Mişcarea, aprilie 1925 (Anul 19, nr. 74-95)

1925-04-01 / nr. 74

V st n­i . Aae6, XIX­III, 74 — ■ MERCUR 1­1 APRILIE 1925 Fropusita Mn I lim II D N. lorga s’a întors în ţară, fi­ind primit cu entusiasm­ de prietenii săi politici vechi şi noi­­ de acel, a­­dică, pe cari Ii conducea până erl Ca şef şi de acel Cari au figurat în gruparea d-sale, şi care se află sub conducerea d lui Mania, întrucât până în momentul acesta nu s’a pus încă chestiunea şi fiel partidului fuzionat, considerăm că d. N. lorga este în deplin acord cu con­­diţiunele In care s’a făcut această fuziune şi deaceea lăsând la o par­te această delicată chestiune a şefiei, vom remarca un alt fapt, credem noi, însemnat şi caracteristic, întors în ţară şi văzându se pus alăturea de d. Maniu şi de ceilalţi conducători ardeleni, cu cari trebuie să lupte Intr'una şi aceiaşi direcţiu­ne, d N. Iorga a convins, zice-se, pe d. Maniu, că noul partid fuzionat trebuie sa facă o declaraţiune in par­lament ca să şi afirme in mod pu­blic exis­enţa şi programul. Depinde acum In ce mod se va face această declaraţiune şi întrucât se va enunţa acest program. Ceea Ce interesează Insă noua activitate politică a celor două nuanţe fuziona­te este că după propunerea d­lui Ior­­ga, proectata declaraţie trebuie să recunoască atât legalitatea Parlamen­tului cât şi aceea a nouei Consti­tuţii . Cu alte cuvinte d. N. Iorga pro­pune d-lui Maniu ca sâ reintre la normal pentru a schimba de atitudi­ne şi a­ urma o altă politică, armoni­zatâ cu Interesele supreme ale ţărei. Nu este nevoie să reamintim aci manifestaţi unele din trecut puţin lău­dabile, ale partidului naţional. O a­­tare acţiune, care în cele din urmă a fost numai în detrimentul partidu­lui şi a conducătorilor lui, trebuie in mod fatal să dispară pentru demni­tatea proprie a conducătorilor lui, dacă nu pentru prestigiul Parlamen­tului şi al ţârei. D. N. Iorga, care dealtfel ne-a fost in tot cursul legislaţiei noastre, un adversar hotărât, propune partidului naţional ca de astă­zi înainte să aban­doneze tactica de luptă pe care a adoptat o şi să se prezinte in sfatul ţârei nu numai ca un partid nou, dar şi Ca o mentalitate nouă. Rămâne acum ca d. Maniu să În­ţeleagă rostul propunerei d-lui Iorga— pentru ca minoritatea ardeleană, atit de zbuciumată la anii din urmă, sâ intre pe calea normală şi dreaptă a politicei româneşti. EDILITARE Salubritatea Iaşului — ACTIVITATEA D LUIT. ZIPA — Chestiunea salubrităţii se pune întotdeauna mai acut la incepatul primaverei. La aceasta epoca, deobicei, străzile ră­mân încărcate cu movile de gunad­e răma­se din timpul ter­ei, şi serviciul de întreţi­ner­e a străzilor depune întotdeauna, la această epoca o muncă uriaşă pentru a ridica aceste gusoaie. Da multe ori—cum s’au întâmplat în anii din urmă—­adminis­traţia comunala era silită să recurgă la e­tatorul armatei pentru a putea dovedi a­­ceastă muncă grea şi intensivă. Constatăm cu o deosebită mulţumire ci datorită activităţii energice a d-lui T. Zips, ajutor de primar, anul acesta am intrat în primăvară intr’o perfectă curăţenie a străzi­or. Şi constatarea aceasta nu e nu­mai a noastră, ci a tuturor cetăţenilor cari au vizitat alte oraşe mari din ţară şi cari afirmă că din acest punct de vedere Iaşul este sup­erior chiar Bucureştiului. La centra ca şi la străzile laterale, în fandaluri sau în locuri virane unde se depozita mormane de gunoaie, astăzi dom­neşte o perfectă curăţenie, serviciul de în­treţinere a străzilo­r lucrând în permanenţă, zi şi noapte pentru acest scop. Cetăţenii