Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)
1925-01-02 / nr. 2
Conferinţa financiară interaliată Ministml de finanţe al ţarei, d. V. Brâtianu pleacă mâine la Paris, spre a susţine interesele României la conferinţa interaliată, care se dechide la 6 ianuarie şi In care se va hotărî repartiţiunea sumelor resultate de pe urma exploatării în Ruhr. In aceiaşi conferinţă se vor desbate toate punctele financiare stabilite prin proectul Dawes, precum şi alte chestiuni financiare, între care şi aceia cu privire la repartiţiunea datoriei publice a foastei monarhii Austro-Ungare ca şi protocolul din Insbruck. Se ştie că acest protocol n’a fost comunicat statelor mici şi nici României şi al cărui cuprins este destul de însemnat. Chestiunea protocolului din Insbruck este de mare interes pentru România şi ea va fi dezbătută în Conferinţa de la Paris. Ministrul de finanţe al României are deci o mare misiune naţională. Lui îi incumbă şi greaua sarcină de a convinge pe aliaţi că drepturile României nu pot fi contestate şi că atuncea când Statul român îşi recunoaşte datoriile, garantate sau negarantate, nu i se poate cere să abdice deja drepturi legitime care sunt inime faţă de enormele jertfe şi sacrificii pe care România le-a făcut pentru bauza comună a aliaţilor. E locul să amintim aici. Că după experienţele triste din trecut, presa noastră a fost unanimă în a susţine punctul de vedere al guvernului, care este interesul suprem al statului. România îşi va face revendicările legitime în sânul conferinţei interaliate, fâră nici un gând ostil faţă de aliaţi şi fără a putea provoca vreo notă de discordie. Cota fixată la Spa este pur şi simplu inacceptabilă şi nădăjduim că aliaţii, care astăzi sunt mai exact informaţi asupra daunelor suferite de România în timpul răsboiului, şi a despăgubirilor cuvenite populaţiunii vor da acestei chestiuni o altă soluţiune conformă cu realitatea. Interesele României la conferinţa din Paris vor fi susţinute de către d. Ovidiu Brâtianu, asistat fiind de d. Titulescu şi de membrii delegaţiuni care au mai participat la conferinţele anterioare financiare. ** s unui n s«*- r* i ■ nMihruu §1 gyOOETUL Adversarii noştri care critică şi Combat politica financiară şi econo* micâ a guvernului, fără a fi avut alte soluţiun!, încep să se convingă din Ce în ce de bunele rezultate ale acestei politici. Intre acestea găsim şi pe d. Const Garoftid, care se ocupă de atari probleme, şi care într’un recent interview acordat ziarului „Argust, vorbeşte astfel de opera creatoare a d-nii Vi ntila Brâtianu: „Meritul d-lui ministru de finanţe pentru alcătuirea acestui buget este de netăgăduit. Am recunoscut întotdeauna că numai calităţilor sale excepţionale de muncă se datoreşte mare parte din progresul administraţii finanţelor noastre in aceşti trei ani, ordine din ce face mai desăvârşita în perceperea impozitelor şi vonţă fermă pentru înfrânarea cheltueliior. Nu a fost desigur o Întreprindere uşoară de a restabili disciplina în această ramură a administrații de stat, cea mai greu Intr-Cată prin desordinea adusă de starea de răsboi. m1 „T^da? Pamfilim exeste&ia rtvlttâ da falelor de sub coisdueerem economiul D. Furtună (din Dratios) a a drut îii’an număr voUminos, eu care își comp ertatff eo,?