Mişcarea, mai 1925 (Anul 19, nr. 96-119)
1925-05-01 / nr. 96
ANUL XIX No. 96 § 9 Sif REDESCHIDEREA PARLAMENTULUI Huci,altristExintem Se redeschid Corpurile Legiuitoare. Partidul nostru îşi urmează opera de muncă cinstită, închinată din toată sinceritatea refacerei şi reoganizărei viaţei sociale româneşti pe bazele celor mai democrate principii. Cu o statornicie pe care o pot avea numai cei ce ştiu că păşesc pe drumul dreptatei şi al adevărului, partidul nostru a înfruntat toată zvăpăiala sterilă a unei opoziţii fără ideologie, disciplină şi onestitate, desăvârşind regimul de luminată democraţie, inaugurat prin cele două mari reforme capitale: exproprierea şi votul obştesc. Dacă marele istoric şi idealist Carigie a spus că viaţa unui individ trebue să se realizeze în cadrul ideilor de: muncă, sinceritate şi tăcere,viaţa unui popor, îndrumarea lui socială trebue să se realizeze prin munca şi sinceritatea conducătorilor pusă in slujba adevărului. Partidul liberal şi-a canalizat totdeauna iniţiativele pe linia acestor trei mari principii de politici ideală. In cele mai grele momente ale neamului el nu a înţeles să dea bir cu fugiţii, lăsând dificultăţile în sarcina altora, doaindu -se din faţa răspundere!. Când i-a fost ţărei cu aitul mai la os, organizaţia noastră politici n’a căutat să bată monedă din nevoia ţărei, căutând să împingă la cârmă partidele slabe, punându-le astfel la situaţia de a se compromite. In faţa Interesului general partidul nostru nu a ezitat o clipă să uite toate ambiţiile meschine, spirite de gaşcă. O şcoală de înalt idealism civic, tradiţia liberalismului român dezaprobă coţcăriile şi oportunismul comod. Sinceritatea Iniţiativelor am dovedit-o din plin: tot ce am promis a devenit realitate vie şi n’au fost vorbe aruncate in vânt. Exproprierea şi votul universal promise în momente tulburi, le-am realizat atunci când partide întregi ne îndemnau si le uităm, amânându Ie sau să Ie mărginim la o psrdiare a aşteptărilor publice. Sinceritatea ne-a dat puteri să rezistăm tuturor atacurilor. Şi am reuşit să realizăm ceea ce promisesem, pentru că promisesem pe sfânta dreptate, drepturi ce se cuveneau cu adevărat celor mulţi. Animaţi de aceeaş dorinţă de muncă sinceră în slujba adevărului, am legiferat pentru unificarea sufletească a provinciilor alipite, pentru democratizarea vieţei de fiecare zi şi reorganizarea finanţei greu încercate de sacrificiile supraumane ale războiului. Toate nazurile pe care ni le-a făcut opoziţia ni-a rădicat în cale tot felul de pedice, care de care mai scitice; ea na vrut la început să vie alăturea de no, a revenit apoi ca să pue mai de aprope beţe în roate. Din toate acestea am eştt biruitori, desăvârşind o activitate pe care azi toţi o recunosc ca bană şi viabilă. In ultimile şedinţe ale Camerei chiar partidul naţional fe’a lepădat de Satana, recunoscând de bună munca noastră. Continuăm să dăm mirel aceia ce am promis: un cadru de dezvoltare larg democrată a tuturor energiilor româneşti. Vom avea mangherea că vom binemerita un loc de cinste şi in istoria democratizirei României întregite. Pe fişa activităţei noastre, istoricul de de mâne va înscrie: muncă, sinceritate și adevăr. Istorie României contimporane va fi in bună parte biografia partidului liberal. R. P. ECOURI Sub îngrijirea d-lui Petra Chonchond apare la Paris o colecţie consacrată ideologiei creştine. Au imprimat lucrări in această serie Abia, Ziclinschi, Hiari Delafosse, Joseph de Maistre ş. a.* Societatea Scriitorilor Români a premiat pe d. Gh. Braescu cu 25.000 lei pentru volumar .Schiţe vesele", pe d. N. Davidescu cu 20.000 Iei pentru romana I .Conservator & Co" şi pe d. A. Mania cu 10.000 iei pentru volumul de versuri „Lingă Pământ".