Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)

1925-06-01 / nr. 120

AHOI. XIX Se. 120 CMi FLEICI MM? Intrând in al patrulea an de opo­ziţie şi obstrucţie, fracţiunile politice care se raliază in jurul idealului de a pune mâna pe conducerea statu­lui, se arată şi mal grăbite pentru a răsturna guvernul. Temperatura obstrucţioniştilor e mult mal urcată decât temperatura zilelor de vară. Ceea ce se poate ob­­serva şi­ din limbajul pe care această Coaliţie î­­ntrebuinţeazâ în Parlament şi din stilul în care ziarele lor sus­ţin campania de răsturnare. Ultimul termen pentru căderea gu­vernului era fixat pentru ziua demon­strativă a Coaliţiei. Demonstraţia a avut Ioc, oratorii au rostit teribilele lor discursuri pentru ponegrirea re­gimului dar guvernul a rămas tot a­­tât de tare şi stăpân pe situaţie. Cu toate trivialităţile Întrebuinţate de conducătorii Coaliţiei, Guvernul n’a văzut nici chiar după înjurăturile ros­tite în Cameră şi repetate la Craio­va de cătră d. C. Argetoianul... * Coaliţia Înghiţind toate hapurile ei proprii, a adus zilele aceste o nouă mângâere pentru partizani: Guvernul e in ajunul plecărei. Se­siunea parlamentară va mai fi pre­lungită până la 30 iunie, îa care timp se va vota reforma electorală.Iar a doua zi, la 1 Iulie fix, guvernul va Cădea ! De prisos a mai releva absurdi­tatea acestei afirmaţiuni. Ceea ce se poate constata iată de aici e eterna preocupare a coaliţiei de a răsturna guvernul şi de a pune mâna pe pu­tere, încolo absolut nici o preocupare pentru interesele ţarei, pentru răs­­punderea faţă de viitor. Obsedaţi de această dorinţă, coa­liţia trece cu vederea peste toate pro­blemele mari la ordinea zilei. In Parlament, obstrucţie pe toată linia împotriva guvernului­­şi a majo­rităţilor, dar nici o atenţiune obiectivă faţă de legile Ce se desbat. In chestia externă nici o atitudine şi nici macar dovada unei preocupări serioase faţă de Întreaga situaţie eu­ropeană. Ba uneori din rândurile a­­cestei opoziţiii, chiar de la tribuna Parlamentului, s'au rostit cuvântări şi s’au făcut declaraţiuni împotriva in­tereselor României, pentru a pune ţara In conflict cu vecinii ş! numai in scopul de a provoca o schimbare de regim. N’am uitat încă afirmaţiunea făcută in Parlament de cătră dr. Lupu, că , sovietele ruseşti vor trata cu Româ­nia, numai In cazul când ţara noastră va avea un guvern ţărănisto-comunist. Deasemenea este vie în amintirea tuturor declaraţiunile făcute In Ca­­meră de Către dl. Vaida Cari au produs aplauze la Budapesta, precum şi declaraţia făcută zilele trecute, tot in Cameră, de către dl. Halipa care a afirmat că Basarabia era mai fe­ricită sub stăpânire rusească de­cât astăzi când este liberă şi realipită de ţara de origine. Aceasta fiind situaţia este expli­cabil faptul că opoziţia in loc să exercite acel control parlamentar, cum s’a practicat în trecut, de către par­tidele istorice, este animată şi ob­sedată de dorinţa de a cuceri pu­terea prin orice mijloace şi cu orice sacrificii — nu din partea ei, fireşte, ci a ţării. Coaliţia a acordat guvernului un nou termen de graţie. La 1 iulie. Nici termenul acesta nu va fi ul­timul : o ştie bine şi opoziţia care are în faţa ei marea vacanţă parlamen­tară, apoi viitoarea sesiune parlamen­tară pentru care partidul liberal pre­pară reforma electorală şi alte im­portante proecte de legi. Pănă atuncea surprizele printre o­­pozanţi nu pot fi excluse. Se prea poate ca însăşi coaliţia de azi să se decoalizeze pentru Ca să asistăm d­e nou la penibele Invective și incrimi-­­ nări reciproce, cu care această opo­ziție s’a ilustrat chiar acum câteva săptămâni in urmă. Deci guvernul nu pleacă și nu poate pleca ! JUSTUS. iaşol şi Basarabenii ■masa •*'**» — Recunoştinţa Basarabenilor faţS de Primarul oraşului Oaspeţilor basarabeni d­ii an vlsitfct o­­raful nostru li a’a făcut o frăţească şi in­­năiţătoare