Mişcarea, aprilie 1925 (Anul 19, nr. 74-95)
1925-04-01 / nr. 74
V st ni . Aae6, XIXIII, 74 — ■ MERCUR 11 APRILIE 1925 Fropusita Mn I lim II D N. lorga s’a întors în ţară, fiind primit cu entusiasm de prietenii săi politici vechi şi noi de acel, adică, pe cari Ii conducea până erl Ca şef şi de acel Cari au figurat în gruparea d-sale, şi care se află sub conducerea d lui Mania, întrucât până în momentul acesta nu s’a pus încă chestiunea şi fiel partidului fuzionat, considerăm că d. N. lorga este în deplin acord cu condiţiunele In care s’a făcut această fuziune şi deaceea lăsând la o parte această delicată chestiune a şefiei, vom remarca un alt fapt, credem noi, însemnat şi caracteristic, întors în ţară şi văzându se pus alăturea de d. Maniu şi de ceilalţi conducători ardeleni, cu cari trebuie să lupte Intr'una şi aceiaşi direcţiune, d N. Iorga a convins, zice-se, pe d. Maniu, că noul partid fuzionat trebuie sa facă o declaraţiune in parlament ca să şi afirme in mod public exisenţa şi programul. Depinde acum In ce mod se va face această declaraţiune şi întrucât se va enunţa acest program. Ceea Ce interesează Insă noua activitate politică a celor două nuanţe fuzionate este că după propunerea dlui Iorga, proectata declaraţie trebuie să recunoască atât legalitatea Parlamentului cât şi aceea a nouei Constituţii . Cu alte cuvinte d. N. Iorga propune d-lui Maniu ca sâ reintre la normal pentru a schimba de atitudine şi a urma o altă politică, armonizatâ cu Interesele supreme ale ţărei. Nu este nevoie să reamintim aci manifestaţi unele din trecut puţin lăudabile, ale partidului naţional. O atare acţiune, care în cele din urmă a fost numai în detrimentul partidului şi a conducătorilor lui, trebuie in mod fatal să dispară pentru demnitatea proprie a conducătorilor lui, dacă nu pentru prestigiul Parlamentului şi al ţârei. D. N. Iorga, care dealtfel ne-a fost in tot cursul legislaţiei noastre, un adversar hotărât, propune partidului naţional ca de astăzi înainte să abandoneze tactica de luptă pe care a adoptat o şi să se prezinte in sfatul ţârei nu numai ca un partid nou, dar şi Ca o mentalitate nouă. Rămâne acum ca d. Maniu să Înţeleagă rostul propunerei d-lui Iorga— pentru ca minoritatea ardeleană, atit de zbuciumată la anii din urmă, sâ intre pe calea normală şi dreaptă a politicei româneşti. EDILITARE Salubritatea Iaşului — ACTIVITATEA D LUIT. ZIPA — Chestiunea salubrităţii se pune întotdeauna mai acut la incepatul primaverei. La aceasta epoca, deobicei, străzile rămân încărcate cu movile de gunade rămase din timpul terei, şi serviciul de întreţinere a străzilor depune întotdeauna, la această epoca o muncă uriaşă pentru a ridica aceste gusoaie. Da multe ori—cum s’au întâmplat în anii din urmă—administraţia comunala era silită să recurgă la etatorul armatei pentru a putea dovedi această muncă grea şi intensivă. Constatăm cu o deosebită mulţumire ci datorită activităţii energice a d-lui T. Zips, ajutor de primar, anul acesta am intrat în primăvară intr’o perfectă curăţenie a străzior. Şi constatarea aceasta nu e numai a noastră, ci a tuturor cetăţenilor cari au vizitat alte oraşe mari din ţară şi cari afirmă că din acest punct de vedere Iaşul este superior chiar Bucureştiului. La centra ca şi la străzile laterale, în fandaluri sau în locuri virane unde se depozita mormane de gunoaie, astăzi domneşte o perfectă curăţenie, serviciul de întreţinere a străzilor lucrând în permanenţă, zi şi noapte pentru acest scop. Cetăţenii Iaşului