Mişcarea, august 1925 (Anul 19, nr. 171-196)
1925-08-01 / nr. 171
ANUL XIX Bol 171 SAMBATA 1 AUGUST 1925 ABONAMENTE: Ua an........................ 260 ld Sase luni...................140 ld trei luni ..... 70 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Raţa Unirei No. 6 oarele de birtrou : 9—12 a. m. ţi 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc în condiţiuni avantagioase direct la administraţia darului Iaşi, Piaţa Unirei 6. De asemenea prin toate agenţiile de publicitate APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie ! Suntem sau nu în progres economic? Plecarea la străinătate a d-lui ministru de finanţe V. Brătianu n’a fost nici da altădată lipsită de acele Comentarii cu cari ne-am obişnuit de doi-trei ani de zile. Anul acesta recordul Cel mare l’a bâtat d Iorga care pentru a fi mai original a afirmat că ministrul de finanţe pleacă pentru „a Cerşi* un împrumut pentru statul român. Formula »a cerşi* aparţine exclusiv eminentului pitriot Care este d. Iorga! In Ce priveşte problema împrumutului In străinătate, ministrul de finanţe a explicat destul de lămurit Chestiunea—atât de lămurit Încât cei mai ireductibili adversari ai guvernului n’o mai discută, pentru a nu fa- C3 din nou aceleişi afirmaţiun! Inexacte pe cari le-au susţinut trei aal In şir. * Dar dacă statul româa'nu recurge U an Împrumut extern este el ameninţat de un dezastru financiar sau econom’c? Acum trei ani când se privea a Ceastă problemă înainte de restabilirea echilibrului bigetar, şl Înainte de latreagi operă de refacere, se părea Intr’adevăr că ne aflăm intr’una din cele mai critice situaţiuni. Eram Intr’adevăr, la 1921, într’un greu Impas şl se părea că fără un Împrumut din afară, România este ameninţată de o adevărată ruină. Impasul acesta a fost Insă trecut. Politica financiară şl economică a guvernărei noastre a ameliorat şi a îmbunătăţit enorm de mult situaţiunea •—fără Cast Contractăm un nou împrumut extern sau Intern. One n’a înţeles la Început rostul aceste! bune şi solide devize „prin noi Inşine" II poate aprecia astăzi, când am răurit toate greutăţile ce ne-au stat la Cale, şi când am realizat Cea mgrea parte a operei de refacere şi normalizare a lotregei activităţi economice. Statul român care a rezistat prin propriile sale forţe la timpurile Cele mai critice, a Înlăturat prin politica economică a guvernăre! liberale, toate dificultăţile şi mal mult, a realizat In acest Interval progrese pe cari le vede astăzi toată lumea. Prin propriile noastre puteri şi mijloace am fâsut paş! repezi pe calea normalizărei. Iată un prim resultat al politicei inaugurate de guvernarea liberală. * Dar adversarii noştri cari nu vedeau altă salvare decât Intr’un împrumut extern sau la înstrăinarea avuţiei naţionale, au ichimbat tactica, văzând Că România nu s’a prăbuşit, ci dimpotrivă s’a Consolidat şl ridicat. După ce au terminat cu finanţele ţarei, au început o campanie identică In chestiunea averilor particulare. Zi cu zi se anunţau dezastre financiare in lumsa comercială şi industrială. Comerţul şi industria erau prezentate în Culorile cele mai negre. Se aşteptau crahuri peste crahuri, falimente formidabile, într'un cuvânt o ruină generală pentru negustori şi industriaşi. Ori cu totul alta este realitatea. Criza de numerar care a existat anul trecut a fost diminuată, negustorii şi industriaşii şi-au continuat operaţ unele găsind creditele necesare majorate pe deoparte de Banca Naţională şi Înlesnite pe de altă parte de Creditul Industrial. Comerţul şi Industria n’au Încetat—dimpotrivă au luat un avânt mai puternic, iar astăzi au dispărut din ziare acele articole