â~ Un ta ana ut ei //- ta. Rit sta se proame. ca o bogată și variată ntuurte fo.co tsted și fi.gaauuste pentru r.oui un, (al treilea) o upxitfte rtgulaia, 9 Teatrul naţional din Busartşti tăbitotssi$ SintenRtUtU ,Ar arului•al M * ier s. Ralul Ut tar (A p.gon) a foa, errat pg vremuri de deftinttui urit.t N. Hageteu, apoi de l, B rezema și N. Sweat,u. La lasi rulai ua*eta a fort cnat di â, V, C.zinSifiir si ar ft, ered m opa Un c* op$,a lat Moiure cd fte te uaia tn curmi aemalit stug.ant. Zta al .Dir Ba*dm din Berna, în numărul său din 21 Ottamb ie, a b itiiut „Se utcere g pe T onat *s «»pis pa i. ig ș ti hrmtm eligu si de activitatea Pieră ă u d*funetei T g ne Eitabsta, pneum și de a agtuatei noa»tre Suvernat. fÎL*. Sloiîianki pentru anul 1925 Tot ceia ce conştiinţa românească fi poate dori. O. MARZESCU ministrul justiţiei Oameni 1« înălţimea vremurilor pe car! General MARDARESCU ministru de răsboi Cultură, cât mai multă cultură. Dr. ANGELESCU ministru instr. publice Pacea consolidată din năuciri şi din afară. ION INCULEŢ ministrul Basarabiei „Pe pământ pacea între oameni bunăvoie". GH. TATARESCU Subsecretar de Stat Ridicarea sufletească a tuturor celor chemaţi să contribuie la propăşirea acestei ţări, tmsiţimea vremurilor, ce trăim. N. N. SĂVEANU ministrul muncei înfrăţite între toţi cetăţenii şi priceperea din partea lor a greutăţilor prin care trecem şi e celora cari ne aşteaptă, poate şi rim mari ca cele actuale. Aceasta ar desvolta de la sine conştiinţa tuturor de datoriile ce Ie incumbă. N. D. CHIRCULESCU Minist al muncii şi coop. Să înţelegem cu toţii, mic şi mare, cât de trebuitoare cate munca cinstită, pănă la progerare, pentru întârirea viitorului. Aş mai ruga pe bunul Dumnezeu, dacă ar vrea sa şi întoarse privirea şi către noi, şi, picure in sufletele oamenilor noştri, politici, măcar atâta tărie, cât să Ie permită a câta ceva-ceva mai depărticior de vârful nasului lor. Prof. I. SIMIONESCU .rateul Esceaitiu Htsi Tik,a Bm.~~ Miko în fjpcnla a nesputt au groaumc tm*n&n in nu maim as mbaut. kt fast cuprinși d« flMari as mar® mmar n* tur î m Ah 1Q8 n b,m un fast mi bdmmp. SERBAREA DATIMELOR ŞI TEATRUL NAŢIONAL la faţa unei săli arhipline şi în faţa autoritaţilor, în frunţii cu I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei asistat de noul vicar al Mitropoliei şi de protoereul judeţului, cu d-na şi d. general ,*dg comandantul corpului 4 de armată, d-na şi d-l C. Toma primar al oraşului şi a numeroşilor ieşeni din toate pătirile sociale a avut loc aseară tradiţonala serbare a datinelor de Crăciun şi Anul nou, la teatrul naţional. Serbarea a început prin cântece de colindă şi stea executate de admirabilul cor al Ateneului din Tatara şi, sub conducerea maestrului Popovici, care a fost aplaudat la fiece piesă. A urmat apoi Seaua, „Irozii" poem creştinesc în versiune populari după textul pastrat de neuitatul T. T. Bunda, a cărui memorie a fost slăvită ieri, cu interpretarea tinerilor artişti ai teatrului la frunte cu d-ni Sava, Popovici, Doroşcanu şi Bacevschi In acompaniamentul corului. Apoi jocul păpuşilor, Capra, Vasila, Nunta ţărănească, Vicleiemol, periodânduse astfel toate obiceiurile strămoşeşti. Serbarea s’a sfârşit cu Pluguşorul. Artistul I. Profir, însoţit de un număr de urători în frumoase costume ţărăneşti, având cu ei şssâ boi frumoşi,va spua pluguşorul cu o rână admirabilă, aplaudat fiind de toată sala. Versiunea pluguşorului, rostit aseară este demn de