Mişcarea, decembrie 1924 (Anul 18, nr. 273-295)
1924-12-01 / nr. 273
ÁRUL XVII No. 173 Imgű S&BB&St& Raste șl solidaritatea europeană SpilUBl pasffic si state’or europei?» șl îa;«rcâr la de s. rxtitUs imcsa reală îi țara sr-Tist^or, Si'su d*t roads, Mirea Aatantă Ca şi M?fa lat legare au iâaug Ia Cr.c dn erai îa sCeigst pcgltsră faţă ds Raţia, s! ou din cauza I r. Această alîeâț^se se d*t«rcfte Eumsl șl tbm&l soviete or, al câror guvern^nb. armat cfctocatl o Cale dreaptă și Cinsti:!. Papiul acesta este atât de adevărat frrâc Ia chîsr siaid condscătorlior dtli Mostov* ta Isbaccit Confiate din cauza aCțluael isterieatloiiilsi UI a, organ zațione eox-uniitfi prin Care gsmmui dala Moscova iobţine fropggsnda bolcevicâ la toate statele. împotriva agestil aCţioni de bel- Cevizare, Anglia, €sre ees diată! se apropiase mai mult de govîete, a reacţionat. Salăoarea lui Znuvee, a cârd autenticitate s's d .vseit, a fost un priit totan pentru guvernul britanic ea să aotifice Rus ei ei nu va ratifica tratatele later fente. Acest fapt nemid e suLetent Ci li se eoastâte Că Aliaţi, eu toată bsulfoi? ţa ce au arătat in aCeaiă privinţă, au răsn^s la aCeiaş punct mort fstâ de soviete. Mica Antantă ei sedasi & mafie. Se ştie că ie alt'mde ioaledate țiante de Mica Ltdtgeie, &’a hotărât C* în aikisch?suusi Heeaie stai ia parte td albă lioirtstea de sells ne. Ceho-Stovaela tred seăfâ putea încheia an aco?d ca sovietele și în aceistă drecțiuoe m fcvtiî lo: sack demerscrl. Atuoct’fi s'a crezut că a intervenit o dlsens!UM b $n i Mb cd Antsnte, căci as părea ci un acord Lt«e deho-novad sl s»viet?k rtsîsti er* kevlubll. D*r scssîe dtmsfSUfî nki n’ssu pitut Ieși dla faza lor primitkă, gâîi.gtvc nul fila Pr gt a Lit slit să va ia Ia ua un moment dat ci guvernul dia Mos Cofst urmărește în chl.4 metode bol- CeviZirea republicel Ceh3 slovace. Jugo-3lsvia se găseşte in »eebsi li walle, şi aităzi press din Begrad a pornit o violenţi camp&nie de prokftar« Impctii.a Rusii! csre utilUetiză toate manopeiile pentru a provofia o revoluţie cosiualg S io BftlCc n’. i*. Pdn tactic« şi soţiunea in i ba'nt&ti de sovle ele rus?şt!, ie stiânf tot mal mait lâadu.'ik stteior europene, mari sau ratal. E s n*tunl. ei e admisibil ea atât:» state, iă se Uie tuiboraic d« ua regim e*rs nu este recunoscut, di poporul pe care-1 conduce, şi Care este rrftmântat şi dornic, de a scutura laţurile teroa el lui. Tratativele de pace şi aCordurih pe tare l-a urmărit pftoă- «ai Rusia sovietică au fost in realitate un pretext de a ex lads propagânda Comunistă la Europa. Aceasta apsrs d ne In Ce ma* lâmaritdia îatrtaga activitate diplomatică desfășurată de rep rzsutaojil sovlekior. Dică Franţa m*t aldâjdu şi s facă onoarea şi CoriCtitudiaca diplomiţilor ieşi, nu va trece multă vreme şi se va convinge şi ea de 6eea ce a’as conviis tod« statele europene Care au făcut experienţe la această privinţă. Sovietele prin acţianta lor de până asăzî aa fleet el» îasuși să 88 iîslp!