Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)

1925-01-02 / nr. 2

Conferinţa financiară interaliată Ministml de finanţe al ţarei, d. V. Brâtianu pleacă mâine la Paris, spre a susţine interesele României la con­ferinţa interaliată, care se dechide la 6 ianuarie şi In care se va ho­­tărî repartiţiunea sumelor resultate de pe urma exploatării în Ruhr. In aceiaşi conferinţă se vor des­­bate toate punctele financiare stabi­lite prin proectul Dawes, precum şi alte chestiuni financiare, între care şi aceia cu privire la repartiţiunea datoriei publice a foastei monarhii Austro-Ungare ca şi protocolul din Insbruck. Se ştie că acest protocol n’a fost comunicat statelor mici şi nici Ro­mâniei şi al cărui cuprins este destul de însemnat. Chestiunea protocolului din Ins­­bruck este de mare interes pentru România şi ea va fi dezbătută în Conferinţa de la Paris. Ministrul de finanţe al României are deci o mare misiune naţională. Lui îi incumbă şi greaua sarcină de a convinge pe aliaţi că drepturile Ro­mâniei nu pot fi contestate şi că a­tuncea când Statul român îşi recu­noaşte datoriile, garantate sau nega­rantate, nu i se poate cere să ab­dice deja drepturi legitime care sunt ini­me faţă de enormele jertfe şi sa­crificii pe care România le-a făcut pentru bau­za comună a aliaţilor. E locul să amintim aici. Că după experienţele triste din trecut, presa noastră a fost unanimă în a susţine punctul de vedere al guvernului, care este interesul suprem al statului. România îşi va face revendicările legitime în sânul conferinţei intera­liate, fâră nici un gând ostil faţă de aliaţi şi fără a putea provoca vre­o notă de discordie. Cota fixată la Spa este pur şi simplu inacceptabilă şi nădăjduim că aliaţii, care astăzi sunt mai exact in­formaţi asu­pra daunelor suferite de România în timpul răsboiului, şi a despăgubirilor cuvenite populaţiunii vor da acestei chestiuni o altă so­­luţiune conformă cu realitatea. Interesele României la conferinţa din Paris vor fi susţinute de către d. Ovidiu Brâtianu, asistat fiind de d. Titulescu şi de membrii delega­­ţiuni care au mai participat la con­ferinţele anterioare financiare. ** s unui n s«*- r* i ■ nMihruu §1 gyOOETUL Adversarii noştri care critică şi Combat politica financiară şi econo* micâ a guvernului, fără a fi avut alte soluţiun!, încep să se convingă din Ce în ce de bunele rezultate ale acestei politici. Intre acestea găsim şi pe d. Const Garoftid, care se ocupă de atari probleme, şi care într’un recent in­terview acordat ziarului „Argust, vorbeşte astfel de opera creatoare a d-nii Vi ntila Brâtianu: „Meritul d-lui ministru de finanţe pentru alcătuirea acestui buget este de netăgăduit. Am recunoscut în­totdeauna că numai calităţilor sale excepţionale de muncă se datoreşte mare parte din progresul adminis­traţii finanţelor noastre in aceşti trei ani, ordine din ce fa­ce mai desă­vârşita în perceperea impozitelor şi vonţă fermă pentru înfrânarea chel­­tueliior. Nu a fost de­sigur o Între­prindere uşoară de a restabili disci­plina în această ramură a adminis­trații de stat, cea mai greu In­­t­r-­Cată prin desordinea adusă de sta­rea de răsboi. m1 „T^da? Pamfilim exeste&ia rtvlttâ da fal­elor de sub coisdueerem econom­­iul D. Fur­tună (din D­ratios) a a drut îi­i’an număr voUminos, eu care își comp ertatff eo,?