alarmiste prin care se anunţa un adevarat prăpăd pentru viaţa economică a ţărel. O statistică a firmelor comerciale şi Industriale ce s’au Înscris la a Ceşti do! an! din urmă, în tot Cuprinsul ţărel, ar face dovadă că sub raportul economic suntem la plină desvoltare. Am avut stagnări in comerţ, se poate ca in unele direcţii să fie şi astăzi-dar in ansamblu total nu putem constata decât un avânt enorm pe ţărânul economic. Astfel că şi sub raportul acesta politica prudentă şi chibzuită a guvernului liberal—care pănă azi n’a Contractat nici un soi de Împrumuturi şi n’a lastrănat nici una din averile ţărel—se Învederează Ca o politică salutară care duce comerţul şi industria ţărel pe căile normalizarel şi ale progresului. NOTE Slănicul Moldovei acum un veac DESCRIEREA FĂCUTĂ LA 1850 DE CATRA SCRIITORUL GERMAN FOST CONSUL RUS LA IAȘI, WILHELM DE KOTZEBUE. Un acriitor germen reparat, care a trăit multă vreme printre noi, pe mijlocul veacului trecut,—vorbim de Wilhelm Kotzebue autorul romzna'u! moldoveneac »LttscsrVIoresca" şi a volumului de Ubiosrl ti s hits intitulat »Dia Moldav*"—a vizitat latre altele şi localitatea Silnicului din Moldova. Scriitorel acesta, unul din cei mai reputaţi dramaturgi g.*rmaal, descrie tot pitorescul Silnicului, aşa cum l’a înzestrat natura, pentru a ne vorbi şi de minunatele favoare care pe atuncea atrăgea luarea din toate părţile ca să-şi faci această miraculoasă cură. Wiholm de Kotzebue era venit din Rusîa şi idipus ca funcţiunea de consul. Cunoscând Moldova şi vechea boerie moldovenească, acest scriitor ne-a dat dovezi de mare dragoste de ţară şi de popor, prin romanul sin din viaţa boerilor moldoveni şi prin descripţiile sale asupra »Iarmarocului tiin Fălticeni", a mânăstirei »Viiistecului“ şi a aitor localităţi moldoveneşti. Despre »băile din Silnic" Wilhelm de Katzibae, la afară de zsgăvirea încântătoarelor privelişti, ne dă următoarea reminiscenţă istoriei: ,Ua vânător diacil ca adevărată pantîdă a vânatului, aerdarul Mihaia hi Spiridon, cămeraşul ocnelor din Tirgal-Ocnd, goaise in anul 1801 un cerb prin valea Silnicului selocsiră de nici un suflet omenesc şi acoperită cu o pădure seculară prin care abia îţi puteai face drum. De a împuşcat vânatul sau nu, puţin ne pusă. Ortend căzu pe o stâncă. La picioarele lul curgea vâjâind apa Silnicului. Deodată vede ţâşnind un isvor din piatră. Apa lăsa o armă gălbie in calea el scurtă pină la pârău. Vânătorul gustă dinți’Insa cu luare aminte, se intoarce peste câteva minute cu o butile la locul descoperit pe care-l însemnează prin ramuri de copaci; acu se afli la stare de a și supuse descoperirea prietenilor săi din Ocna spre a fi analizată. Prietenii recunosc că apa este minerală şi ci la străinătate e Intrebuîcţed spre tămăduirea boaielor". Aşa s’a descoperit binefăcătoarele isvotre care au tâmăduiî şi tămădue atâtea suferinţe. Wilhelm de Kotzt bie descris apoi cum s’au ficat primele cassisti cum s’au stabilit cei dintâi locuitori la Slănic, mai iutii sub Vodă Cantmir şi in urmă sub Vodă Mihai Starea, iar sub Grigore Ghica Vodă Slănicul trece şi stăpânirea aşezământului caselor Sft. Spiridon. Paginele de cronici ale lui W.Ihelm de Kotzebue constitue uo preţios istoric al acestei minunate staţiuni climaterice şi bal neare, asupra căreia vom revenl. Evocând această cronică a scriitorului german şi distins filo-român, constatăm că din primul moment Silnicul a atras lumea din toate colţurile Moldovei şi a ţărilor învecinate, ceea ce l-a făcut reputaţia de staţiune vestită. Este deci explicabil interesul pe care-l depune actuala epitropie de a reface Silnicei și devotamentul deosebit