«SCă orice tticreier«. in pollite^ bolcevică și dîeâ vor Ce ermfm astfel, vor inspira o solidari» tete perfect* între »ratele cm opt ne Care ver ști cura Sâ apere po carete de p.fmtjdiile auei Intern Ia bile reît Iuți*. NOTE Ştefan Petică Initiativ» de a «e cinsti memoria ţi opera scriitorilor este din cefe mai lăuda- DU«. In primul rând se face prin aeram o educatiune pe tărâmul co tifal, obuiaina genrraţianii« tinere să aibi cultul tracut«Ici ta respectul ţi admiraţiunea faţa de înaintaşii îa artă sau in HSsratura. in al doilsa rând se fa», indirect, o propagandft pe terenul c»Utral. Arttavla pe tctlitorii da odloktri, instmai a pune îa circulaţia aams sî opera uitate cari totuşi no «ttbsesc uitat», căci sunt intere* tante si folositoare cnUcf«! nationale. In ac»st spirit se tr^ftuiz^asaacdo comtmoi&rl im unatoar« ia Fr«nța si in alte «tat« civilizate, tocmai pentru a rcinoi mer.u căitul paotra cel dlspAruti. De tîţiva ani *’« introdus si la noi atest sistem de propandâ culturalA, care e e*I mal frvmjs si etl mai practic. Au c-jmemjrat pe Aiscsanfllff, Eminescu, Creangâ, de la m iferica căror® a» trecu* dec.ni,. Am reamintit pe Dslavraase», Oane, B*ldiceanu și Angiul, cu prii. rul ba*turilor ridicate pe anormmtei® lor. şi am evocat »«ua o epoca strălucită a literaturei romîne şi opere care vor râmlnea aasic«. Se B ctftâ acum apropiata comaetorsre a poetului Şte fan Fetica, ŞUlan P*tică ? iată un nume pe care nutrea msfontata A cetitorilor de astazi îi pronunţa p«ntru in tăia oară. Poate nici au i'*r »• pronunţat vreodată, daca eu ar fi venit comemorarea aceasta. Si ca tonte acestea Ştefan Petici a lasts* îs armă o remarcabila operă fi terasă, care dacă a avut nenorocul a§tie cunoscută de pugini, mai are și ghinionul de a nu «xlata i»rsss librarii. De aceea colannivrarosi asestut post trebuie sa fie prilejul unei alte initiative: Societatea Scriitorilor sa aiba grija de a inspira editurilor noastre mai a«ri — («Cartea RomâneascA*, «Cultura Naționala" „Ancora", ete.j —ca sa retipărească întreaga operă a lui St. P«.t să. Atancea generat.« actuală va Şti oara CSt. valosrw* acestul poet de talent, căci va putea cunoaşte luminatile naiv inspiraţii poetice am volumul «Fecioara în ele", şi talent«l său epic Şi teatral din tragediile «Soţii Păsei“ şi «Fraţii". Retipărind »aeasift opera şi împrăŞtimd-o pnntru cetitorii de lititstsr# Voiu ridica aavaratul monument al ntuit nitatului poet Şcoran Petica. AR* M,%*%S# ts#JE ÎL ,Remtbtr' tieganla plstthtU î i tan tdttru „C.itura N^ftona ă* î.obidita cm Utt siCtdf. pagm rumst» ds