vor aprecia el singuri această activitate edilitară pentru a constata câ şi sub raportul acesta oraşul nostru e in plin progres. Adunarea generală a Creditului Urban din Iaşi OPERAŢIUNILE DIN CURSUL ANULUI Ieri a avut loc adunarea generală a Creditului Urban din Iaşi. Au luat parte un mare număr de acţionari din Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi şi alte diferite centre ale ţărei. Adunarea a fost prezidată de către dl. Constantin Meisner, vice-preşedintele consiliului de administraţie, comitet de d-dii Ene şi Gr. Saţu scrutători şi d-nii V. Heiban şi C. Haojoca secretari. Dl. Gh. Botez directorul Creditului Urban a fâcut darea de seamă din care extragem următoarele părţi esenţiale : la cursul anului 1924, a'au realizat Imprumuturi pentru suma de lei 177.450.000 şi deci totalul scrisurilor aflate în circulaţie sau urcat la finele anului 1924 dela suma de lei 132.511.800 cât era lu 31 Dtcsm brie 1923, la 298.441.800 Iei. Capiului Social care la Anele anului I 1923, Însuma cifra de lei 2 875 641, au trecut la 31 Decembrie 1924 la peate 6.200.000, iar Capitalul de rezervă au crescut de la 2.151.373 lei la circa de Iei 2.600000. Cum vedeţi operaţile noastre au dat un sbor neaşteptat, învederând încrederea ce inspiră publicului, starea vădit prosperă a societăţii. Cu privire la funcţionarii Creditului, dl. Gh. Botez a spus următoarele: Noi pe cit ne este posibil am căutat şi în anul acesta să îndulcim traiul funcţionarilor societăţii, acordându-le un spor la leafa de 25 la sută şi menţinând sporul de scumpete de 250 la sută până la 100 la sută votat anul trecut, fiind siguri că în solicitudinea ce purtaţi funcţionarelor noştri, a căror mancă a contribuit şi ea la sporul operaţiilor Creditului, veţi aproba cu raulţămire măsuriie ce am luat. Mijloacele financiare le am găsit în prisosul veniturilor asupra cheltuelilor bugetare, prisos ce au fost suficient pentru aceasta. Adunarea aprobă darea de seamă şi dă cuvenita descărcare consiliului de administraţie votând noul buget cu sporul de 25 la sută pentru funcţionari. Se realeg în const.la pe d-nul Matei B. Cantacczino preşedinte şi dl. C. Meisner vicepreşedinte. Dl. Răuţ Bucovina, aduce elogii consiliului de administraţie şi directorului Creditului pentru modul cum conduce această utilă instituţiune şi arată că împrumuturile ce s’a acorda în Bucovina, şi mai cu seamă la Cernăuţi, au contribuit la executarea multor clădiri nou). DL. MEISNER mulţumeşte adunărel pentru realizare şi aduce elogii d-lui Gh. Botez care desfăşoară o activitate fecundă în interesul societăţii şi a societarilor. Dl. Gh. Botez, directorul Creditului, dupâ ce refuza propunerea făcută de d-nul P. Sadoveanu de a i se argumenta diurna, mulţumeşte adunărel, şi răspunzănd d-lui Răuţ, îşi exprimă simţimintele naţionale pentru Bucovina de a fi revenit la sănul patriei. Adunarea aclamă frenetic cuvântarea d-lui Botez—cu care ședința zi ridică. Legea chiriilor si caastruirea imobilelor Bus. In Monitorul Oficial de erl a apărut decretul prin Care ae suipeaaâ legea ch mior referitor la Cazurile iâttd proprieta.nl vrea sâ £tns truiascâ, in locul vechilor imobile. NOTE Jacques Casanova 1725-1803 Se împlinesc două veacuri dela naşterea marelui aventurier şi don Jian, care a fost J. Casanova de Siogali. Născut în Veneţia, dintr’o familie tot atât de strălucită ca aptlmator dacă nu ca renume, el avea hereditar încolţit In suflet germenele răului. Şi în adevăr ,frumoasele-1" tendinţe n’au dat