* Revista .Contemporanul" anunţă în ultimul număr o demonstraţie de arte, teatru, muzici, şi picturi.« La Paris în editura .Rieder" a apărut in traducerea franceză datorită d-lui Eduard Fieg o nouă operă a scriitorului umor.st Snora Alechem Intitulată „L’Hstoire de Tevé* (Tostea LăpuȘ) * D. Chapnisat cunoscut istoric, director la .Jurnal de Geneve" și deputat, sosește Sâmbătă 2 Mai la Bucureşti unde va ţine câtva conferinţe in urma invitaţiei Sindicatului ziariştilor români şi a institutului social. Distinsul savant este unul din cei mai buni prieteni ai României şi a pledat cauza românească la ceasurile cele mai întunecoase ale istoriei sale. Colonizarea peste Prut In congresul liberal ce a avut loc Duminică la Cernăuţi, d. I. Nistor făcând o expunere asupra situaţiei politice generale şi a operelor Înfăptuite de către actuala guvernare, a vorbt şi despre colonizarea peste Prut, arătând că legea agrară a fost aplicată in ceie mai multe judeţe din Bucovina. in cele maimulte oraşe s’au dat funcţionarilor loturi de case. Una din cele mai însemnate realizări este colonizarea peste Prut. In ziua de 15 Aprilie c. primele grupe de co- loneşti din sudui Bucovinei au fost instalaţi peste Prut ca toată solemnitatea. Acolo ei vor fi străjerii românismului şi nădejdea neamului nostru, acolo ei vor păstra cu sfinţenie limba şi credinţa strămoşească. D. Nistor a arătat apoi cela ce s’a făcut pentru populaţia bucovineană vn toate domeniile de activitate publică. Noul tribunal din Rădăuţi Dl. MINISTRU NISTOR CĂTRĂ Dl. G. G. MÂRZESCU Dl I. Nistor, ministrul de stat al Bucovinei, a trimis dlul G. Mârzescu, ministrul justiţiei, următoarea telegramă : „La propunerea delegaţilor din judeţul Rădăuţi, Congresul anual al partidului naţional liberal din Bucovina va aduce omagii de mulţumire şi recunoştinţă pentru Înfiinţarea tribunalului din Rădăuţi dorit de întreaga populaţie a judeţului. Ministru de stat, I. NISTOR O interpsiare a st-lui Pen Hauppa Baâ.—Tă ăniftii au convins pe d. Pan H*tpp* eă facă in Cameră o lates pi Uie in chestia eoafileiului ce l’a fcs ut U Soioca ca loc. Pop . 8 „a din jandarm!. In acest iaz va rSspsnde d. sttb- StCietar de stat Tătărasca. Din rapoartele primite se constată Că d. Pan Haip, a adresat cuvinte jignitoare la adresa Savsranului fia armatei. Totuşi pentru lâmurrea Conflictele ioc. Popescu va fi dat idslaţii. Cum s’a evitat în pomenirea laşului ! Lămuriri pntrru limes de bună credinţă—dar eu pantra dl. Bădărău Omul tuturor afacerilor veroase şi al gheşeftarilor, d. Al. Bădărău, continuă atacurile nedrepte şi calomnioase la adresa administraţiei comunale, repetând tot soiul de neadevăruri şi patente Infamii, pentru a susţine Interesele speculanţilor împotriva intereselor populaţiunei. In ce priveşte atacurile personale pe care d. Bădărău Ie îndreaptă împotriva d lui Constantin Toma, am publicat scrisoarea semnată de avocatul morarilor (acela? d. Bădărău) prin care acesta cerea sa i se dea vagoane întregi de fâină ca preţ de en gros. Cât timp i s’a dat făină, d. Toma era pentru d. Bădăru, „iubitul Toma“, dar din moment ce nu i s’a mai putut da făina, „Opinia“ a delănţuit tot soiul de atacuri ca să forţeze mâna d-lui Toma. Primarul îasa nu s’a intimidat şi a refuzat categoric a lua făina necesară populaţiei, ca ,s’o dee d lui Bădărău. Iată geneza campaniei contra d lui Toma. * In chestiunea aprovizionăreî laşului cu făina şi pâinea necesară de sărbători, d. Bădărău ocolind adevărul, a susţinut numai intereseie morarilor speculanţi carindeau să forţeze administraţia comunală, printr-o înfometare