Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)
1925-06-01 / nr. 120
AHOI. XIX Se. 120 CMi FLEICI MM? Intrând in al patrulea an de opoziţie şi obstrucţie, fracţiunile politice care se raliază in jurul idealului de a pune mâna pe conducerea statului, se arată şi mal grăbite pentru a răsturna guvernul. Temperatura obstrucţioniştilor e mult mal urcată decât temperatura zilelor de vară. Ceea ce se poate observa şi din limbajul pe care această Coaliţie întrebuinţeazâ în Parlament şi din stilul în care ziarele lor susţin campania de răsturnare. Ultimul termen pentru căderea guvernului era fixat pentru ziua demonstrativă a Coaliţiei. Demonstraţia a avut Ioc, oratorii au rostit teribilele lor discursuri pentru ponegrirea regimului dar guvernul a rămas tot atât de tare şi stăpân pe situaţie. Cu toate trivialităţile Întrebuinţate de conducătorii Coaliţiei, Guvernul n’a văzut nici chiar după înjurăturile rostite în Cameră şi repetate la Craiova de cătră d. C. Argetoianul... * Coaliţia Înghiţind toate hapurile ei proprii, a adus zilele aceste o nouă mângâere pentru partizani: Guvernul e in ajunul plecărei. Sesiunea parlamentară va mai fi prelungită până la 30 iunie, îa care timp se va vota reforma electorală.Iar a doua zi, la 1 Iulie fix, guvernul va Cădea ! De prisos a mai releva absurditatea acestei afirmaţiuni. Ceea ce se poate constata iată de aici e eterna preocupare a coaliţiei de a răsturna guvernul şi de a pune mâna pe putere, încolo absolut nici o preocupare pentru interesele ţarei, pentru răspunderea faţă de viitor. Obsedaţi de această dorinţă, coaliţia trece cu vederea peste toate problemele mari la ordinea zilei. In Parlament, obstrucţie pe toată linia împotriva guvernuluişi a majorităţilor, dar nici o atenţiune obiectivă faţă de legile Ce se desbat. In chestia externă nici o atitudine şi nici macar dovada unei preocupări serioase faţă de Întreaga situaţie europeană. Ba uneori din rândurile acestei opoziţiii, chiar de la tribuna Parlamentului, s'au rostit cuvântări şi s’au făcut declaraţiuni împotriva intereselor României, pentru a pune ţara In conflict cu vecinii ş! numai in scopul de a provoca o schimbare de regim. N’am uitat încă afirmaţiunea făcută in Parlament de cătră dr. Lupu, că , sovietele ruseşti vor trata cu România, numai In cazul când ţara noastră va avea un guvern ţărănisto-comunist. Deasemenea este vie în amintirea tuturor declaraţiunile făcute In Cameră de Către dl. Vaida Cari au produs aplauze la Budapesta, precum şi declaraţia făcută zilele trecute, tot in Cameră, de către dl. Halipa care a afirmat că Basarabia era mai fericită sub stăpânire rusească decât astăzi când este liberă şi realipită de ţara de origine. Aceasta fiind situaţia este explicabil faptul că opoziţia in loc să exercite acel control parlamentar, cum s’a practicat în trecut, de către partidele istorice, este animată şi obsedată de dorinţa de a cuceri puterea prin orice mijloace şi cu orice sacrificii — nu din partea ei, fireşte, ci a ţării. Coaliţia a acordat guvernului un nou termen de graţie. La 1 iulie. Nici termenul acesta nu va fi ultimul : o ştie bine şi opoziţia care are în faţa ei marea vacanţă parlamentară, apoi viitoarea sesiune parlamentară pentru care partidul liberal prepară reforma electorală şi alte importante proecte de legi. Pănă atuncea surprizele printre opozanţi nu pot fi excluse. Se prea poate ca însăşi coaliţia de azi să se decoalizeze pentru Ca să asistăm de nou la penibele Invective și incrimi- nări reciproce, cu care această opoziție s’a ilustrat chiar acum câteva săptămâni in urmă. Deci guvernul nu pleacă și nu poate pleca ! JUSTUS. iaşol şi Basarabenii ■masa •*'**» — Recunoştinţa Basarabenilor faţS de Primarul oraşului Oaspeţilor basarabeni dii an vlsitfct oraful nostru li a’a făcut o frăţească şi innăiţătoare