Mişcarea, septembrie 1925 (Anul 19, nr. 197-221)
1925-09-02 / nr. 197
n§fer, -4"•I•* i ". JP-J I bK HITEN. Jr JLI S Unfl EU ASo mAimmi QtSB . .... 2S» W I ..... 149 M T r d h m . .... 79 M l| RHACTIA SI ADMINISTRAȚIA Is^y Piața tfcfcd Na 6oarde de Wtiroa : 9—12 a. m. si 3—5 a. m. ANUNCIURI SI RECLAME: Se primesc M ©Mutasi avaEWagteas* «arect la aMsikkafa sSmsM tast, Piața» EMrd 6. pe^mmmm p*i& tea» a^wp&» 4» pgi&cBaS» MERCURI 2 SEPTEMBRIE 1925 APARE ZILNIC Sbe Arecvenea unui corpHet at redacție C O demonstraţie naţională a basarabenilor Pe d. Trotthl Pa spacat iar dorul de Baiambia. Fără a putea aduce un singur argument plaurial cu care să conviagă pe Cineva Că Basarabia a fost vreodată ruiasci, d. Troţch! o revendică din cos intr’tm interview recent, cu adăogirea că bovietele nu vor face răsboi pe această chîitiune, dar că ele aşteaptă... revenirea Basarabiei la dictatura raiască! Troţchi face această decoraţiune in momentu! în care fraţii moldoveni dintre Prut şi Nistru, inaugurând expoziţia generală a Basarabiei, dovedesc prin toată activitatea for ce se oglindeşte ia această expoziţie că au fost şi au rămas moldoveni. Intr’adevăr în absolut tot ce expun basarabenii în expoziţia din Chişinău se resimte caracterul specific naţional, care de aminte orice influenţă. Moldovenească este expoziţia basarabenilor precum moldoveni au fost şi au rămas basarabenii, cu toată asuprirea stră nu. în interiorul acestei expoziţii s’a instalat o secţie istorică in care sunt expuse o serie de acte vechi cu privire la românismul fraţilor bagarabeni. latre aceste Se află: Documente prin care se cere să se deschidă Prutul să traască norodul în „obiceiurile moldoveneşti“. Să aibă o administraţie „cu care se poată a te înţelege cu vorba“. O serie de acte cu privire la viaţa economică a Basarabiei moldoveneşti din prima jumătate a veacului al XV complectează aceste documente. Sunt Interesante tipăriturile în limba românească apărute în Basarabi, astfel vedem o serie de bucoavne începând cu anul 1819. Bunăoară Cărţile lui Ştefan. Mărgele apărate in anul 1828 la Petersburg. Cărţi serile Cum se spune in prefaţa pentru acei 800.000 da moldoveni din Basarabia. Aici găsim şi Cărţile lui Knob Han - Cu, fost profesor la Petersburg de limba română, apărute pe 1840, Cărţi cari dovedesc o erudiţie vastă şi o cunoştinţă profundă a limbei şi a literaturei române, cunoaşterea ieoriei latineşti pe care o combate ajungând mai mult prin bunul simţ, la concluzii e la cari au ajuns flologii noştri din ultimele decenii. Găsim mai departe abecedarul Iuloan Doptev şi cartea lui de limbi română de la Chişinău cerea prin anul 1865 Introducerea slfabetului latin în lectura românească din Basarebia, susţinând Cu tărie necesitatea limbei româneşti la Basarablg, în provlăcia dintre Prut şi Notru. Aicea in fine se pot vedea abecedarele şi cărţile de ditire din ultimi Îs decenii cum au fost de pildă cărţile lui Resep. C. Popovici, Arhiepiscopul Gârle şi alte câteva autografe ale scriitorilor basarabeni scoşi la vestă de d. Ştefan Ciobanu, ca Ale Cu NaCCo, cu traduceri maiastre din Lermoatof şi Gâlov. Manuscricul emerita ui scriitor şi singur goccinaier Gheorghe Păun, Care Intr’o formă populară expune şi modifică cântecele lui V. Alexandri şi producţia lăutarilor. Alte acte şi documente se referă la istorica reunire a Basarabiei cu patria ei de origină. Expoziţia de la Chişinău valorează mai mult ca un plebiscit, căci easte oglinda vie a vieţii şi activităţii naţionale a poporului moldovenesc cuprins latre Punt şi Nistru. Această strălucită şi obiectiva demonstraţie a basarabenilor, desminte la semn şî hotărât declaraţiile dlul Troţchi Care în expansiunea sa slavă mai visează o Basarabie rusască şi sovietică. BLOCK-NOTES COMENTĂRILE „SUCCESULUI“ Ua confrate local comentând resşita listei avere scans la Uşi, afirmă ca acest succes se datoreşte d-lui I. Petrovel pentru filosofia sa... rurală ; d-lui Pogonaî piatra arta şi duioşia cu care evocă reminiscenţe din timpul prefectorlatoloi său; d lai Petre» care „masiv, sănătos şi voiai..