spontană a populaţiei. Pentru a dejuca acest plan infernal şi a scapa de impasul la care se afla, autoritatea Comunală a încuviinţat aducerea grabnică a făriei din Cernăuţi cu preţul ştiut, preţ care în ori ce caz nu era mai mare de cât preţul zilei. Sistemul acesta l’au întrebuinţat toate administraţiile comunale anterioare de câte ori se simţea o criză fie de carne fie de pâne — şi numai astfel s’au putut înlătura presiunele pe cari le exercitau măcelarii sau morarii, in aprovizionarea oraşului ca aceste alimente de primă necesitate spre a obţine preturi fabuloase. Aducând făina, greva demonstrativă a morarilor speculanţi a încetat subit, oraşul n’a ramas înfometat iar d. Bădărău, care nu mai putea ridica bonuri de făină de la serviciu! aprovizionărea a devenit apărătorul.... onorific al speculanţilor, deschizând coloanele „Opiniei“ pentru a debita toate Infamiile şi cele mai patente neadevăruri atăcând pe primar şi apărând pe morari. * In ce priveşte criza de pâine şi preţul grâului, toată lumea de bună Credinţa ştie că ele se menţin şi astăzi. Criza de făină există şi astăzi aşa că îassşi Manutanţa Corpus 14 de armată a solicitat ieri Primăriei să-i cedeze o cantitate de făină ce preţal de 22,75 kgr. Dr. Toma a satisfăcut cererea acordând Minitestei fama necesara, cu acest preţ. Preţul grâului n’a scăzut—cu toate aserţiunile d-lui Bădărău,—ci dimpotrivă, tinde spre urcare, ceea ce a provocat ş! o urcare a preţului pâine! la Bucureşti şi la alte Centre. Acesta fiind adevărul matematic, cunoscut In toată ţara, ne Întrebăm Care este motivul pentru care dl. Bădârău susţine şi apără interesele morarilor speculanţi ? Răspunsul nu e greu de ghicit. Noi l-am documentat cu acte şi cu fapte riguros exacte. „ANGROSISTUL“ AL BALARAU Dr. Al. Bădărău haincinează. Ia „Opinia" de aseară răposatul „om politic" umple o pagină întreagă inventând convorbiri şi formalând declaraţii anonime, crezînd că prin asemenea argumente, moştenite de la neutaţii săi tovarăşi Eschenkriz şi Sirul Lebel, va putea produce diversiuni. Stilul este pracl—deci iată pa dl. Bădărău, aşa cum îşi face pe articolul de ieri, textual: „Nu ne putem împiedeca pentru o dată, să facem loc la coloana nenorocitei noastre pâini, faptelor politice care s’au altoit pe gheşeftul cu pâinea, ce atrage şi sancţiunile pentru gheşefturile anterioare—şi îs multe—de la Primăria noastră". Dl. Bidărăn nu se poate „împedeca pentru odată“—fiindcă prin aceaasă incoherenţă mintală, angrosistul Al. Bidărăn, consumator de bortist şi negustor de poamă, îşi consolează clientela pentru care pledează prin ziarul său. * Dl. Bădărău balnoinează. D-sa vorbeşte de o „şedinţă de noapte" fiindcă în furia sa împotriva preşedintelui comisianei interimare, nu putea înregistra adevărul care e acesta . Ca o urmare a atacurilor pa care le a adus dl. Toma, membrii comisianei interimare au dat un brichet în onoarea preşedintului lor—în semn de deplină solidarizare cu toată activitatea pe care dl. Toma o desfăşoară la Primărie. Dl. Bidărău n’a înregistrat fapta acesta, dar denaturându-l pe deantregat vorbeşte de o şedinţă nocturnă, şi ce e mai mult reproduce disloguri textuale, în ghilimete, ca şi cum ar fi fost printre cei prezenţi.............. Defunctul om politic stârneşte unanimă compătimire. E compătimit la propria-i casă, in redacţia „Opiniei" ca şi în tot oraşul. Sa compătimim şi noi la fiece halucinaţie !... odiseia unei cărţi D. Adolphe Ehrenfeld era la anul 1851 elev al şcoale din Ny.ra (Ungiria de Nord, iar astăzi in stăpânirea Cehoslovaci). Ietr’o zi luându se la ceară şi pe urmă la bătaie cu camarazii sâi, unul dintre camarazii i-a aivârnit în cap o