greş. Dotat cu o inteligenţă vie şi cu o puternică Inspiraţie mefistofelică, el a încercat cele mai variate meserii, în cursul aventuroasei sale existenţe. Astfel a fost răcu pe rând, după ocazii şi împrejurări: seminarian, militar, musicant, alchimist, scriitor, personagiu politic etc., totdeauna găsindu-se ln tovărăşia marilor zilei şi excrocăndu-le acestora buna credinţă. Este însă mai ales remarcabilă în acest sens, abilitatea cu care reuşea să dispară, înşelând vigilenţa poliţiei în momentele critice. Totuşi odată a căzut în cursă. Era în anul de grafie 1765, când făând imprudenţe lovituri la Veneţia şi mai găsindu-i-se aici şi urma pentru nişte nevinovate antecedente, a fost pur şi simplu închis in una din cele mai întunecoase tainiţe ale palatului Dogilor, la care cine Intra nu mal vedea lumina zilei. Totuşi prin nişte procedeie ii manopere minunat potrivite, el reuşi epre deziluzia generală aă evadase. Şi astfel Jacquis Casanova, îşi reluă fantastică-i goana dealogul Europe). Ia .Memoriile" sale, pe care Ic-a scris în râg.zul femei tunel de bibliotecar al unui duce german, se găsesc preţioase documente asupra cabarelor timpului. Excroc şi Ion Juan de rasă, Casanova a avut prietenia noul Rousseau, Voltaire, Ludovic al XVI-lea şi a multor doamne din Înalta nobleţă. Inteligenţa-i remarcabilă ce-i ţâra pe panta răului, fac din marele aventurier cea mai curioasa figura a veacului al XVIII lea. De aceia merită să fie reamintit , dacă nu ca un exemplu, măcar drept idealul u□el \oinţi nestrămutate, pusă în exiutivul serviciu al iubbrei de sine. IONEL FR. BOTEZ ECOURI Cu ocazia săpării unei vii in satul Valci- Fârn Ungă Plevna (Bulgaria) s’a descoperit un tezaur constând am obiecte de artfi religioasă lucrate in aur masiv. Arheologii bulgari sunt de părere că aceste vase datează dintr’o epocă anterioară nașterei Iul Christos. Greutatea vaselor e de 12 kilograme și 300 grame. * Inginerul francez Laurent Sémat a inventat un aparat grație căruia o comunicație telefonica nu e numai auzita dar simultană si înregistrată in scris. Cu chip, acesta putem avea in totdeauna dovada materială indiscutabilă nu numai a sensului, dar chiar a cuprinsului convorbirei. O expediţie pentru cercetări zoologice conduse de profesorul Babe a descoperit in Marea Sargasse o nouă specie de amfibii. Animalele acestea prin conformaţionel lor anatomică, prezintă intermediarul intre vertebraţi şi nevertebraţi. Araflexul, numele acestei imperfecte vieţuitoare teresto-zonatice nu are aici cap, nici rinichi şi nici auz. • Comunicaţiile internaţionale cu avioanele iau pe zi ce trece o desvoltare mai mare. Se anunţă crearea unui serviciu aerian regulat pentru călători intre New-York şi Londra. Dirijabilele care vor face aceste curse vor avea o lungime de 50 metri și vor putea redata celui mai puternic vânt și nu va putea lua foc, fiind construit numai din metal. Evadarei banditului Layouts Bus —O telegramă dosită la Caplina din Constanța, anunță că banditul Lifrlote, trvarfișal lul Threats a evadat diastubistice. — ieri a avut loc la Mogoşeşti (Iaşi) în prezenţa d-lui P. Fântâna cu prefectul judeţului, distribuirea titlurilor de împroprietărire a sătenilor din această regiune. Edilitatea Iarg Frumos CE NE SPUNE Dl. N. ANDRIESCU PRIMARUL ORAŞULUI De ieri se află in localitate dl N. Andrieacu primarul oraşului Târgu Frumos cu care ne am Întreţinut asupra activităţii edilitare din acea localitate. In ce priveşte bugetul oraşului dl Andriescu ne spune că el reprezintă la venituri şi la cheltueli suma de 1.500.000 lei. Această cifră este de zece ori mal mare de cât cifra budgetară dinaintea rasboiului. Administraţia comunală a făcut şi face diverse Inbunâtăţiri edilitare.