Iaşului vor aprecia el singuri această activitate edilitară pentru a consta­ta câ şi sub raportul acesta oraşul nostru e in plin progres. Adunarea generală a Creditului Urban din Iaşi OPERAŢIUNILE DIN CURSUL ANULUI Ieri a avut loc adunarea generală a Cre­ditului Urban din Iaşi. Au luat parte un mare număr de acţio­nari din Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi şi alte di­ferite centre ale ţărei. Adunarea a fost prezidată de către dl. Constantin Meisner, vice-preşedintele con­siliului de administraţie, comitet de d-dii Ene şi Gr. Saţu scrutători şi d-nii V. Hei­ban şi C. Haojoca secretari. Dl. Gh. Botez directorul Creditului Ur­ban a fâcut darea de seamă din care ex­tragem următoarele părţi esenţiale : la cursul anului 1924, a'au realizat Im­prumuturi pentru suma de lei 177.450.000 şi deci totalul scrisurilor aflate în circulaţie sau urcat la finele anului 1924 dela suma de lei 132.511.800 cât era lu 31 Dtcsm­ ­­brie 1923, la 298.441.800 Iei. Capiului Social care la Anele anului I 1923, Însuma cifra de lei 2 875 641, au trecut la 31 Decembrie 1924 la peate 6.200.000, iar Capitalul de rezervă au crescut de la 2.151.373 lei la circa de Iei 2.600000. Cum vedeţi operaţ­ile noastre au dat un sbor neaşteptat, învederând încrederea ce inspiră publicului, starea vădit prosperă a societăţii. Cu privire la funcţionarii Creditului, dl. Gh. Botez a spus următoarele: Noi pe cit ne este posibil am căutat şi în anul acesta să îndulcim traiul funcţio­narilor societăţii, acordându-le un spor la leafa de 25 la sută şi menţinând sporul de scumpete de 250 la sută până la 100 la sută votat anul trecut, fiind siguri că în solicitudinea ce purtaţi funcţionarelor noştri, a căror mancă a contribuit şi ea la sporul operaţiilor Creditul­ui, veţi aproba cu raul­­ţămire măsuriie ce am luat. Mijloacele financiare le am găsit în pri­sosul veniturilor asupra cheltuelilor bu­ge­tare, prisos ce au fost suficient pentru a­­ceasta. Adunarea aprobă darea de seamă şi dă cuvenita descărcare consiliului de adminis­traţie votând noul buget cu sporul de 25 la sută pentru funcţionari. Se realeg în const.la pe d-nul Matei B. Cantacczino preşedinte şi dl. C. Meisner vicepreşedinte. Dl. Răuţ Bucovina, aduce elogii consi­liului de administraţie şi directorului Credi­tului pentru modul cum conduce această utilă instituţiune şi arată că împrumuturile ce s’a acord­a în Bucovina, şi mai cu sea­mă la Cernăuţi, au contribuit la executarea multor clădiri nou). DL. MEISNER mulţumeşte adunărel pen­tru realizare şi aduce elogii d-lui Gh. Bo­tez care desfăşoară o activitate fecundă în interesul societăţii şi a societarilor. Dl. Gh. Botez, directorul Creditului, du­­pâ ce refuza propunerea făcută de d-nul P. Sadoveanu de a i se argumenta diurna, mulţumeşte adunărel, şi răspunzănd d-lui Răuţ, îşi exprimă simţimintele naţionale pentru Bucovina de a fi revenit la sănul patriei. Adunarea aclamă frenetic cuvântarea d-lui Botez—­cu care ședința zi ridică. Legea chiriilor si caa­­struirea imobilelor Bus.