primire, cum I! se şi cuvenea. El au plecat aseară cu una din cele mei frumoase smintiri naţionale, vizând cu câtă dragoste au fost primiţi in vechea cetate moldovenească unde ieşenii ii aştepta de atâta amar de vreme. Avem ştinfa Pţisnes de a constata că Iaşul a fost la toată înălţimea cuvenită n unei atari msnifestaţiuni naţionale. Era firească dragostea cu care oraşul a Întâmpinat, însoţit şi condus pe scumpii noştri oaspeţi din Basarabia. Dar daci entuziasmul aparţine numai cetăţenilor noştri, buna găzduire, ordinea perfertă şi aspectul festiv al oraşului in aceste trei zile, se datorase exclusiv d-lui Const. Toma şi Imami oraşulul, care cu o Însufleţire de nedescris şi cu un spirit deosebit da prevedere, a organizat recepţia şi găzduirea basarabenilor, cu ajutorul colaboratorilor săi de la comună, a reprezentanţilor autorităţilor locale şi cu concursul binevoitor şi frăţesc al armatei 1b frânte cn d. general Zadic, şi cu concursul Ateneului din Tataraşi. Primirea din gară, cortegial spre Mitropolie, festivităţile de la Teatru şi mai cu seamă impunătoarea masă dela biserica Sfinţii Voivozi, unde Vau aranjat 2000 tacâmsm, sa datoreac aproape exclusiv primarului nostru. Făptui nu-i relevă® noi. Ci el a fost relevat de către basarebeni al căror reprezentant a exprimati d-lui C. Toma, recunoştinţă oaspeţilor U Festivalul de la Teatrul Naţional. Primarul Isseiei nu ţi-a făcut decât datoria de român, şi de prim cetăţean. Dar chipul la care d C. Tomna a reuşit să dea laşului In aceste trei zile un aspect iatriade vâr festiv a atras lauda şi mulţumirile bsutrabeşilor, şi nu ne Îndoim şi ale ieşenilor. Bisară banii din Somm Că prilej al viiftel bastrabsullor , s’as distins îa chip dtoisbiî sum - \ roisels comunisnnt natal SosoCi. : Amprs basanbeanorsorocea! vom Sfris o ironiei spetialft In numiră! viitor. Suntem îsiă datori st relsvt faptul el pertisiparea îa nemir atâî de mare a b.«ir*beslior sorolni, ordinea lor pdfcCifl, entuziasmul pe Csrssi’cu adu?, sa datoreiC îs primai iâad dini Alex. C. Crapesih prefectul judeţalui şl colaboratorilor săi Inrlfători şî preoţi din Soroca. Sorosfsil îa amintirea vi&Itei la Inşi ea oferit nu dar primăriei ieşene nu prea frumos covor naţional, pentru care d. Turna a exprimat faidisiosit mulţumiri. CITIT!8N PAGiJIA SI-a ULTIMA ORA TELEFONICA ! Congresul federal gimnastic Astăzi s’a deschis la Iaşi al zecelea Congres general şi a opta serbare federală a societăţilor de gimnasticâ din România. Se întrunesc în vechea capitală a Moldovei aceste societăţi cari cultivă sportul şi gimnastica respândind în ţară Cultul pentru educaţiunea fizică. In ţările Cele mai civilizate educaţia fizică este o problemă Care a atras de multă vreme atenţiunea pedagogilor societăţi!. La noi educaţia fzică este In primele faze de desvoltare şi toată propaganda o întreţin societăţile de gimnastică, care tocmai în scopul acesta se întrunesc in aceste congrese anuale. Dacă gimnastica propriu zisă se cultivă in şcoli, sporturile se pot utiliza şi in ifarfi de şcoli. Aiurea sporturile legate de escursii sunt o adevarată necesitate pentru vitalitatea Însăşi a poporului. Din acest punct de vedere suntem la primele începuturi, fiindcă spiritul acesta nu este iacă Îndeajuns de desvoltat In misie populare. Se şte Că medicina recomandă şi ea gimnastica ca o imperioasă necetate pentru educaţia fiisică, pentru desvoltarea corpului omenesc sau pentru modelarea Iul. Deci iată că gimnastica nu este o distracţie propria zită pentru lumea şcolară—când Cred cei mai mulţi—ci o măsură preventivă impusă de ştiinţă medicală. Prin urmare nu-i o dexteritate şcolare, ei o necesitate şi iii afară de şcoală. Sporturile aduc şi ele anumite foloase corpului şi chiar Intelectului omenesc. Jocurile sportive sunt Înrudite cu gimnastica, iar