u Mita CarugiaU asm aproape maceestbuă tuturur mbitu ho/ ds Ultratard. , ^ , Imprestoaismal miorului, este lA* aatvăr artittie și submitut ottgâal, dar pntut t pre* mure sa rtuveie td puutd avea sa#s*s as domne (thujmutre ) Os acte» autorul și eh.at editura va fi nevoita să am o Ul.a sa,fie, upopumni* ea »R.membiT* să nu tamă.e o piuChud di lux, ci o opera citită nCOMOEDIAa îi namâtui 3 p&biieă ilisteta t tutor aitișilor nasruius nafionat pişcaţi îi turma la Cernăuţi, mb eond««ena auettOfUiai, at. C. B. Puamtcu. la sumar găsim pe a-mi Sandu T.bejăn, Ut, Ai. Teoaortanu, Otardmo, Em, Manolitt Si Hitlt. ta mslssas număr o setitoare Ined.ti ast T.tu Matoresatt,* Apropos ds Titu Mitortsee. Ss confirmă silism că U urma fostului co&dmnator al tJ*n,mn* și ut „Contoib.cHor Lutra/e“ au râmat „M.mo nia“ tale asepra mişcării calintam si asupra tvminanteip? ponice si soția.e ia cant a partnipit „raassmu”. A etilt ,Memirii“ ss află îi păstrarea d-lui Meh.dinţi de la eme atârnă data publicatei tor.• s autorii maghiari prepară Zsommorarea vieţii şi optim tai M. lökni. * ,/îbz* noua piuă a ă-lui N. lorga, va fi rip estntaid pe spend teatrului naţional din Bucureşti. * Producţia zahărului în Romînia Disti’a receatS «tetluMet a d-lal Q. Io» Otao«'SifîSii, exîrageaa «naitoatitlu cifra cu restire h podîtetluaRa tihuslai d# k lucearea rSîbo alai mlădiei păzi ia re» colt* asalol «regi, sdlci pa aitlggni partod da sas* »si: te ss»! 1919 s». 1920 proaaafla a relativ mici, dată fitsCl ««prafața »eineean^ti cs sfsde ia aiâii 1918 și 1919 Ua salt Ifetersaat fzea p'tsd&itî» IncepSad cs ca*» paula ds mera 1921 — 922, «dic ss recolta dectel da lggf da 1921. Se poate socoti normal că o dte prudscțis de sfecle repreaiatfl pradacți asââ alai r*fiaat. Lafiad agasată cifrfi de bită credem ci respita saalal acesteia as va da peatra sasi viitor o produc$ie ne zbir la fabricele noastra do psate aa Etaipa qilnirí!«, caniitsti care va acoperi ca prleufiiatl nevoife aoseire. C*m ?»iiia Pred. **h Q 1918-19 25Cb9 1919—20 49.349 1940 21 171 64T 1921—22 300.003 1922 -23 582 200 1923-24 8U0.OO0 PROBLEMA DEZARMAREI — A#/# dial CA fmb*rlain — Guvirn^l Baldwn %’a idrasil Ligii Nailanliaf cans yrmsissâ ■ sie Înifââiîl In curând li Rom«, InvIiSnfl’o li scontd DEOCAMDATĂ fim orfiim dm il (hny*a«ai dmxmrmârif. DEOCAMDATĂ,—nu fiindcl Anglie, &r fi ftojâffli poiilvnicd astcsiui pr^iocol cl pmtru a itedla ESSB3 protuni l^fistâ fi)8i fii (18 puftafisă probimmi. Dmr Imre imp %’& prudes nota brisaniefi erimiafi guvernulmf «ovlaiie dm Meateovm, noii cin ■vidani a avui se &ir*a încordar«s reiafiunisor dintre Anglia și Rf^li, In ardnml ratificării ihu- I®iOr Ifithileia fair« ambala St0î9» Guv«rnul Dataw.ii a respins sil energie, din piim ăia ziS?, politics șl pmpaginea