapassie po trl ele b|g!*gerd. An torni.»t pa ioid«|ii dv. scest (liant romfiai ca trasai xoild ca f*U treceri la str.l dvg»]st, team sdmr.t si .fiad »ectisaUa d.fiica, ciad Ii plivea» e»m se d.pert»a tp e ex­tremitatea ctapslsi de miami, genera- 1b! zostra le adresl ceea ce seta pestre noi ce» nai tetmsssa dintre lind«. S’ar părea spune dfi.isl că cont «o dați fias­­ceti! la ce mă privește, gfiidkd^-ml 1* ari­­cina mea modestă «no eaipiăm la natural­or paf­i]e Boesire ftcsceced&ia Sf. E,Uace si-mi spsBvam: Cft aaat dv bin# psrtete, cfii vor 13 ds bine întreba v|iic ! Și tensii&aad spaaea: .Evoc t.pepsi elad maros Romiak li­­bsiâ vt vem in cerc«! »»tism­or aat.e sa ss bi­si.e de paces da abiă, de pacsi f­irească pe care o vo­m și pe care o vom debil* pdi victerie asupra mi­iur,«» maia! prcsBân”. Siaadideres «nul avecst Bisaristi.­­ Ataari a'a aluuda la CraiOf», irâgSniiu sl In sap dake focuri die ra*div«r, avoca­tul G«ergi Mandra«, cumnatul giRinlulel Ram. Minarea asta nvo&ai In Bucuresti si veniaa la Craiova pentru uneia afaceri. Mo­erica l-a foii fulg «ri loara. Asupra cauzelor car«i-«i detur­­min­a la sosul atai da funasf, se crada ci or fi neurastenia da ga­ra «uter* s. LUNI 1 DECEMBRIE 1924 N­­­e­f­f ! ti\J­I­l­l k îl i 11­ ­— DL dr. Sfoktr fo if al msha emcet0t9*n însoțește d# d\ A/h - rl Jhemas | iruoât d-sn es/« «#'«­­sstut Rra datai im Btroai Muern-l dla Qwt-oi. —- îa tetă see ă ar* ioc In sa!» socte» tăț«l de g­ansei că baia. org«o z«t dă so­­ctstfiîss îanîjlissri or comerțaț. — Reamintita kbltorio de maaisl a­­îessk concensi de soresc p* c»rH dă îa astă »evrâ vloiodsta! F. B.ei­!man Ia îes­­trd nat­oria!. La pile d‘. I. Slblsna. Bl^ids te «Brssea“i — Cs toi a dorințe unanimi ■ Us­ai­lor, di. Albert Th«miS na va pstea v si­ta tefsl. Di edom­! geaera! a bl oanl mancei ri mSn b țară a„mai pâ ,t Lai, ritm, sst fei ,ă na sie iu»p nsuesef d» a pavra lefii ce această no*o mă do­­­i vlan­ă. — B1BL,0Q4aFIE A a«ăiU!­ac. 48 dte sdmtub a .«vista d. act»*i lia,s «O gn­ada Lapau“ d aa serbase vedere si i«s­­upt,a*e, iatie ca.« d. s «e.,rta m ,a*mac­­talai Uji li .a Ceral^t it,stjur»a M,ir,p,­­inatei Nacti­le, sa 50 iineustlt. hăr.1» ve­il»», 16 ?sg al nai».1­5 I 1. — ,0 Uontit" no, 48 ce ob3g*tl tcile ci a aiă șl s.ite|tttc1. — «Lame«" or^aa Ii.orar so, â « q aieaiâ m­terie iitsrarl, — Comotdla" ao. 3 ca nsmtro^ss 11**­­trațiBni. — VALUTELE, Min'iterel ds fina­ls HInP sedsat de uficbi c»atr»I .da cost,oi ai dcvueio’, a test dupoaițieasi, es pe viitor tă as se mei d«& ntet o »u orzarâ pentra «sre^ dm țtrâ cs vaiete sui­ne?, păsa ci,.d sol 1 .t rl nu vo cb^n# msi imai »probarea otiCeLi de djv.ae. la «c«t&s timp minis:*!. I pmt ia vede­a toii iistoiilor ds a tmnjlona p­s peilt § d: Îs cate sasaie baa$i &a «smpăM vaista.ei spre » ■« cottr. li dacă a«»rtieaea ope a­­­teq taten fo« teceie ca bteciie n.aaior,­­sete sza CO alte oficii s&a pcrSoffli n.c«,* Ificare. Minute sl a dai apoi crdte p raite 'a vtaiit da frontieră, ca odată ca vsa ps­­sipoartelor pe»a»ne.Or c« 1.1 A io țar« al not se si sameie ce poa­tă ssajra lor speciiicate pe vaiet», p*nt st c* io^râa din țsri sâ na isfisp.ae dibccluti te ce *r!* vsste ca s* vor gâ»l as»p?a lc% — Z asie dis pab ică ait!­coîeîe aardiaaie, ie a.i/ ia ice.iit si.« religia»! a an« m^os de im»gha I calci! i din C*h­isii.-va 1«. — JUDECAREA INST.TUTORILOR. Mia!» erai ias .a ,ț,îgsil &vst*a­i a veneie f. pt«! că sena l«ge a ia«â ă&fistatei pn­­năr și »ormai p laar eite ia.o p«d­ă io cepriet.e »icitai co aiaiantiregio­­sa;« do J 'decala a hotă fit bimâtoai«,« . D «poztoa le d a ve­haa leg« a iavă* tfimfin ia a, ptimzr privitoare ia Jtd -car«« me«bnivr corp^Li ddic.ic di® v choirs­g. t și iCritpriite altpue rimla in ».g«rt, amâ rd cs as*f i membri ai corps a di­­­dael.C «« fi« I^dso^ți CO cossilei nent sl de eeie dosă coasis nai do bdâ­­eatâ dte B.caresd |1 Uși. — Eateenie! artet dramafis. sili d s kbit da ieseni, d. P. Stn dsa (Jj«,) Iu fr»mca sosi easstsbte «rneti«, din csra tece pana sl d-na A­r ce St* dss, va ea o singa-i U^reseatatie Lsei i Decembriste sa.a «S co.l*. Ia eOsambte se află ti MICA LOLA fenatecătoiai capii ca pate.nic tsteat âr*­­lastic. Se vi jsci «L« islsfoa" sl o slil pie­să l.titea ect. Bildete ia cssa teatralul Sldoll. — Ia esrsol acestei st.gi«sl, Teatral N.tsoa» ve sa bi'orl pla.t’o .eprese t-t.« pa dl. Vsineaca- Vite»«, care Ita^lines e ctecsasl d* »n!­do aaiiv.taie t»s,r*ia. Sa vs tejirte nu pus» «Aica,«l«uata it ds Plsia" adopisr« de di. „V^raeac«­Vâ.» cea tiis Vi teterprete »ob, priscipa!. — La Teatrai ILtionai sa r^peni o­­midi» «pilitesig ia Toartă“. *dj»i.,e­mis dl. C. Va s­­asa Vile«« da^ă «11 q wio vi- V*ra“ de Aifi*d T-fctodl. Actia ă pt.a , îa ta d. Veresen «ie rd­el p »scîpsl, «e va jbpreseats b ca,s«i eăpifim la ei viticsre. —• Isdivid I Mhii Jvaris, ei bs.­st e!te la t­Uoa-va Chiai# «na» a #x*«»iai o p®~ daspsi de 1 an lachtsoa.a păstra f*-t. a fo«! tilosig la msaa tei, is bdetai O h«i, sib p/tă.

Next