al d-lui for Gr. Teodora care la decurs de trei sul a islostit să redds in băni psrte Siătrfcslal distrus în tiropal risbolglu!, strălucirea de odiaforă. Moartea lui Grigora D. Vasiliu Ca adâac regret acuaţă* încetarea din viaţă la Paris, a nani* dintre statornicii şi fruntaşii reprezentanţi ai partidului naţionalliberal, a lui Grigore D. Vasiliu, vicepreşedinte al Senatului şi şef al organized liberale din Tutova. Având un bogat trecut politic In arena democraţiei şi librallsmu lui românesc, Gigore D. Vasiliu a fost o figură deosebită care s’a distres la viaţa politici prin onestitatea şi lealitatea convingerilor sale. De aceea el a fost deopotrivă iubit şi stimat atât de prieteni cât şi de adversari. Soldat devotat al partidului nţional-liberal, ia are când primele rânduri a stat, defunctul nostru prieten a lasat la urma sa o activitate produioasă nu numai pe tărâmul politic dar şi pe cel administrativ, câci el a dotat judeţul Tutova cu importante clădiri şcolare, înfiinţând obşte şi bănci populare, case de ostire, spitale, societăţi de ajutor, etc. Fosi deputaţi la urmă senator, reprezentând şi susţinând interesele generale ca şi interesele concetiţenilor săi din judeţ, Grigore D. Vasiliu a luat parte la cele mai importante opere legislative care au contribuit la așezarea nouei Românii întregite pe baze democratice. Moartea prematură a valorosului nostru prieten este unanim regretată și depussem lacrimi și fiori pe mormântul atât de timpuriu distuis. »MIȘCAREA" UiKfiU iUlCIU Dacă bogăţiile ţărei noastre sunt multiple, fără Îndoială lasă că cel mai Însemnat Capitol 11 deschide tot agricultura ca subramificaţilie ei (iootechala, viticultura, silvicultura). Ca atare atenţia conducătorilor a fost ia special atrasă spre această ramură de activitate şi ca o necesară urmare a grijei celor chinuaţi, s’au legierst »Camerile agricole". In sesianea parlamentară trecută s’a votat aerastă lege, iar prin decret regal a’a fixat alegerea membrilor pa zias de 25 August a. c. Pentru a se scoate intr’o justă lumină importanța »Camereîor agricola" e necessăr o rezumativă expunere a scopurilor ce-şi propune si atingi această instituţiune. Camera agricolă va da syiculturei o dezvoltare cu mult mai mare, prin aceia că va căuta să procure tuturor cultivatorilor instrumentele de moacă şi creditele necesare. In acest scop Camera agricolă se va ocupa In deaprospe de nevoile agriculture! va experimenta şi selecţiona seminţele, va privighia In deaprospe cultura şi va căuta prin toate mijlocele să dea posibilităţi cât mai largi unei intensificări de producţie. Rolul Camerilor agricole se va evidenţia astfel in sent timp, foloasele reale ce se vor trage vor da deasemeni la curând acestei instituţial de militate naţională o repede şi însemnată desvoltare. Camera agricolă va şti şi se apropie de sufletul plugarilor şi să-l sprijine cu toată tăria necesari la făgaşul greutăţilor ce adesea survin. Iar dacă patimile politice ale vad opoziţii neînţelegătoare de înaltele nevoi ale ţărei, □n l-ar zădărnici Întrucâtva activitatea, putem fi siguri de o valorificare şi intensificare a bogăţiilor solului nostru, la aceasta lumină, Camerile agricole apar ca o necesitate imediată şi vor avea tot sprijinul loial de la conştiinţele acelora cari Iişţelag rostul vremurilor şi nevoile plugarilor şi cari vor face ca aceste Camere să fie Intr’adevăr o operă durabili adusă pentru spalarea Intereselor agricole şi ale agricultorilor. Ce cantitate de cereale vom putea exporta — Grâul şi făloasele.—Recolta porumbului.