îniarnailssnsiă a guvernului sevietic» Talul notei îrimtsd ds satre dl. ihambmrlamn istm sfitigsrlt sl cm lirantr di prOiaSI. La noi bfifmkd, iară puna fott'a situaiia extram dm ddhaid prmztna d»rulut Rnkmkf ia Londra, și msrm după însuși afirma» hiumla pmsii firsficaz?, a produs o adavâraiâ consiornere în Rmaia xofkikd fiători rtdiofiniti df a Alice, gaVmrumî SOViailS a In» curcas un răspuns prin ssr^ ra» grai iau fspiuii ca g^vsraui Daidwirt rtfuaa si educă In PerlamanS ratificaras tratatului tngio» rus, pr&puiiss un aeblSrsJ îa thasaniunt!sliâlt acrisorii Iul Z novldlf. Timidul răspuns ii guvernului gavi«si£ dovedești Ifl^rfiins gngio-rusa. Sifiaagia divina sl nail lnl@ri» aamfi dsci %mm nn vtd«rm faptul câ a Iniarverili acordml totuarciii Vniholat între Angola șl Gsrmanlm, colaci Iarăși Institua un aci earn mu poam fl gg^eabli regiisigiul sovietic. in ocmastâ msordore, ii care m adwga sl conflictul angicsglp^an, nu esse axaiusi prob«dl.hasai ci Liga NiSuniior nu va puna la Rama chaatLn«a da» zis Ritril. Răspândiți „Mişcare*“ *mu&macî«ă* «® nîs^ss« m&tBsi •«(«viJK*llf*^’S D. ALBERT THOMAS IN PARLAMENTUL TARII — Rmhsisne u/a dl te id Iesi olsus fâcuiâ Depî șapte rsl d. Albert Thomas, mari;® postra prieila revise iar is ml] oca! nostru. A ..om șapte adi, fiind mlaltira al nI|iiIor te timpul râtboitUi, d. Alls« Thomas a vs« t ia Uf! te capita!» ;«tosici e Urli, is parte cotropiți ds issmls, spre a ne a icce sincere cavkte de mârg&lsre șî l^ba.bXtare. P.Igait ca sn estaclasm de itdeaorl», ia alsei adorărilor coaetloiiite, reonite ia sala ie*t?s!ai sajoruii, d. Albert Thoa»a dspleslatai ce I a'as adreset dia putea primaiul mlaistru de atascee, ecelat de #■* tial, d. I. I. C. BătUna, și de re#reacataBji! Cesieiii sl S*a*teial, a rlspnas lati *o lauitltoare covlatste, techiaatâ aacrlflclitor eaorae pa cari ie-aa ades ca o Imporf&nii coatrib^tu peatra hbtada fi» a*li. Vorbiad dsspre eostribstia Romisli, a spas tustrei baibet de stat: «bteieg«^ stB imenteie care ia csaiai hotă firel pateea aâ vi sashsae laimeie. Noi pricepem atasgersa de telml s pamsitslor ds «t« earl avtad sarda» teteraaelor aaai iatrig popor, «Imtted rcaarsde da metodă fi as orgasissrepe crs pates să te aibă kasshsi »-eîrs, privlad in faţă c3B8lder»țline ccoairmUa ave«e sarossa ai botâraeci. Și cs toate ccestea ImpSnft de îaidlaotai d-voiztrl de Itbsrîaîe, teiatietti de pldtna ca e vă leagă da ras» latină ca tune pupo» e • libeaipl, aii hoiftrlt, aţi rapt toate Ivglmrus ca e vi rets^ss șl sl latrai la Is^il. Aţi tedepil< ca vos benă lacrlficî&l a» nor interese importen.e și peotrs această jsrîîă, P asîa care sl sa știe gfi sa«il!ice interesai idesfaial, Fraat® (n moansntal a» ces a vt OiO'esaă sl vă UbefU”. Si mai departe, dapi ce vorbeşte