â~ U­n ta ana ut ei //- ta. Rit sta se proame. ca o bogată și variată ntuurte fo.c­o tsted și fi.gaauuste pentru r.oui un, (al treilea) o upxitfte rtgulaia, 9 Teatrul naţional din Busartşti tă­bitotssi$ SintenRtUtU ,Ar arului•­­al M * ier s. Ralul Ut tar (A p.gon) a foa, errat pg vre­muri de deftinttui urit.t N. Hageteu, apoi de l, B rezema și N. Sweat,u. La lasi rulai ua*eta a fort cnat di â­, V, C.zinSifiir­ si ar ft, ered m opa Un c* o­­p$,a lat Moiure cd fte te uaia tn curmi ae­­malit stug.ant. Zta al .Dir Ba*dm din Berna, în numărul său din 21 Ottam­b ie, a b itiiut „Se utcere g pe T onat *s «»pis pa i. ig ș ti hrmtm eligu­ si de activitatea Pieră ă u d*­­funetei T g ne Eitabsta, pneum și de a ag­­tuatei noa»tre Suvernat. f­ÎL*. Sloiîian­ki pentru anul 1925 Tot ceia ce conştiinţa românească fi poate dori. O. MARZE­SCU ministrul justiţiei Oameni 1« înălţimea vremurilor pe car! General MARDARESCU ministru de răsboi Cultură, cât mai multă cultură. Dr. ANGELESCU ministru­ instr. publice Pacea consolidată din năuciri şi din a­fară. ION INCULEŢ ministrul Basarabiei „Pe pământ pacea între oameni bună­voie". GH. TATARESCU Subsecretar de Stat Ridicarea sufletească a tuturor celor che­maţi să contribuie la propăşirea acestei ţări, t­­msiţimea vremurilor, ce trăim. N. N. SĂVEANU ministrul muncei înfrăţite între toţi cetăţenii şi priceperea din partea lor a greutăţilor prin care tre­cem şi e celora cari ne aşteaptă, poate şi rim mari ca cele actuale. Aceasta ar des­­volta de la sine conştiinţa tuturor de da­toriile ce Ie incumbă. N. D. CHIRCULESCU Minist al muncii şi coop. Să înţelegem cu toţii, mic şi mare, cât de trebuitoare cate munca cinstită, pănă la progerare, pentru întârirea viitorului. Aş mai ruga pe bunul Dumnezeu, dacă ar vrea sa şi întoarse privirea şi către noi, şi, picure in sufletele oamenilor noştri, po­litici, măcar atâta tărie, cât să Ie permită a câta ceva-ceva mai depărticior de vâr­ful nasului lor. Prof. I. SIMIONESCU .rateul Esceaitiu Htsi Tik,a Bm.~~ Mi­ko în fjpcnla a nesputt au groaumc tm*n&n in nu maim as mbaut. kt fast cuprinși d« flMari as mar® mmar n* tur î m Ah 1Q8 n b,m un fast mi bd­­mmp. SERBAREA DATIMELOR ŞI TEATRUL NAŢIONAL la faţa unei săli arhipline şi în faţa au­­toritaţilor, în frunţii cu I. P. S. S. Mitro­politul Pimen al Moldovei asistat de noul vicar al Mitropoliei şi de protoereul jude­ţului, cu d-na şi d. general ,*d­g coman­dantul corpului 4 de armată, d-na şi d-l C. Tom­a primar al oraşului şi a numeroşi­lor ieşeni din toate pătirile sociale a avut loc aseară tradiţonala serbare a datinelor de Crăciun şi Anul nou, la teatrul naţio­nal. Serbarea a început prin cântece de co­lindă şi stea executate de admirabilul cor al Ateneului din Tatara şi, sub conducerea maestrului Popovici, care a fost aplaudat la fie­ce piesă. A urmat apoi S­eaua, „Irozii" poem creş­tinesc în versiune populari după textul pastrat de neuitatul T. T. Bunda, a cărui memorie a fost slă­vită ieri, cu interpreta­rea tinerilor artişti ai teatrului la frunte cu d-ni Sava, Popovici, Doroşcanu şi Bacev­­schi In acompaniamentul corului. Apoi jocul păpuşilor, Capra, Vasil­a, Nunta ţărănească, Vicleiemol, periodându­­se astfel toate obiceiurile strămoşeşti. Serbarea s’a sfârşit cu Pluguşorul. Ar­tistul I. Profir, însoţit de un număr de u­­rători în frumoase costume ţărăneşti, având cu ei şssâ boi frumoşi,va spua pluguşo­­rul cu o rână admirabilă, aplaudat fiind de toată sala. Versiunea pluguşorului, ros­tit aseară este demn de