* In primul rând s’a început, in actuala campanie de lucru, lucrările pentu facerea unui trotuar de bazalt din centrul orașului până la gimnaziu, suma respectiva fiind inscrisă in noul budget. Primăria se află acum In tratative pentru a ilumina orașul cu electricitate. Suma necesară instalărei ar fi de două milioane lei, pe care primăria o va înscrie in budget pănă la achitarea ei in termen de 10 mai. Pentru a asigura apa potabilă din Timişeşti se va consolida in actuala campanie de lucru. Ia chestia pâine!, dl Andrescu ne arată ca populaţiunea are pâine suficientă. Ea se face după regimul actual iar pâinea albă se fabrică din stocul de faină rămas in depozitul morei. BALUL DE LA TEATRUL RAIIORAL Sâmbătă a avut loc la teatrul naţional balul dat deAsociaţia Gospodinelor Iaşi .Asociaţia femeilor creştine" prezidate de doamnele Maria Petrovici şi Matuia Simionescu. Atât balul copiilor ziua cât şi balul de seară au avut un frumos succes. Ziua a dominat costumele variate şi jocurile copiilor, iar seara costumul naţional. La ora 1 noaptea—caci balul era în toi—dl. V. Coziaschi a dat cetire telegramelor pe cari M. S. Regina Elisabeta a Greciei le-a trimis doamnelor Smionesen şi Petrovici şi in care îşi exprimă regretul că nu poate lua parte la aceste serbări. Stainga iniugyftiSi & „AteniîUaiii Papui&r M colm»". Ieri la ora 3 p. m. şi-a început activitatea culturală noul ,Ateneu Popular" de la Nisolina îa localul şcoalei primare de la Nicolins. A n zistat un public foarte numeros. Şedinţa inaugurală a fost onorată cu prezenţa P. S. S. Arhiereul Grigore Lea vicarul Mitropoliei şi de alte distinse personalităţi. Cuvântul de deschidere a fost rostit de părintele econom C. Dron. Apoi d. Valeria Jigsra profesor universitar şi-a desvoltat conferinţa despreViaţa orăşenească". A urmat apoi o producţie muzicală dată de orchestra elevilor Conservatorului, recitări şi un ansamblu de balalaice. Asistenţa a rămas pe deplin satisfăcută de această frumoasă activitate. — TEATRUL NAŢIONAL— Marţi 31 Martie se va juca de către Societatea Dramatică Iaşi .Măgarul lui Buridan“ premieră. Miercuri 1 Aprilie al 3-lea Concert Simfonic al Ateneului Tatarasi dirijat de d-nul Antonin Ciolan. Joi 2 Aprilie .Femeia îndărătnică" o singură reprezentaţie jucată de trupa Teatrului Naţional din Bucureşti ca d-ali Atanasescu- Zimniceanu. Vineri 3 Aprilie ,Fát-Frumos, o singură reprezentaţie cu trupa lui Demetriade. — Inspectoratul Muncii şi Asigurărilor Sociale aduce la cunoştinţa d- ior proprietari cari au autorizaţii de construcţii pentru clădiri că sunt datori a comunica corporaţiei .Constructorilor" din localitate str. Alexandri No. 3, data când s’a început lucrarea și numele antreprenorului sau maestrului cu care a contractat. In caz când d-niî proprietari nu vor declara numele antreprenorului sau maestrului care execută lucrarea şi adresa lor vor suporta consecinţele legei pentru asigurarea lucrătorilor pentru cazurile de boala şi de accidente de muncă, în care cazurili se vor dresa procese-verbale de contravenţie. Câteva momente caracteristice O STATUE DE ALUAT In timpul cât a stat la Breslau, Lessing se ssodase cu mai mulţi tineri ofiţeri cu tiri petrecea nopţi întregi, după fiecare repre- zentaţie teatrală, La o cârciumă vestită .La cornul