d« lenfvie ficat» de toi ia il«pa!ră&batai*!: «Vte(i glsdli ci tlsl (ir M idov») patria pate* să renască. V’sl gfi d t ca ia jord armatei plitifiada-vfi pimfiaia , ti a se va reacn.t al si lată că sa «vet bocisi», sitele acestea tfisd mă găsesc la raj* loctl d-vcisîră, al seiet na asta si I« b aeca si c.ida ssfio ire a pii^ăve.st tamlsești, d^r la ace st timp si U rsn-îșterse pattiei dv. Am avst bdenix aă văd ed oea dl» diviste sdoairsblei dv. eras te. Na vm atei si tdrars acmp 1 seal®.fii»e s ca» ■ale. Pst »’o talftarUta.cu ofițerii aoșt I, poate «fo spn» gena.» cl Berfhelst care este sae is loja. «Ar®ats iomlaft toastiine te cecal preo»nt ana d n mar,ia si hnapassie po trl ele b|g!*gerd. An torni.»t pa ioid«|ii dv. scest (liant romfiai ca trasai xoild ca f*U treceri la str.l dvg»]st, team sdmr.t si .fiad »ectisaUa d.fiica, ciad Ii plivea» e»m se d.pert»a tp e extremitatea ctapslsi de miami, genera- 1b! zostra le adresl ceea ce seta pestre noi ce» nai tetmsssa dintre lind«. S’ar părea spune dfi.isl că cont «o dați fiasceti! la ce mă privește, gfiidkd^-ml 1* aricina mea modestă «no eaipiăm la naturalor pafi]e Boesire ftcsceced&ia Sf. E,Uace si-mi spsBvam: Cft aaat dv bin# psrtete, cfii vor 13 ds bine întreba v|iic ! Și tensii&aad spaaea: .Evoc t.pepsi elad maros Romiak libsiâ vt vem in cerc«! »»tismor aat.e sa ss bisi.e de paces da abiă, de pacsi firească pe care o vom și pe care o vom debil* pdi victerie asupra miiur,«» maia! prcsBân”. Siaadideres «nul avecst Bisaristi. Ataari a'a aluuda la CraiOf», irâgSniiu sl In sap dake focuri die ra*div«r, avocatul G«ergi Mandra«, cumnatul giRinlulel Ram. Minarea asta nvo&ai In Bucuresti si veniaa la Craiova pentru uneia afaceri. Moerica l-a foii fulg «ri loara. Asupra cauzelor car«i-«i deturmina la sosul atai da funasf, se crada ci or fi neurastenia da gara «uter* s. LUNI 1 DECEMBRIE 1924 Neff ! ti\JIll k îl i 11 — DL dr. Sfoktr fo if al msha emcet0t9*n însoțește d# d\ A/h - rl Jhemas | iruoât d-sn es/« «#'«sstut Rra datai im Btroai Muern-l dla Qwt-oi. —- îa tetă see ă ar* ioc In sa!» socte» tăț«l de gansei că baia. org«o z«t dă soctstfiîss îanîjlissri or comerțaț. — Reamintita kbltorio de maaisl aîessk concensi de soresc p* c»rH dă îa astă »evrâ vloiodsta! F. B.ei!man Ia îestrd natoria!. La pile d‘. I. Slblsna. Bl^ids te «Brssea“i — Cs toi a dorințe unanimi ■ Usailor, di. Albert Th«miS na va pstea v sita tefsl. Di edom! geaera! a bl oanl mancei ri mSn b țară a„mai pâ ,t Lai, ritm, sst fei ,ă na sie iu»p nsuesef d» a pavra lefii ce această no*o mă doi vlană. — B1BL,0Q4aFIE A a«ăiU!ac. 48 dte sdmtub a .«vista d. act»*i lia,s «O gnada Lapau“ d aa serbase vedere si i«supt,a*e, iatie ca.