escursiunele, vânatul, pescuitul, dimensiunele In munţi, sunt sporturi atractive şi distractive ca importante rezultate pentru educaţia fizică. La Iaşi, de ani de zile, gimnastica şi sporturile sunt cultivate şi propagate de „Societatea de gimnastică, muzică şi sport“ de sub preşidenţia dui Cava’d Racoviţă, deputat. Primul parc sportiv s’a construit la Iaşi de cătră această societate, una din Cele mai reputate din ţară, care a contribuit in mare măsură la desvoltarea gimnasticei şi a sporturilor. Astăzi când federala societăţilor de gimnastică se întruneşte pentu a doua oară un congres la Iaşi, avem prilejul de a constata cu mulţumire opera sănătoasă pe care o desfăşoară «Societatea de gimnastică şi sport din Iaşi pe tărâmul educaţiei fizice şi de aceea salutăm sosirea Congresîştilor la mijlocul nostru Cu tradiţionala şi sincera urare de îndoipinare: — Bine aţi venit! D. OSWALD RACOVITZA Preşedintele Societăţii de gimnisfcă şi sport din Iaşi. IAŞUL CULTURAL „Amintirile“ d-lui prof. dr. N. Leon D. profesor dr. Lion, car® anul trecut a publicat partea întâia a interesantelor d-sale „Amistiri“, a pe« sub presă al doilea voia® despre care editura »Viaţa Românească* din Iaşi ne enunţă că va avea următorul cuprins : Institatul Academic dia laţi.—Melle,— Grigore Coblicescu.— CaraUnu, Naum~» Coco Dumitrescu—Ieşi.—Da!Unu.— Biră.— Vizanti—Examenul de bacalaureat.—Simţul pentru natură.—Alegerea carierei—Fdeie bătrâne.—Din timpul Inspectoratul şcolar. —Hâjdeo.—Hiret— Mârzescu.— Vlădescu. —Ia Lugano la regele Carol.—Dia timpul decapatului la Facutatea de Medicină dia laţi —Recomandarea profesorilor in baza Art.—Studenţii apreciază ca drag activitatea ştiinţifică a profesorilor.—Dia timpul Rectoratului.—Profesorii pensionari.— Din timpul refugiaţilor.—Bojdeuca lui Creangă, etc. etc. „Amintirile, d-lui prof. dr. Leon, interesează atât lumea literară cât şi cea ştiinţifică, întrucât autorul pe lângă că Întrebuinţează un stil de esenţă literari, evoscă amintiri din Issal cetera! şl ştiinţific şi in acelaş timp consacră pagenl deosebit de interesante pentru mişcarea ştiinţifică din ţară, ca şi episoade caracteristice şi folositoare din temea ştiinţifică de pesta hotare. D. prof. I. Simionessa recenzând volumul prim al „Amintirilor”acie: „...Fapte şi locuri străine sunt îmbinata ca cele din ţară îa aşa rh’p, In cât cetirea Amintirilor se face cu multă plăcere Iar Însăilarea lor, In chip firesc pentru «litoral, Îatîtan tot, nu pire artificiali etc! pentru cititor. Descrierea oraşului lena este urmată de aceea a Iaşilor, localităţi cu oarecare aflssulţi, căci îa atmosferă adie numai ideile cultural, dar şi forţă de muncă, entuziasm şi inspiraţie*. De o parte Goethe, Schiller, Heel, Hae, hei şi ceilalţi, de altă parte Alexandri, Edinnesss, Creangă, Kogdniceasa, Xenopol, Cobolsesse ori Poni, comparabili celor diafii In proporţie ce trecutei ţărilor...“. Elogii identice asupra acestei lucrări au scris In recenziile lor d-nii N. largu, S. Mehedinţi, Rădulsscu-Motro, prof. dr. Iacobovici, care afirmă că : „...Amintirile d*Itt! prof. Leon sunt o carte admirabilă, plini de Învăţăminte de mare valoare, Dille pentru toată lumea, dar mai ales pentru profesori şi studenţi. Primii pot vedea ce Influenţă mare are un bun profesor, ceilalţi cât este de folositor de a masei, de a respecta şi de a pătrunde adevărurile şi frumeseţie naturei, care ne face crostă. la amintirile Profesor aici Leon se descriu începsturile şi faptele ştiinţei biologice de azil. Volamel va apare peste câltva zile, după care vom face cuvenita recenzie. Ciocniri intra iugoslavi și unguri Bat. — Si anunță din Balgrad că lângă Sombor ni avi! Ioc ciocniri falit grănicerii jugonisv! și unguri. S’au schimbat focuri dt arme. i răspândit! „Mişcarea" ! LUNI 1 IUNIE 1925 Informaţii — Examenele dela Facultatea de Drept din