primire, cum I! se şi cuvenea. El au plecat aseară cu una din cele mei frumoase smintiri naţionale, vizând cu câ­tă dragoste au fost primiţi in vechea ce­tate moldovenească unde ieşenii ii aştepta de atâta amar de vreme. Avem ştin­fa P­ţisnes de a constata că Iaşul a fost la toată înălţimea cuvenită n u­nei atari msnifestaţiuni naţionale. Era firească dragostea cu care oraşul a Întâmpinat, însoţit şi condus pe scumpii noştri oaspeţi din Basarabia. Dar daci entuziasmul aparţine numai cetăţenilor noştri, buna găzduire, ordinea perfertă şi aspectul festiv al oraşului in a­­ceste trei zile, se datorase exclusiv d-lui Const. Toma şi Imami oraşulul, care cu o Însufleţire de nedescris şi cu un spirit deo­sebit da prevedere, a organizat recepţia şi găzduirea basarabenilor, cu ajutorul cola­boratorilor săi de la comună, a reprezen­tanţilor autorităţilor locale şi cu concursul binevoitor şi frăţesc al armatei 1b frânte cn d. general Zadic, şi cu concursul Ate­neului din Tataraşi. Primirea din gară, cortegial spre Mitro­polie, festivităţile de la Teatru şi mai cu seamă impunătoarea masă dela biserica Sfinţii Voivozi, unde Vau aranjat 2000 ta­­câmsm­, sa datoreac aproape exclusiv pri­marului nostru. Făptui nu-i relevă® noi. Ci el a fost relevat de către basarebeni al căror re­prezentant a exprimati d-lui C. Tom­a, recunoştinţă oaspeţilor U Festivalul de la Teatrul Naţional. Primarul Isseiei nu ţi-a făcut decât da­toria de român, şi de prim cetăţean. Dar chipul la care d C. Tomna a reuşit să dea laşului In aceste trei zile un aspect iatria­­de vâr festiv a atras lauda şi mulţumirile bsutrabeşilor, şi nu ne Îndoim şi ale ieşe­­nilor. Bisară banii din Somm Că prilej al viiftel bastrabsullor , s’as distins îa chip dtoisbiî sum - \ roisels comuni­snn­t natal SosoCi. : Am­prs basanbean­orsorocea! vom Sfris o ironiei spetialft In numiră! viitor. Suntem îsiă datori st relsvt fap­tul el pertisiparea îa nemir atâî de mare a b.«ir*beslior sorolni, or­dinea lor pd­fcCifl, entuziasmul pe Csrss­i’cu adu?, sa datoreiC îs pri­mai iâad d­ini Alex. C. Crapesih prefectul judeţalui şl colaboratorilor săi Inrlfători şî preoţi din Soroca. Sorosfsil îa amintirea vi&Itei la Inşi ea oferit nu dar primăriei ieşe­ne nu prea frumos covor naţional, pentru care d. Turna a exprimat f­­aidisiosit mulţumiri. CITIT!­8N PAGiJIA SI-a ULTIMA ORA TELEFONICA ! Congresul federal gimnastic Astăzi s’a deschis la Iaşi al ze­celea Congres general şi a opta ser­bare federală a societăţilor de gim­nasticâ din România. Se întrunesc în vechea capitală a Moldovei aceste societăţi cari culti­vă sportul şi gimnastica respândind în ţară Cultul pentru educaţiunea fizică. In ţările Cele mai civilizate educa­ţia fizică este o problemă Care a a­­tras de multă vreme atenţiunea pe­dagogilor societăţi!. La noi educaţia f­zică este In primele faze de desvol­­tare şi toată propaganda o întreţin so­cietăţile de gimnastică, care tocmai în scopul acesta se întrunesc in a­­ceste congrese anuale. Dacă gimnastica propriu zisă se cultivă in şcoli, sporturile se pot u­­tiliza şi in ifarfi de şcoli. Aiurea sporturile legate de escursii sunt o a­­devarată necesitate pentru vitalitatea Însăşi a poporului. Din acest punct de vedere suntem la primele înce­puturi, fiindcă spiritul acesta nu es­te iacă Îndeajuns de desvoltat In mis­ie populare. Se şt­e Că medicina recomandă şi ea gimnastica ca o imperioasă nece­­tate pentru educaţia fiisică, pentru desvoltarea corpului omenesc sau pentru modelarea Iul. Deci iată că gimnastica nu este o distracţie pro­pria zită pentru lumea şcolară—când Cred cei mai mulţi—ci o măsură pre­ventivă impusă d­e ştiinţă medicală. Prin urmare nu-i o dexteritate şco­lare, ei o necesitate şi iii afară de şcoală. Sporturile aduc şi ele anumite fo­loase corpului şi chiar Intelectului o­­menesc. Jocurile sportive sunt Înru­dite cu gimnastica, iar