toată atenţiunea folcloriştilor noştri­­. Ifrim a rostit o cuvântare mulţumind ieşenilor pentru concursul ce-l dă Ateneu­lui din Tataraşi, dând citire premiilor In sumă de 37000 le’ ce s’au distribuit anul acesta diferitelor echipe care au c­o­ncurat la concursul de cântece de stea, şi la ce­lelalte tradiţii săn­atoreşti. Serbirea daunelor a durat timp de trei ore, într’o admirabilă dispoziţiune a spec­tatorilor, veniţi, mic şi mare, ei soarbă din frumuseţa şi harul poesiei primitive dar în­­naiţătoare a datinelor strămoşeşti. / URĂM TUTUROR CETITO­RILOR NOŞTRI UN AN BUN, VOIOS ŞI MĂNOS 1 IANUARIE 1925 Un an de muncă , anul care trece. Partidul naţional liberal, un al treilea an de guvernare şi-a complectat şi mai mult ■forţările sale. Întrece prosperitatea şi pro­păşirea ţării noastre. La Centru, o aureolă necontestată pen­­tru membrii guvernului. La toate departa­mentele legi fundamentale pentru nevoile obşteşti. Dl. I . I. C. Brâtianu prezidentul Consiliului a prezidat in cursul acestui an importante opere de refacere şi de întărire a ţării. Toţi membrii guvernator, necondi­ţionat, au muncit, fără preget, la îndrep­tarea economică a ţarii. Ministrul finanţelor, omul invidiat de toate partidele, dl. Vradia­n Brâtianu, şi-a dus şi mai departe, politica de muncă, pen­tru consolidarea statului. * la­van, toată răutatea şi invidia adver­sarilor, care in tot decursul anului tecut n’a ştiut de­cât scandaluri şi lupte pentru şefdl. Trist pentru partidul d­­ui N. Iorga, că nici In acest an trecut n’a văzut nevoile u­­nei ţâri întregi trist pentru partidul aşa pre­tins ,al poporului", care din guvernarea din 192­1, n’a văzut relele ce a decurs din nepregâtirea unor oameni, cari au ştiut insă să ceară puterea cu atâta Insistenţă. Trist pentru partidul „ţărănist" care şi a urmat aceeaşi politică şi in acest an,dând mâna cu toţi detractorii ţârii noastre şi cu toţi con­­ducătorii cari văd la „internaţionala In­-a" adevăratul scop al luptelor pulitice. Mai trist pentru partidul naţional care după atâta prefacere sociala de după răz­­boi, nu vroeşte să iasâ din regionalismul său, căci dl. Mania înţelege să dicteze nu­mai de la Cluj.* Pentru laşul nostru, anul 1924 a fost an an de desăvârşire a operei ed­litare înce­­pute acum doi ani. Dl. C. Tom­a, şi cola­boratorii sei pot fi mulţuraiţi de ce-au fl­ A­N_NOU (SONET) Noi te am dorit din suflet simbolizare sfântă, An nou, plin de speranţa cărarei viitoare! Venirea ta ne este o binecuvântare, Nici o durere pare că nu ne mai frământă! .flri de fericire, miresme de uitare, EMINEseşipt vraja ce fiinţa acuma ne-o încântă, te am dorit din suflet simbolizare sfântă, şi drumul păn'la tine înseamnă resemnare. De acum­, se vor desface hotarele de ceaţă! Un soare nou luci-va în a noastră viaţă... Şi vom fugi din noaptea regatului himeric! Ori, poate viitorul şi lumea lui senină Sure-a ne mări contractul acesta de lumină. Ne-o scoborî, pe urmă, din nou în întuneric!? IONEL FR. BOTEZ. cat A muncit fati’o direcţie şi-a isbutit. Dr. C. Toma e recompensat de gratitudinea unui oraş întreg şi aceasta e mulţumirea sa supremă. A venit să muncească la pri­mărie şi a muncit. Atacurile adversarilor spume ale talazurilor mării, cari vin cu fu­rie, de crezi că nimiceşte un dig întreg şi se retrag apoi, încet, încet, împrăştiate de târla cu care s’au lovit de tăria ca şi de neputinţa cu care şi-au pututut întrece un dig bine