- 670.000 vagoane porumb pentru export. — Direcţia statisticei din ministerul de agricultură a adunat toate datele pentru a constata rezultatul general al grâului şi al celorlalte Cereale. Cu toată seceta care a bântuit anul acesta prin unele regiuni, vom avea disponibilă o cantitate de grâu pentru export. După calculele făcute, având în vedere necesitatea Insămânţărei şi a a Consumului Intern de făină şi pâine, vom putea exporta un număr de 60.000 vagoane grâu. In acelaş timp statistica ministerului de domenii arată că vom mai putea exporta : 8000 vagoane ovăz, 40.000 vagoane orz şi 13.000 vagoane secară. In ce priveşte recolta porumbului, ea este foarte bună. Vom avea anul acesta o recoltă di 750.000 vagoane porumb. Consumul Intern al porumbului necesită o cantitate de 200 000 vagoane astfel că rămâne disponibil pentru export 550.000 vagoane porumb și 120.000 vagoane țăioase — ln total 670 000 vagoane destinate exportului. ECOURI Dl. Luchsire, inspector g mersi al ministerului de laatracţie publică din Franţa, a fost ales director al institutului internet local al comisionel pentru cooperaţia intelectuali. * O lucrare istorică referitoare la monumentele din Basarabia este aceea spirală acum şi datorită d-lor P. Gore, St. Cioba- 09, general Pansitescu şi St. Esrecht. Ea este intitulată "Comisiunea monumentelor istorice, secţia Basarabia" şi cofiţinatul ei documentează istoriceşte că Basarabia a fost şi rămâne provincie românească. * Critica literară franceză discuta atualmente chestiunea dacă La Fontaine a fost sau nu colaboratorul lui Moée cu care ar fi scris, la colaborare, comedia "Amfitrionul". Polemica la această privinţă este susţinută da scriitorul G. Botasy, pe care II combate printre aiţii şi P. Vlason. Pentru meşterii „Cuvântului“ Ne-am obişnnuit să vedem în redacţii ziarelui agdoianist o serie de scriitori cari, ca un î mgli sau mai paţra talent, susţin genei pamfletului. Cultivând pamfletul cu o rară pssinae, redactorii „Cuvântului" cari adesea combăteau sfitadinea unei anumite prese au bătătorit acelaş drum, perseverând ca o nobili ladărătnicire In atitudini na Întotdeauna lăudabile. Cultivând pamfletul literaţii d lui Argetolumu—deja cari şi-au însuşit anumite maniere elegante—(cam au fost de pildă unele articole are lui Pi Şelcara la adresa d-rei O Goga), au întrecut de multeori până şi pe dl. N. D. Cocea. Aceasta laseamnă că odată cu bunul simţ şi cu corectitudinea cea mai primitivă, cuvântătorii d-lui Argetois nu au calcat la picioare şi adevărul pactra care nu au nici o consideraţie, când e vorba să se cultive pamfletul. De aceea nu ne simţim obigaţi să dăm o desminţire categorică »Cuvântului" care în numărul de astăzi afirmă că dl. ministru G. Mârzescu a fost »huiduit la satele laşului". Minciuna este atât de groşolină încât ea nu merită măcar atenţianea unei desminţiri. Daci relevăm faptul, nu o facem pentru a desmisti pe redactorii cari dacă-i adulează astăzi pe d. Argetoismn, mâine ii r vor onora cu toate epitetele pe cari Ie deţin In dicţionarul lor specific. Ci relevăm faptul pentru a arăta ce suflete josnice se pot ascunde uneori sub frumoasa haină a pretinşilor poeţi, romancieri, dramaturgi şi prozatori cum sunt meşterii pamfletari ai »Cuvântului". Romínia la dom eipozţii internionale Europa cere României mărite, zi de zi dovezi, că avea şi poate să aducă contribsţi serioase la civilizaţia ei. Noi ne proratim deseori vreun străin ne caută la noi acasă, de câte ori suntem ataraţi la nenumăratele coafiliate laternaţionale, de câte ori vrem să dăm generaţiilor tinere speranţe mari în viitorul acestii nstil... Promitem... dar rareori putem fi faţa Europei fapta noastră da cultură, şi progres. Şi să nu se treadă că n’am avea destule puteri pentru a ne justifica promisiunile. Naţia aceasta cu toate mănăsturrile ,veacurilor şi-a croit o eivil.’zaţie «pacifică — o floare rustică, llnamirositoar In marele buchet european. Chîşr da la marea Valie încoace, cu toate boalele politicii, lucrim, lucrăm psntra a ne urca demni pe treapta destinată nouă. Din cauza unei propagande slab organizate şi a uşd neglisenţe de care cu greu ne putem vindeca, rar se întâmplă să nimeri.