escursiunele, vânatul, pescuitul, dimensiunele In munţi, sunt sporturi atractive şi dis­tractive ca importante rezultate pen­tru educaţia fizică. La Iaşi, de ani de zile, gimnas­tica şi sporturile sunt cultivate şi propagate de „Societatea de gimnas­tică, muzică şi sport“ de sub preşi­­denţia d­­ui Cava’d Racoviţă, deputat. Primul parc sportiv s’a construit la Iaşi de cătră această societate, una din Cele mai reputate din ţară, care a contribuit in mare măsură la desvoltarea gimnasticei şi a sportu­rilor. Astăzi când federala societăţilor de gimnastică se întruneşte pent­u a doua oară un congres la Iaşi, avem prilejul de a constata cu mulţumire opera sănătoasă pe care o desfă­şoară «Societatea de gimnastică şi sport din Iaşi pe tărâmul educaţiei fizice şi de aceea salutăm sosirea Congresîştilor la mijlocul nostru Cu tradiţionala şi sincera urare de în­­d­oipinare: — Bine aţi venit! D. OSWALD RACOVITZA Preşedintele Societăţii de gimnisfcă şi sport din Iaşi. IAŞUL CULTURAL „Amintirile“ d-lui prof. dr. N. Leon D. profesor dr. Li­on, car® anul trecut a publicat partea întâia a interesantelor d-sale „Amistiri“, a pe« sub presă al doilea vo­ia® despre care editura »Viaţa Româneas­că* din Iaşi ne enunţă că va avea urmă­torul cuprins : Institatul Academic dia laţi.—Melle,— Grigore Coblicescu.— CaraUnu, Naum~» Coco Dumitrescu—Ieşi.—­Da!Unu.— Bir­ă.— Vizanti—Examenul de bacalaureat.—Simţul pentru natură.—Alegerea carierei—Fdeie bătrâne.—Din timpul Inspectoratul­ şcolar. —Hâjdeo.—Hiret— Mârzescu.— Vlădescu. —Ia Lugano la regele Carol.—Dia timpul decapatului la Facutatea de Medicină dia laţi —Recomandarea profesorilor in baza Art.—Studenţii apreciază ca drag activita­tea ştiinţifică a profesorilor.—Dia timpul Rectoratului.—Profesorii pensionari.— Din timpul refugiaţilor.—Bojdeuca lui Creangă, etc. etc. „Amintirile, d-lui prof. dr. Leon, intere­sează atât lumea literară cât şi cea ştiinţi­fică, întrucât autorul pe lângă că Între­buinţează un stil de esenţă literari, evoscă amintiri din Issal cetera! şl ştiinţific şi in acelaş timp consacră pagenl deosebit de interesante pentru mişcarea ştiinţifică din ţară, ca şi episoade caracteristice şi folosi­toare din temea ştiinţifică de pesta hotare. D. prof. I. Simiones­sa recenzând volu­­mul prim al „Amintirilor”­aci­e: „...Fapte şi locuri străine sunt îmbinata ca cele din ţară îa aşa rh’p, In cât ceti­rea Amintirilor se face cu multă plăcere Iar Însăilarea lor, In chip firesc pentru «li­toral, Îatîtan tot, nu pire artificiali etc! pentru cititor. Descrierea oraşului lena este urmată de aceea a Iaşilor, localităţi cu oa­recare aflssu­lţi, căci îa atmosferă adie nu­mai ideile­ cultural, dar şi forţă de mun­că, entuziasm şi inspiraţie*. De o parte Goethe, Schiller, H­eel, Hae, hei şi ceilalţi, de altă parte Alexandri, Edinnesss, Crean­gă, Kogdniceasa, Xenopol, Cobolsesse ori Poni, comparabili celor diafii In proporţie ce trecutei ţărilor...“. Elogii identice asupra acestei lucrări au scris In recenziile lor d-nii N. largu, S. Me­hedinţi, Rădulsscu-Motro, prof. dr. Iacobo­­vici, care afirmă că : „...Amintirile d*Itt! prof. Leon sunt o car­te admirabilă, plini de Învăţăminte de ma­re valoare, Dille pentru toată lumea, dar mai ales pentru profesori şi studenţi. Primii pot vedea ce Influenţă mare are un bun profesor, ceilalţi cât este de folositor de a masei, de a respecta şi de a pătrunde a­­devărurile şi frumeseţie naturei, care ne face crostă. la amintirile Profesor aici Leon se des­criu începsturile şi faptele ştiinţei biologice de azil. Volamel va apare peste câltva zile, du­pă care vom face cuvenita recenzie. Ciocniri intra iugo­slavi și unguri Bat. — Si anunță din Balgrad că lângă Som­bor ni avi! Ioc ciocniri falit grănicerii jugonisv! și unguri. S’au schimbat focuri dt arme. i răspândit! „Mişcarea" ! LUNI 1 IUNIE 1925 Informaţii — Examenele dela Facultatea de Drept din sesiunea Ienie, t’ae fixat astfel: Anei I licenţă dela 10 la 14 tenie. Anei II dela 14 la 18 Ianle şi anul III licenţă dela 18 la 25 tenie. Înscrierile pentru examene se fac până la 7 Ianle a. c. — D. p­ofesor universitar Gline Peretz de la IbivereiIstea dia Batereţii, a fost numit preşedinte al comitianei de exami­nare si elevilor de liceu cari dau exame­­nul de bacsimei­ la Chifinău.