« d. s «e.,rta m ,a*mactalai Uji li .a Ceral^t it,stjur»a M,ir,p,inatei Nactile, sa 50 iineustlt. hăr.1» veil»», 16 ?sg al nai».15 I 1. — ,0 Uontit" no, 48 ce ob3g*tl tcile ci a aiă șl s.ite|tttc1. — «Lame«" or^aa Ii.orar so, â « q aieaiâ mterie iitsrarl, — Comotdla" ao. 3 ca nsmtro^ss 11**trațiBni. — VALUTELE, Min'iterel ds finals HInP sedsat de uficbi c»atr»I .da cost,oi ai dcvueio’, a test dupoaițieasi, es pe viitor tă as se mei d«& ntet o »u orzarâ pentra «sre^ dm țtrâ cs vaiete suine?, păsa ci,.d sol 1 .t rl nu vo cb^n# msi imai »probarea otiCeLi de djv.ae. la «c«t&s timp minis:*!. I pmt ia vedea toii iistoiilor ds a tmnjlona ps peilt § d: Îs cate sasaie baa$i &a «smpăM vaista.ei spre » ■« cottr. li dacă a«»rtieaea ope ateq taten fo« teceie ca bteciie n.aaior,sete sza CO alte oficii s&a pcrSoffli n.c«,* Ificare. Minute sl a dai apoi crdte p raite 'a vtaiit da frontieră, ca odată ca vsa pssipoartelor pe»a»ne.Or c« 1.1 A io țar« al not se si sameie ce poată ssajra lor speciiicate pe vaiet», p*nt st c* io^râa din țsri sâ na isfisp.ae dibccluti te ce *r!* vsste ca s* vor gâ»l as»p?a lc% — Z asie dis pab ică ait!coîeîe aardiaaie, ie a.i/ ia ice.iit si.« religia»! a an« m^os de im»gha I calci! i din C*hisii.-va 1«. — JUDECAREA INST.TUTORILOR. Mia!» erai ias .a ,ț,îgsil &vst*ai a veneie f. pt«! că sena l«ge a ia«â ă&fistatei pnnăr și »ormai p laar eite ia.o p«dă io cepriet.e »icitai co aiaiantiregiosa;« do J 'decala a hotă fit bimâtoai«,« . D «poztoa le d a vehaa leg« a iavă* tfimfin ia a, ptimzr privitoare ia Jtd -car«« me«bnivr corp^Li ddic.ic di® v choirsg. t și iCritpriite altpue rimla in ».g«rt, amâ rd cs as*f i membri ai corps a didael.C «« fi« I^dso^ți CO cossilei nent sl de eeie dosă coasis nai do bdâeatâ dte B.caresd |1 Uși. — Eateenie! artet dramafis. sili d s kbit da ieseni, d. P. Stn dsa (Jj«,) Iu fr»mca sosi easstsbte «rneti«, din csra tece pana sl d-na Ar ce St* dss, va ea o singa-i U^reseatatie Lsei i Decembriste sa.a «S co.l*. Ia eOsambte se află ti MICA LOLA fenatecătoiai capii ca pate.nic tsteat âr*lastic. Se vi jsci «L« islsfoa" sl o slil piesă l.titea ect. Bildete ia cssa teatralul Sldoll. — Ia esrsol acestei st.gi«sl, Teatral N.tsoa» ve sa bi'orl pla.t’o .eprese t-t.« pa dl. Vsineaca- Vite»«, care Ita^lines e ctecsasl d* »n!do aaiiv.taie t»s,r*ia. Sa vs tejirte nu pus» «Aica,«l«uata it ds Plsia" adopisr« de di. „V^raeac«Vâ.» cea tiis Vi teterprete »ob, priscipa!. — La Teatrai ILtionai sa r^peni omidi» «pilitesig ia Toartă“. *dj»i.,emis dl. C. Va sasa Vile«« da^ă «11 q wio vi- V*ra“ de Aifi*d T-fctodl. Actia ă pt.a , îa ta d. Veresen «ie rdel p »scîpsl, «e va jbpreseats b ca,s«i eăpifim la ei viticsre. —• Isdivid I Mhii Jvaris, ei bs.st e!te la tUoa-va Chiai# «na» a #x*«»iai o p®~ daspsi de 1 an lachtsoa.a păstra f*-t. a fo«! tilosig la msaa tei, is bdetai O h«i, sib p/tă.