« lesă la timp şi bine înaraştl !la aurele târguri şi expoziţii internaţionale. De două ori in acest an lasă, — datorită mal mult idţlailvel particulare decât guvernanţilor.— Romăala a făcut să se scrie colvase latregi, de cătră 41 civilizaţia el E vorba de Expoziţa iaterazţlozală a cărţii la Fiorenţa şi de mult mai mult importantă Expoziţia de arte decorative de la Paris. * In piaţa Cavour, In faţa arcului de triumf San Giilo dia Fioresta, oraşul porrlabelor Renasterii, se ridică Palatul de artă plastică ItalUzfi la care s’a deschi» in aceat an marele .târg" internaţional al cărţii. Ua mere Itetica a vrut si organizeze un »târg" dar statele partiipante s’au bizuit să se prezinte cu arta, pe care o dun cărţii şi s’a ajuns astfel, la o expoziţie artistică a cărţi Datorită hărniciei Fundaţiei »Princepele Carol" îndrăgostiţilor de carte din linii ei, ău, Bacaţă şi Mmm, Rusalia a prezentat o admirabilă minieră a muncii ei, In acest domeniu la ultimii ani. Toate editurile mei de seamă şi au trimis volumele, Impreună ca tablouri statistice amănunţite despre volumele şi numărul ,de exemplare puse pe piaţă. O privire sindici asupra acestor statistici ne duce la cifra uriaşă de aproximativ 10.000 000 exemplare, cu care hrănim snalopa cetitorii noştri. Această cifră a cfiscat atâta, datorită marei propagandei culturale prin broşuri de popularizeere, care o facem în citaţii ani. Doveda prin aceasta Europei, ci, după ce am dat naţiei pi mintal care sa-i educă bangstarea materială, ii dăm şi cultura de la care vremurile vitrege au îndepărtat-o. Mait mai importantă şi mai caracteristică este Expoziţa de arte decorative dela Paris. Naţiile participante s’au arancat aci lutr’o emulaţie, in care pentruca să rezişti trebuie să fii foarte bine înarmat. Noi n’am voit să ne prezentăm omul cu artă decorativă. Cu ajutorul marmor prieteni francezi, ai aceieeaş harnice Fasciiţi, pe care am smintit o mai sui şi al Comision!! Monumentelor Istorice am prins momentul pentru a organizs o mare exposie de ană românească istorică populară şi actuală. Au expsts astfel in sala Ja de Paame de la Toileriz ceeace nota aceasta a elaborat In veacurile ei de existenţi, jos, la mirele atelier popular şi sus, In puţinele ateliere ale artiştilor noştri. Multe din aceste comori unice ie-am pus In »siguranţia Moscovei, de unda cu siguranţă nu se vor mai întoarce, dar cele rămase au putut totuzi, prezenta străinătăţii un tablou destul de complect al dezvoltării şi activitîţii noastre artistice ataste. Rapoartele puttniate la marile cotidiane şi reviste streine, cu toată aparenţa de curtecie pe care o au, totuşi, se recunosc sincer o artă istorică bisericească originită şi de o calitate Haltă, o artă populară, la strânsă legătură cu aceasta, plină de defiracţi până la cele mai mici stăneste şi o activitate artistică astăzi, cam lipsită de unitate şi de ce ştia uitate istorici, Insă destul de bogată şi de serioasă. Ceea ce rămâne din această manifestare artistică de peste hotare este fiziosomia plină de putorere a uneinaţii care, cu toate că vrimila au legat-o mai mult de grijile zilei totuşi, a avut destulă bogăţie aafietească pentru a-şi împodobi locafal şi al-