toată atenţiunea folcloriştilor noştri. Ifrim a rostit o cuvântare mulţumind ieşenilor pentru concursul ce-l dă Ateneului din Tataraşi, dând citire premiilor In sumă de 37000 le’ ce s’au distribuit anul acesta diferitelor echipe care au concurat la concursul de cântece de stea, şi la celelalte tradiţii sănatoreşti. Serbirea daunelor a durat timp de trei ore, într’o admirabilă dispoziţiune a spectatorilor, veniţi, mic şi mare, ei soarbă din frumuseţa şi harul poesiei primitive dar înnaiţătoare a datinelor strămoşeşti. / URĂM TUTUROR CETITORILOR NOŞTRI UN AN BUN, VOIOS ŞI MĂNOS 1 IANUARIE 1925 Un an de muncă , anul care trece. Partidul naţional liberal, un al treilea an de guvernare şi-a complectat şi mai mult ■forţările sale. Întrece prosperitatea şi propăşirea ţării noastre. La Centru, o aureolă necontestată pentru membrii guvernului. La toate departamentele legi fundamentale pentru nevoile obşteşti. Dl. I . I. C. Brâtianu prezidentul Consiliului a prezidat in cursul acestui an importante opere de refacere şi de întărire a ţării. Toţi membrii guvernator, necondiţionat, au muncit, fără preget, la îndreptarea economică a ţarii. Ministrul finanţelor, omul invidiat de toate partidele, dl. Vradian Brâtianu, şi-a dus şi mai departe, politica de muncă, pentru consolidarea statului. * lavan, toată răutatea şi invidia adversarilor, care in tot decursul anului tecut n’a ştiut decât scandaluri şi lupte pentru şefdl. Trist pentru partidul dui N. Iorga, că nici In acest an trecut n’a văzut nevoile unei ţâri întregi trist pentru partidul aşa pretins ,al poporului", care din guvernarea din 1921, n’a văzut relele ce a decurs din nepregâtirea unor oameni, cari au ştiut insă să ceară puterea cu atâta Insistenţă. Trist pentru partidul „ţărănist" care şi a urmat aceeaşi politică şi in acest an,dând mâna cu toţi detractorii ţârii noastre şi cu toţi conducătorii cari văd la „internaţionala In-a" adevăratul scop al luptelor pulitice. Mai trist pentru partidul naţional care după atâta prefacere sociala de după război, nu vroeşte să iasâ din regionalismul său, căci dl. Mania înţelege să dicteze numai de la Cluj.* Pentru laşul nostru, anul 1924 a fost an an de desăvârşire a operei edlitare începute acum doi ani. Dl. C. Toma, şi colaboratorii sei pot fi mulţuraiţi de ce-au fl AN_NOU (SONET) Noi te am dorit din suflet simbolizare sfântă, An nou, plin de speranţa cărarei viitoare! Venirea ta ne este o binecuvântare, Nici o durere pare că nu ne mai frământă! .flri de fericire, miresme de uitare, EMINEseşipt vraja ce fiinţa acuma ne-o încântă, te am dorit din suflet simbolizare sfântă, şi drumul păn'la tine înseamnă resemnare. De acum, se vor desface hotarele de ceaţă! Un soare nou luci-va în a noastră viaţă... Şi vom fugi din noaptea regatului himeric! Ori, poate viitorul şi lumea lui senină Sure-a ne mări contractul acesta de lumină. Ne-o scoborî, pe urmă, din nou în întuneric!? IONEL FR. BOTEZ. cat A muncit fati’o direcţie şi-a isbutit. Dr. C. Toma e recompensat de gratitudinea unui oraş întreg şi aceasta e mulţumirea sa supremă. A venit să muncească la primărie şi a muncit. Atacurile adversarilor spume ale talazurilor mării, cari vin cu furie, de crezi că nimiceşte un dig întreg şi se retrag apoi, încet, încet, împrăştiate de târla cu care s’au lovit de tăria ca şi de neputinţa cu care şi-au pututut întrece un