zidit. MARO CRONICA POLITICA COIrtAQCd ----- —UIJIUrn vu Polomicâ evi iv dl. M. Negruzzi! DL Mihai Negruzzi, care a dat o ade­vărată lovitură de teatru spre a se pro­clama „şef" de partid, polemizează cu re­porterul nostru care a relatat, absolut im­parţial, cele ce s’au petrecut lu «decar­a generală a clubului naţional român din lo­calitate. Recurgând la procedeul insinuaţianelor şi fără a-şi da seamă de realitatea ce-l În­conjură, dl. Mihai N.grizzl se simte fericit că'şi vede numele tipărit în gazetă, indi­ferent de ecoul ce-l produce faptul mor­al in sine şi indiferent de comentariile ce se face in toate cercurile sociale, închidem odată cu anul ce expiră orice polemică cu dl. Negruzzi spre a nu-l mai imprima numele la ziar. Ar fi să plictisim lumea cu istoricul aşa zisei politici pe care dl. Negruzzi a fac­ut-o în anii din urmă, fără a mai aminti condi­­ţiunile in care a fost silit au plece de la Primărie în urma raportului d-lui Inspector Varara. De altfel unele semnături de pe „proce­­sul-verbal" în discuţia se arata suficient se­­riositatea nouei d-saie acţiuni pun­i­e. Interesant şi fenomenul care ilustrai bar­bat politic al Iaşului când afirmă că partidul liberal vede o piedică ia activitatea pub­­lică pe care o desfăşoară spre a răspunde „împrejurărilor actuale“. De va confirma pe această cale nu a exclus posibilitatea să avem la Iaş, la­uc­­rări „Luiher* un guvern Mihrt­scgruzzi- C. Faur ! Dsscsparlre da Ura eiwsi f«tse Bac.—D. CsMr.nogu, p»troaat va­­rleieutsi Lnsial [atu cuo«t*Dta »’« p eauntât b l&â*;! de sgar­ai, da aed or«s, Cu aa«t. mu t» hâ Li de câte 50 tue otuua&ne false, pesarH le« a*t na turc. Sgaran/a îâtâad cercetări imedi­ate, « reușii io iiCeie dui u^ă eâ aresteze pe m uî d n plasator­­ hâd­­­iilor moneuă false. El 8o numește ZcCO.ria Ac­uf, OiiĂluaî ^da T*.tia­­gStoC. Ls umng-tormi es ! sa luat ei a mâ tur,sit că pdcaia li thfass din CoQitsbti lUpoif pi io »juto cî u­­oui mariaar de uo vas stiâk, CsîC' tâ iis CJO.Inuâ. CRONICA RIMATĂ Mitologie cerească Stă bătrânul An la poarta lofinire­i veşnicii, Iar de mâna-i ţine soarta Cine vine cu solii? Se răsteşte Creatorul !... Şi cuprins de supărare, Zvârle’n spaţiu cu piciorul Patru stele căzătoare. Imbncat înfipe ’ntreabă: — Da-ţi raportul! ce-ai făcut ? — Rai sunt oamenii, stăpâne, Răi cum nici nu­­ am crezut ! M’au ropit la bridgi, la poker, M’au distrus la bacară, Am pierdut la joc de bursă C’am rămas fără para. Ş’am venit, îngăduinţă Dda Tine să cerşesc ! — Pentru­ atâta străduinţă Meriţi ca să te cunosc, Zise Domnul. Şi trimis« Din înalt pe Noul An, Pe o coadă de cometă Drept ceresc aeroplan. Iată­­ Terra fi răsare Ca un disc pe firmament,... Cu atracţii planetare Şi cu gestu-î degacnt. Se înclină—şi zâmbeşte Inocentului copil, Face semne, îl momeşte, Iată zeul e ostil Ştie el ce trebuieşte ! Vrea a’aducă suferinţă, Si-i provoace g­lozi­.... Şi gemând de umbrţă S’o prosterne'n veşnie. De aceia, către Lună Ca un don Juan cu graţii Se apropie, să-l apună înfocate declaraţii. Insă, fără să suspine, Terra-i zice sfidătoare: Fiindcâ’s prea mult pentru tine Te 6Cobori la servitoarei? BUFNIŢA DE NOAPTE 0 unui i&Vifurl «te stil în Uasaria ? Bai. Ztafele mgurvști gârlă Că Ex-lmjăraUuga Zita, pregetau o Itocă iov tară de st 4, m toscanai l$ar Um*stiiof mgarL Ei a înmii o scrisoare iaî F/i­­dms, prits »are asmută fit va sosi h Bsâapsita tmnătai­e-p£ sărbă­tori.

Next