de aur"l tânârui Lessing se aduna cu prietenii sli cu , cari petrecea până în zori de ziuă. Din această cauză, mai cu seamă in nopțile de vară, un brutar care stătea alăturea, nu mai avea odihnă, și cu toată cearta pe care o avusese cu patronul tavernei, el n’a I isbutit să alunge din bodegi pe Lessing și pe tovarășii săi. Ca să se răsbune, brutarul făcu din aluat un chip de om, în mărime naturală, pe care îl expuse în vitrină, printre cozonaci şi chifle, cu iscripţia .Gotthold Ephraim Lessing" şi lumea se opria la fereastră ca sâ admire această primă statuie a dramsturgului german. Faptul acesta este reţinut şi într’o satiră a poetului silezian , cei care afirmă că ,personal i’a înghiţit pe Lessing" în fermi aluatului 1 OGLUMaDANTESCA Dante Inquenta des şi societatea înaltă. In orice caz mult mai des de cât se spune, şi unele anecdote trăite de ei în mijlocul acestei societăţi au fost eternizaţi in .Divina-I Comedie". intr’o zi Dante se afla la masă la Cana de la Scala. El fu aşezat la locul de onoare, între Scala tatăl şi Scala fiul Pe atoncea era încă obieiul de a se arunca sub masă oasele rămase de la mâncare. Cei doi Cane aruncară pe furiş fi în glumă, toate oasele din farfuriile conmesenilor la picioarele Iui Dante. După ce masa fu terminata, el felicitară ironic pa Dante pentru marea sa poftă de mâncare — arătându-i grămada de ciolane de sub picioarele lui. Dante răspunse imediat: — A, în comparație cu vecinii mei de la masă, stăpânii casei, ca am mâncat mult mai puţin, căci ea am aruncat toate oasele pe când ei, ca nişte adevăraţi Cane (cant) au mâncat pănâ şi oasele, şi de aceea nu se mai vede nici un ciolan la picioarele lor! ONOAREA FEMEILOR La mijlocul serphhl al cincisprezecelea, sub domnia Regelui Carol Villea ai Franţei, actorii denumiţi ,deres de la baroche" au fost opriţi de a satiriza actele guvernului şi ale suveranului. Sub Ludovic XII ordinul acesta a fost revocat. Când ii s’a comunicat acestui monarh al Franţei că actorii ii imită reprezentindu-l ca pe un mare avar, el răspunse: — Lasaţi-i să joace şi sa facă lumea să râdă, chiar dacă e vorba de mine. Lăsaţi-i să arăte obiceiurile de la Curtea noastră, dar nu-i lăsaţi să vorbească de Regina şi de nici o alta femeie de la carte, caci nu vreau ca sa ie atingă câtuşi de uşor onoarea femeiei ! COMEDIA LUI BARON Baron, celebral actor francez şi unul dintre marii Interpreţi al teatrum! molierean, era apreciat şi ca un post. Inu ’adevăr el a scris „Les Adelphee“ despre care s’a vorbit multă vreme după premieră. Comele de Reqaelare îi invită în „silonul" său ca să cetească piesa, în mijlocul unei azistenţe alese. După masă societatea se ridică şi trecu in „salonul" de alăturea şi doamnele din înalta societate se aşezară la cărţi. — Cum? Vă puneţi la cărţi? Dar nu ştiţi că Baron vrea să vă cetiască cerneala sa? — „Foarte bine ! S’o cetiască și noi vom asenta, jucând cărțile. Vom avea astfel o plăcere îndoită !" răspunseră doamnele începând jocul. PRIMUL „RîS". Baron nu răspunse un cuvânt — dar se făcu nevăzut. Obiceiul ca publicul să ceară a se repeta un cântec prin expresia „bis" datează de la 1870, atancea când cântăreaţa Laguerre de la „Opera mare" din Paris a fost furtunos rechemată ca să cânte din con imnul amoros din „Ebo et Narcisse" de Guck. Puliiicul îa joc să striga „da capo!" a început să ţipe ,bis!“ pănâ ce cântăreaţa a apărut din nou la rampă, ripetînd melodia. De atuncea ,da capo" a fost înlocuit cu „bis" până în zilele noastre. ARALD.