­­ D. Mereuţă secretarul camierei de co­merţ dn Iaşi a luat parte ieri la conferinţa secretarilor tuturo camerelor de comerţ din ţară care a avut Ioc la Ba­­nrest! In vede­re­a apilcărei unoi legi a Camerelor de co­merţ şi a aiegerilor pentru această Cameră ce se vor face în Septembrie. — Excuraloniştii din regionala C. F. R. Iaşi care au fost in Polonia, s’ae Intora chi In localitate. ŞCOLARE. — Taxele de examen pentru elevii de ceva primar, cari sunt pregătiţi In particular şi cari dau examenul cu Începere de la 20 tenie a’au fixat la 750 lei pentru acei cari dau examen pentru o singură clasă, iar de 1500 lei pentre acei cari dau de 2 ■au mai multe clase. Sunt scutiţi de aceste taxe copiii mem­brilor corpului didactic şi orfanii de război de ambii părinţi. — Direcţiile şcolilor primare particulare din orăşel şi judeţul tesi­tant invitate a În­scrie la examenele de atat pe toţi elevii a­­celor şcoli, conform regulamentului. înscri­erile se primesc până la 5 tem­e şi totodată să depute şi taxele respective pentru examen. — Ministerul de instrucţie a aprobat ca detaşarea d-r. Lucia Ştefănch­e Învăţă­toare titelară la şcoala din comasa Cotnari de la institetul de reeducare din Radacăneni jud. Falcle, să înceteze pe ziua de 1 Sep­tembrie 1925, când se va prezenta la postal ■ău din Cotnari. Congresul gMnasticlor Is­issi Sosirea congrealitilor—Primirea din gară— Cortegiul—Şedinţa de azi a congreaeiul— Festivităţile. Astăzi dimineaţă au sosit In localitate venind dia Întreaga ţară delegsţil societă­ţilor de gimnastica pentru a lua parte la congresul general de astăzi. Au fost pri­miţi la gară de către d-nii C. Tom­a pri­mar al orăşelul, P. Fântânare pr­efect de judeţ, Osvald Racoviţa deputat preşedin­tele societăţii de gimnastică şi de către comitete­ societăţii de sport din localitate. Sta format apoi un cortegiu, ca muzica Liceului Internat in frunte, care a parcurs străzile Ferdinand, Arce, Piaţa Unirii, Lă­­puşneaeş şi Carol, spre Liceul Internat, unde ii sta servit un ceai. Dintre congresiştii care se au­ stat la Iaşi notăm pe d-ni Teodor Georgeaca, D. Io­­nescu, Lucescu inspector general, Ionesco, Vasilescu, Fr. Zsuk, Schrer, d-na Jigurea­­nu, d-na Petrescu, d-na Gheorghiu toţi din Bucureşti; apoi d. Anghel Niceliaca Târ­­goviştea, d na Demetrescu Târgoviştea, d. Constantinescu Câmpel Lurg, precum şi alţi numeroşi reprezentanţi ai diferitelor societăţi din ţară. Tot­odată a venit şi câte o delegaţie din tinerii cari fac parte din diferitele societăţi de gimnastică. Au venit reprezentanţi ai societăţilor din Bu­cureşti : „lasciste“, „Apărătorii patriei“, „Au ora“, „Tam-Vereia“, „Viitorul“, „Sft.­­Siva“, „Pasa Dunărei“ din Roşiori-da- Vese, „Gh. Mocanu“ din Târgovişte, „Ti­nerimea“ din Ploeşti, „Naluca“ Tărgoviş­­tea etc. etc. Congresiştii sunt găzduiţi la Liceul In­ternst, Sîminarul „Veniamin Costachi“, şcoala normală de fete, la cimteurile stu­denţeşti şi la hoteluri. Astăzi după amiază la ora 3 sta des­­cjjjg la Societatea de sport şi muzică con­gress general. La ordinea de zi sunt următoarele : Raportul comitetului făcut de către dl. 0*v®­ Racoviţa ; mijloacele de a răs­pândi gimnastica la masa populaţianel noasta® Pr­in infilaţarea de societăţi de edu­caţie fizică precum şi site chestiuni care se vor ridica atunci. Astă «essta la orela 9 va avea loc la Teatrul Naţiosai, un festival organizat de Societăţile de Gimnastici, cu concursul,şco­lilor din In St»­te care Intrarea este gratuită. Citiţi „Mişcarea“

Next