­ In Monitorul Oficial de erl a apărut decretul prin Care ae sui­­peaaâ legea ch mior referitor la Ca­zurile iâttd proprieta.nl vrea sâ £tn­­s truiascâ, in locul vechilor imobile. NOTE Jacques Casanova 1725-1803 Se împlinesc două veacuri dela naşterea marelui aventurier şi don Jian, care a fost J. Casanova de Siogali. Născut în Veneţia, dintr’o familie tot a­­tât de strălucită ca aptlm­ator dacă nu ca renume, el avea hereditar încolţit In suflet germenele răului. Şi în adevăr ,frumoasele-1" tendinţe n’au dat greş. Dotat cu o inteligenţă vie şi cu o puter­nică Inspiraţie mefistofelică, el a încercat cele mai variate meserii, în cursul aventu­roasei sale existenţe. Astfel a fost răcu pe rând, după ocazii şi împrejurări: seminarian, militar, mu­­sicant, alchimist, scriitor, personagiu politic etc., totdeauna găsindu-se ln tovărăşia marilor zilei şi excrocăndu-le acestora buna credinţă. Este însă mai ales remarcabilă în acest sens, abilitatea cu care reuşea să dispară, înşelând vigilenţa poliţiei în momentele critice. Totuşi odată a căzut în cursă. Era în anul de grafie 1765, când fă­ând impru­denţe lovituri la Veneţia şi mai găsindu-i-se aici şi urma pentru nişte nevinovate ante­cedente, a fost pur şi simplu închis in una din cele mai întunecoase tainiţe ale palatu­lui Dogilor, la care cine Intra nu mal ve­dea lumina zilei. Totuşi prin nişte procedeie ii manopere minunat potrivite, el reuşi epre deziluzia generală aă evadase. Şi astfel Jacquis Casanova, îşi reluă fantastică-i goana deal­ogul Europe). Ia .Memoriile" sale, pe care Ic-a scris în râg.zul feme­i tunel de bibliotecar al unui duce german, se găsesc preţioase docu­mente asupra cabarelor timpului. Excroc şi Ion Juan de rasă, Casanova a avut prietenia noul Rousseau, Voltaire, Ludovic al XVI-lea şi a multor doamne din Înalta nobleţă. Inteligenţa-i remarcabilă ce-i ţâra pe panta răului, fac din marele aventurier cea mai curioasa figura a veacului al XVIII lea. De aceia merită să fie reamintit , dacă nu ca un exemplu, măcar drept idealul u­­□el \­oinţi nestrămutate, pusă în exiutivul serviciu al iubbrei de sine. IONEL FR. BOTEZ ECOURI Cu ocazia săpării unei vii in satul Valci- Fârn Ungă Plevna (Bulgaria) s’a desco­perit un tezaur constând am obiecte de artfi religioasă lucrate in aur masiv. Ar­heologii bulgari sunt de părere că a­­ceste vase datează dintr’o epocă anterioară nașterei Iul Christos. Greutatea vaselor e de 12 kilograme și 300 grame. * Inginerul francez Laurent Sémat a inven­tat un aparat grație căruia o comunicație telefonica nu e numai auzita dar simultan­ă si înregistrată in scris. Cu chip, acesta putem avea in totdeauna dovada materială indiscutabilă nu numai a sensului, dar chiar a cuprinsului convorbirei. O expediţie pentru cercetări zoologice conduse de profesorul Babe a descoperit in Marea Sargasse o nouă specie de amfibii. Animalele acestea prin conformaţionel lor anatomică, prezintă intermediarul intre ver­tebraţi şi nevertebraţi. Araflexul, numele a­­cestei imperfecte vieţuitoare teresto-zonatice nu are aici cap, nici rinichi şi nici auz. • Comunicaţiile internaţionale cu avioanele iau pe zi ce trece o desvoltare mai mare. Se anunţă crearea unui serviciu aerian re­gulat pentru călători intre New-York şi Londra. Dirijabilele care vor face aceste curse vor avea o lungime de 50 metri și vor pu­tea redata celui mai puternic vânt și nu va putea lua foc, fiind construit numai din metal. Evadarei banditului La­youts Bus —O telegramă dosită la Ca­­plin­a din Constanța, anunță că ban­ditul Lifrlote, trvarfișal lul Threats a evadat dia­stubistice. — ieri a avut loc la Mogoşeşti (Iaşi) în prezenţa d-lui P. Fântâna cu prefectul ju­­deţului, distribuirea titlurilor de împroprie­tărire a sătenilor din această regiune. Edilitatea Ia­rg Frumos CE NE SPUNE Dl. N. ANDRIESCU PRIMARUL ORAŞULUI De ieri se află in localitate dl N. An­­drieacu primarul oraşului Târgu Frumos cu care ne am Întreţinut asupra activităţii edi­litare din acea localitate. In ce priveşte bugetul oraşului dl An­­driescu ne spune că el reprezintă la veni­turi şi la cheltueli suma de 1.500.000 lei. Această cifră este de zece ori mal mare de cât cifra budgetară dinaintea rasboiului. Administraţia comunală a făcut şi face diverse Inbunâtăţiri edilitare.