sesiunea Ienie, t’ae fixat astfel: Anei I licenţă dela 10 la 14 tenie. Anei II dela 14 la 18 Ianle şi anul III licenţă dela 18 la 25 tenie. Înscrierile pentru examene se fac până la 7 Ianle a. c. — D. pofesor universitar Gline Peretz de la IbivereiIstea dia Batereţii, a fost numit preşedinte al comitianei de examinare si elevilor de liceu cari dau examenul de bacsimei la Chifinău. D. Mereuţă secretarul camierei de comerţ dn Iaşi a luat parte ieri la conferinţa secretarilor tuturo camerelor de comerţ din ţară care a avut Ioc la Banrest! In vederea apilcărei unoi legi a Camerelor de comerţ şi a aiegerilor pentru această Cameră ce se vor face în Septembrie. — Excuraloniştii din regionala C. F. R. Iaşi care au fost in Polonia, s’ae Intora chi In localitate. ŞCOLARE. — Taxele de examen pentru elevii de ceva primar, cari sunt pregătiţi In particular şi cari dau examenul cu Începere de la 20 tenie a’au fixat la 750 lei pentru acei cari dau examen pentru o singură clasă, iar de 1500 lei pentre acei cari dau de 2 ■au mai multe clase. Sunt scutiţi de aceste taxe copiii membrilor corpului didactic şi orfanii de război de ambii părinţi. — Direcţiile şcolilor primare particulare din orăşel şi judeţul tesitant invitate a Înscrie la examenele de atat pe toţi elevii acelor şcoli, conform regulamentului. înscrierile se primesc până la 5 teme şi totodată să depute şi taxele respective pentru examen. — Ministerul de instrucţie a aprobat ca detaşarea d-r. Lucia Ştefănche Învăţătoare titelară la şcoala din comasa Cotnari de la institetul de reeducare din Radacăneni jud. Falcle, să înceteze pe ziua de 1 Septembrie 1925, când se va prezenta la postal ■ău din Cotnari. Congresul gMnasticlor Isissi Sosirea congrealitilor—Primirea din gară— Cortegiul—Şedinţa de azi a congreaeiul— Festivităţile. Astăzi dimineaţă au sosit In localitate venind dia Întreaga ţară delegsţil societăţilor de gimnastica pentru a lua parte la congresul general de astăzi. Au fost primiţi la gară de către d-nii C. Toma primar al orăşelul, P. Fântânare prefect de judeţ, Osvald Racoviţa deputat preşedintele societăţii de gimnastică şi de către comitete societăţii de sport din localitate. Sta format apoi un cortegiu, ca muzica Liceului Internat in frunte, care a parcurs străzile Ferdinand, Arce, Piaţa Unirii, Lăpuşneaeş şi Carol, spre Liceul Internat, unde ii sta servit un ceai. Dintre congresiştii care se au stat la Iaşi notăm pe d-ni Teodor Georgeaca, D. Ionescu, Lucescu inspector general, Ionesco, Vasilescu, Fr. Zsuk, Schrer, d-na Jigureanu, d-na Petrescu, d-na Gheorghiu toţi din Bucureşti; apoi d. Anghel Niceliaca Târgoviştea, d na Demetrescu Târgoviştea, d. Constantinescu Câmpel Lurg, precum şi alţi numeroşi reprezentanţi ai diferitelor societăţi din ţară. Totodată a venit şi câte o delegaţie din tinerii cari fac parte din diferitele societăţi de gimnastică. Au venit reprezentanţi ai societăţilor din Bucureşti : „lasciste“, „Apărătorii patriei“, „Au ora“, „Tam-Vereia“, „Viitorul“, „Sft.Siva“, „Pasa Dunărei“ din Roşiori-da- Vese, „Gh. Mocanu“ din Târgovişte, „Tinerimea“ din Ploeşti, „Naluca“ Tărgoviştea etc. etc. Congresiştii sunt găzduiţi la Liceul Internst, Sîminarul „Veniamin Costachi“, şcoala normală de fete, la cimteurile studenţeşti şi la hoteluri. Astăzi după amiază la ora 3 sta descjjjg la Societatea de sport şi muzică congress general. La ordinea de zi sunt următoarele : Raportul comitetului făcut de către dl. 0*v® Racoviţa ; mijloacele de a răspândi gimnastica la masa populaţianel noasta® Prin infilaţarea de societăţi de educaţie fizică precum şi site chestiuni care se vor ridica atunci. Astă «essta la orela 9 va avea loc la Teatrul Naţiosai, un festival organizat de Societăţile de Gimnastici, cu concursul,şcolilor din In St»te care Intrarea este gratuită. Citiţi „Mişcarea“