dig bine zidit. MARO CRONICA POLITICA COIrtAQCd ----- —UIJIUrn vu Polomicâ evi iv dl. M. Negruzzi! DL Mihai Negruzzi, care a dat o adevărată lovitură de teatru spre a se proclama „şef" de partid, polemizează cu reporterul nostru care a relatat, absolut imparţial, cele ce s’au petrecut lu «decara generală a clubului naţional român din localitate. Recurgând la procedeul insinuaţianelor şi fără a-şi da seamă de realitatea ce-l Înconjură, dl. Mihai N.grizzl se simte fericit că'şi vede numele tipărit în gazetă, indiferent de ecoul ce-l produce faptul moral in sine şi indiferent de comentariile ce se face in toate cercurile sociale, închidem odată cu anul ce expiră orice polemică cu dl. Negruzzi spre a nu-l mai imprima numele la ziar. Ar fi să plictisim lumea cu istoricul aşa zisei politici pe care dl. Negruzzi a facut-o în anii din urmă, fără a mai aminti condiţiunile in care a fost silit au plece de la Primărie în urma raportului d-lui Inspector Varara. De altfel unele semnături de pe „procesul-verbal" în discuţia se arata suficient seriositatea nouei d-saie acţiuni punie. Interesant şi fenomenul care ilustrai barbat politic al Iaşului când afirmă că partidul liberal vede o piedică ia activitatea publică pe care o desfăşoară spre a răspunde „împrejurărilor actuale“. De va confirma pe această cale nu a exclus posibilitatea să avem la Iaş, laucrări „Luiher* un guvern Mihrtscgruzzi- C. Faur ! Dsscsparlre da Ura eiwsi f«tse Bac.—D. CsMr.nogu, p»troaat varleieutsi Lnsial [atu cuo«t*Dta »’« p eauntât b l&â*;! de sgarai, da aed or«s, Cu aa«t. mu t» hâ Li de câte 50 tue otuua&ne false, pesarH le« a*t na turc. Sgaran/a îâtâad cercetări imediate, « reușii io iiCeie dui u^ă eâ aresteze pe m uî d n plasator hâdiilor moneuă false. El 8o numește ZcCO.ria Acuf, OiiĂluaî ^da T*.tiagStoC. Ls umng-tormi es ! sa luat ei a mâ tur,sit că pdcaia li thfass din CoQitsbti lUpoif pi io »juto cî uoui mariaar de uo vas stiâk, CsîC' tâ iis CJO.Inuâ. CRONICA RIMATĂ Mitologie cerească Stă bătrânul An la poarta lofinirei veşnicii, Iar de mâna-i ţine soarta Cine vine cu solii? Se răsteşte Creatorul !... Şi cuprins de supărare, Zvârle’n spaţiu cu piciorul Patru stele căzătoare. Imbncat înfipe ’ntreabă: — Da-ţi raportul! ce-ai făcut ? — Rai sunt oamenii, stăpâne, Răi cum nici nu am crezut ! M’au ropit la bridgi, la poker, M’au distrus la bacară, Am pierdut la joc de bursă C’am rămas fără para. Ş’am venit, îngăduinţă Dda Tine să cerşesc ! — Pentru atâta străduinţă Meriţi ca să te cunosc, Zise Domnul. Şi trimis« Din înalt pe Noul An, Pe o coadă de cometă Drept ceresc aeroplan. Iată Terra fi răsare Ca un disc pe firmament,... Cu atracţii planetare Şi cu gestu-î degacnt. Se înclină—şi zâmbeşte Inocentului copil, Face semne, îl momeşte, Iată zeul e ostil Ştie el ce trebuieşte ! Vrea a’aducă suferinţă, Si-i provoace glozi.... Şi gemând de umbrţă S’o prosterne'n veşnie. De aceia, către Lună Ca un don Juan cu graţii Se apropie, să-l apună înfocate declaraţii. Insă, fără să suspine, Terra-i zice sfidătoare: Fiindcâ’s prea mult pentru tine Te 6Cobori la servitoarei? BUFNIŢA DE NOAPTE 0 unui i&Vifurl «te stil în Uasaria ? Bai. Ztafele mgurvști gârlă Că Ex-lmjăraUuga Zita, pregetau o Itocă iov tară de st 4, m toscanai l$ar Um*stiiof mgarL Ei a înmii o scrisoare iaî F/idms, prits »are asmută fit va sosi h Bsâapsita tmnătaie-p£ sărbători.