­­* In primul rând s’a început, in actuala campanie de lucru, lucrările pentu facerea unui trotuar de bazalt din centrul orașului până la gimnaziu, suma respectiva fiind inscrisă in noul budget. Primăria se află acum In tratative pen­tru a ilumina orașul cu electricitate. Suma necesară instalărei ar fi de două milioane lei, pe care primăria o va înscrie in budget pănă la achitarea ei in termen de 10 mai. Pentru a asigura apa potabilă din Timi­­şeşti se va consolida in actuala campanie de lucru. Ia chestia pâine!, dl Andrescu ne arată ca populaţiunea are pâine suficientă. Ea se face după regimul actual iar pâinea albă se fabrică din stocul de faină rămas in de­pozitul morei. BALUL DE LA TEATRUL RAIIORAL Sâmbătă a avut loc la teatrul naţional balul dat de­­Asociaţia Gospodinelor Ia­şi .Asociaţia femeilor creştine" prezidate de doamnele Maria Petro­vici şi Matui­­a Si­­mionescu. Atât balul copiilor ziua cât şi balul de seară au avut un frumos succes. Ziua a dominat costumele variate şi jo­curile copiilor, iar seara costumul naţional. La ora 1 noaptea—c­aci balul era în toi—dl. V. Coziaschi a dat cetire telegra­melor pe cari M. S. Regina Elisabeta a Greciei le-a trimis doamnelor S­mionesen şi Petrovici şi in care îşi exprimă regretul că nu poate lua parte la aceste serbări. Stainga iniugyftiSi & „AteniîUaiii Papui&r M­ colm»". Ieri la ora 3 p. m. şi-a început activi­tatea culturală noul ,Ateneu Popular" de la Nisolina îa localul şcoalei primare de la Nicolins. A n zis­tat un public foarte numeros. Şedinţa inaugurală a fost onorată cu prezenţa P. S. S. Arhiereul Grigore Lea vicarul Mitropoliei şi de alte distinse per­sonalităţi. Cuvântul de deschidere a fost rostit de p­ărintele econom C. Dron. Apoi d. Valeria Jigsra profesor universitar şi-a desvoltat conferinţa despre­­Viaţa orăşenească". A urmat apoi o producţie muzicală dată de orchestra elevilor Conservatorului, reci­tări şi un ansamblu de balalaice. Asistenţa a rămas pe deplin satisfăcută de această frumoasă activitate. — TEATRUL NAŢIONAL— Marţi 31 Martie se va juca de către Societatea Dra­matică Iaşi .Măgarul lui Buridan“ pre­mieră. Miercuri 1 Aprilie al 3-lea Concert Sim­fonic al Ateneului Tatarasi dirijat de d-nul Antonin Ciolan. Joi 2 Aprilie .Femeia îndărătnică" o singură reprezentaţie jucată de trupa Tea­trului Naţional din Bucureşti ca d-ali Ata­­­nasescu- Zim­niceanu. Vineri 3 Aprilie ,Fát-Frumos, o singură reprezentaţie cu trupa lui Demetriade. — Inspectoratul Muncii şi Asigurărilor Sociale aduce la cunoştinţa d- ior proprie­tari cari au autorizaţii de construcţii pen­tru clădiri că sunt datori a comunica cor­poraţiei .Constructorilor" din localitate str. Alexandri No. 3, data când s’a început lucrarea și numele antreprenorului sau mae­strului cu care a contractat. In caz când d-niî proprietari nu vor de­clara numele antreprenorului sau maestru­lui care execută lucrarea şi adresa lor vor suporta consecinţele legei pentru asigurarea lucrătorilor pentru cazurile de boala şi de accidente de muncă, în care cazuri­li se vor dresa procese-verbale de contravenţie. Câteva momente caracteristice O STATUE DE ALUAT In timpul cât a stat la Breslau, Lessing se ssodase cu mai mulţi tineri ofiţeri cu tiri petrecea nopţi întregi, după fiecare repre-­­ zentaţie teatrală, La o cârciumă vestită .La cornul de aur"­l tânârui Lessing se aduna cu prietenii sli cu , cari petrecea până în zori de ziuă.