carte, care a fost aşa de tare svârnită în cât a produs o rană. Elevul cu capul spart a luat cartea contondentă și a dus-o la ei acasă. Mult timp după acest eveniment d. Ehrenfeld luând intr’o zi cartea cu pricină, observă imediat că se ații in posesiunea uneia . VINERI 1 MAI 1925 dintre cele mai vechi şi mai rare cărţi scria din limbi ungară. Această carte care avea 81 de pigici, cuprindea traducerea cea mai veche a vieţii sfântului Fractis din Assis, după legendele „Fiorettior". Această carte preţioasă este cunoscută sub numele de Codex Ehrenfeld şi care a’a găsit în posesiunea familiei celui care a devenit posesorul ei accidental. Guvernul ungar a cumpărat-o pe preţul de 1000 lvre sterline adică peste 1 milion lei. Cartea va fi depusă la bibloteca muzeului naţional ungar. Actualitatea străină BALZAC IN IMAGINI ANECDOTICE. Odată se vorbea despre nobleţă şi rudele lui Balzac, chiar în faţa scriitorului. Cum e şi de aşteptat, fostă lumea aproba cu mimica cea mai expresivă. Un tânăr însă are nenorocita idele să-l contrazici, dând ca exemplu familii Bilzac d’Entraigues, care nu l recunoștea ca atare. Iasă marele romancier fără să se supere, îi răspunse : — Cu atât mal rău pentru ei! *fc a Altădată Balzac era absorbit de personagiii și intriga faimosului său roman „Bigédé Grandet“. Jules Sandau îi întâlni In stradă și 11 aduse cu spaimă aminte de grava boală de care suferea sora lui. Balzac deveni trist: — Ce nenorocire, ce nenorocire! se lamentă el. Apoi de costă înviorându-se : Scumpe amice, acum să revenim la realitate... vorbeam despre „Eugénil Grandet". Balzac recomandă confraților săi, castitatea ei mijloc de creaţie... literari. Astfil vorbind cu Damas fiul: „Am cântărit câte idei se risipesc într’o noapte de dragoste. Tinere, ascultă bine, ...o jumătate de volum. Ori nu există femeie care să valoreze două volume pe an". Iar Iul Ginner : „Nu-ţi permit dragostea decât prin scris, pentru că aceasta formează stilai". RĂPIRE.... FĂRĂ CLAR UE lună. Acesta e titlul unui recent volum al lui Tristan Derere. Autorul a făcut cel mai splendid galimathias. Roman nu i se poate zice. Eroul, T. Decalandre, oferă ironiei cetitorilor o acţiune pe partituri, a cărui fir ce rupe veşnic. Schiţă nu i se poate spune. Acelaşi erou îşi maschează propria-i personalitate, de personagii de care se împiedică la fiece pas. Dar culmea este atinsă atunci, când scriitorul se confundă cu eroul. Dl. Deremé, ştie să se laude în oglinda frazelor. De acela i-am putea pune ca titlu acestui volum: Parodie... fără scânteie de inteligenţă! La O TRISTĂ COMEMORARE. La data si ora precisă a morţei lni Pani Loul-Locis Courrief, asaimnat In pădurea Largiy, la 10 Aprilie 1825, pe la 5 p. m., o delegaţie a „Comitetului Centenarilor" a’adus după o sută de ani dela grotzeicul eveniment, în pelerinaj la Véréta, spre a depune coroane de lauri, pe mormântul marelui pamfletar. RUDOLF STEINER A murit filosoful şi oculistul austriac Rudolf Steiner. Niscat la poalele Carpaţilor, într’un orăşel pierdut sub ceaţa rasaţilor, Steiner şi-a dedicat toată tinereţa, studiilor ştiinţifice şi filosofice. Membru a societăţii teozofice din Berlin, el ascundea sub crusta spiritului cercetător şi obiectiv, un suflet plin de misticism şi vibraţii misterioase. Operele sale: „Filozofia libertăţii", „Ştiinţa ocultă, şi „Iniţiativa", sânt dovada elogiinţâ a spiritului rafinat ce-1 ascundea figurat blând şi nezbuciumail. Căci adeseori furtuni interioare se deslănţuia in frunţile pururi mîacreţite. Astfel s’a stins Steiner, nebăgat in seamă şi senin, dar răsturnând cu gândul zăgazurile lamei. IONEL FR. BOTB£ CITI IN PAGINA IV K ULTIMA ORA TELEFONICA