­­ Din această cauză, mai cu seamă in nop­țile de vară, un brutar care stătea alăturea,­­ nu mai avea odihnă, și cu toată cearta pe­­ care o avusese cu patronul tavernei, el n’a I isbutit să alunge din bodegi pe Lessing și pe tovarășii săi. Ca să se răsbune, brutarul făcu din a­­luat un chip de om, în mărime naturală, pe care îl expuse în vitrină, printre cozo­­­­naci şi chifle, cu iscripţia .Gotthold Eph­raim Lessing" şi lumea se opria la fereastră ca sâ admire această primă statuie a dra­­msturgului german. Faptul acesta este reţinut şi într’o satiră a poetului silezian , c­­­e­i care afirmă că ,personal i’a înghiţit pe Lessing" în fermi aluatului 1 OGLUMaDANTESCA Dante Inquenta des şi societatea înaltă. In orice caz mult mai des de cât se spune, şi unele anecdote trăite de ei în mijlocul a­­cestei societăţi au fost eternizaţi in .Divina-I Comedie". intr’o zi Dante se afla la masă la Cana de la Scala. El fu aşezat la locul de o­­noare, între Scala tatăl şi Scala fiul Pe atoncea era încă obi­eiul de a se a­­runca sub masă oasele rămase de la mân­care. Cei doi Cane aruncară pe furiş fi în glumă, toate oasele din farfuriile conmese­­nilor la picioarele Iui Dante. După ce masa fu terminata, el felicitară ironic pa Dante pentru marea sa poftă de mâncare — ară­­tându-i grămada de ciolane de sub picioa­rele lui. Dante răspunse imediat: — A, în comparație cu vecinii mei de la masă, stăpânii casei, ca am mâncat mult mai puţin, căci ea am aruncat toate oasele pe când ei, ca nişte adevăraţi Cane (cant) au mâncat pănâ şi oasele, şi de aceea nu se mai vede nici un ciolan la picioarele lor! ONOAREA FEMEILOR La mijlocul serphhl al cincisprezecelea, sub domnia Regelui Carol Vil­lea ai Franţei, actorii denumiţi ,deres de la ba­­r­o­c­h­e" au fost opriţi de a satiriza actele guvernului şi ale suveranului. Sub Ludovic XII ordinul acesta a fost re­vocat. Când ii s’a comunicat acestui monarh al Franţei că actorii ii imită reprezentindu-l ca pe un mare avar, el răspunse: — Lasaţi-i să joace şi sa facă lumea să râdă, chiar dacă e vorba de mine. Lăsaţi-i să arăte obiceiurile de la Curtea noastră, dar nu-i lăsaţi să vorbească de Regina şi de nici o alta femeie de la carte, caci nu vreau ca sa ie atingă câtuşi de uşor o­­noarea femeiei ! COMEDIA LUI BARON Baron, celebral actor francez şi unul din­tre marii Interpreţi al teatrum! moliere­an, era apreciat şi ca un post. Inu ’adevăr el a scris „Les Adelphee“ despre care s’a vorbit multă vreme după premieră. Comele de Reqaelare îi invită în „silo­nul" său ca să cetească piesa, în mijlocul unei azistenţe alese. După masă societatea se ridică şi trecu in „salonul" de alăturea şi doamnele din înalta societate se aşezară la cărţi. — Cum? Vă puneţi la cărţi? Dar nu ştiţi că Baron vrea să vă cetiască cerne­ala sa? — „Foarte bine ! S’o cetiască și noi vom asen­ta, jucând cărțile. Vom avea astfel o plăcere îndoită !" răspunseră doamnele în­cepând jocul. PRIMUL „RîS". Baron nu răspunse un cuvânt — dar se făcu nevăzut. Obiceiul ca publicul să ceară a se repeta un cântec prin expresia „bis" datează de la 1870, atancea când cântăreaţa Laguerre de la „Opera mare" din Paris a fost fur­tunos rechemată ca să cânte din con imnul amoros din „E­bo et Narcisse" de Guck. Puliiicul îa joc să striga „da capo!" a început să ţipe ,bis!“ pănâ ce cântăreaţa a apărut din nou la rampă, ripetînd melodia. De atuncea ,da capo" a fost înlocuit cu „bis" până în zilele noastre. ARALD.

Next