“ egia „omul ţărsnîtor“ ; şi în sfârşit d- ior Axiale, Capră, Tatovană şi E. Mihailescu... Ca aite CEviata tocmai acei cari sa sprijinit... simţitor csrapsnia, d-nii Tacă şi Warmbrandt, na las nici doi başi! D. Cîrlea, consultat asupra acestora* predări, a tăcut, dând de câteva ori din umeri... * RUŞINEA „ORDINE*“ Mei interesantă este „Ordinea“ dezordonaţilor ieşeni. In loc ca să publice numele averescsailor care au fost aleşi în camera o gdsolă, stea! lui Tatovana publică o epistolă In cste celebra! avocat d. G. Petrea arată că el acordul alegerea la nameie averescanilor... Dar lista celor sieși nu se vede nicăieri. Pe semne că e Va convins că „succesul“ e o adevărată rușine!... D. Petrovici despre „prostiile“ d-lui lorga Relatăm la altă parte a zkrolu iesek amănunta cu privire la bascheţi mreiaan ce i avut ioa astră la »Astoria“. D. Pchotd a trst un teast, în cars adncânda şi «minte de agil da student, a Lent tcoila omului deşt. pt. Omai deştept, a ipn d. Petro viei, isîa seda eare spun praroitiile cât sasi rar—dar ie gâadeste cât ma i des. Ca exemplu d. P^troviel a iuat ps foitul său profesor treia oara a i.ivâtat aeeaste tsorli, ps d. N lorga, c«r®—a spui d-sa — emite enorme prostii, la toate actrmk Sela poanice da fiigara zi. Na sdm exact «um si pe istemi l’a txesntat filoaofal dela Iașî de d. loigs. Așteaptâm dicCurial io «xtenlo, Pâ ă ataniea trassmitem d Iul io, ga colgieU apreciere pe care l-a fâ^aî-o i-Soară, la »Aitoria* şeful organizaţiei averesfin^ dia I s*. Deschdd*rea cnfrtnhS sgrlcsl li th suău Chîstfeăa.—Poimâne se va deschide la ChlşinSu Congresul sgdfcUitoiilor din Bassf tbi^, la Cari vor iui paste delegaţi de Moldova și B -sovief, Cosfr^gu! va fi onorat s! ds d. Ai. Constantines tu m nigtruî domeniilor. [i mEva Tiii pm um Si MUJPI SIMM Ua trificil ân „Barlintr Tigeblau“ dmnpre Ispra« mm anflstmite ku Iaşi la nenumărate rânduri sm aratat Cât de mult lovim în interesele superioare ale ţarei, din relaţiile ei cu străinătatea şi la consideraţiunea de care ne lcurăm Ca stat civilizat în Europa când tulburându-se ordinea publică prin excess, acte de violenţă sau perturbări de stradă, se serveşte numai cauza duşmanilor ţârei. Dezordinele ce s’au produs la Iaşi şi la aite oraşe, la Începutul acesei luni şi pe care toată lumea le-a reprobat, sunt presintate de duşmanii ţârei noastre in culorile cele mai înfiorătoare. E suficient ca aceştia sa garaicä un motiv cât de neînsemnat, ca Cele mai fantastice exsgmţiuni să apară in străinătate drept realitate şi adevăr, pentru ca astfel să se prezinte ţara noastră sub aspectul unei crass ignoranţe şi a unei adevărate sălbătăcii. Avem dinaintea noastră ziarul berlinez „Berliner Tageblatt“ cu data de 26 August a.c. in care găsim un articol prezentat sub formă de corespondenţă special din Iaşi. Articolul e întitulat „Zădărnicită noapte a Sfântului Bartolomeu. Starea de asediu şi de războiu laşi“. Ia tot cuprinsu! articolului e vorba de nltiunile isprăvi şi demonstraţii ale ligii antisemite din lşi. Ziarul Citat descrie in chipul Cel mai grozav această acţiune de la Iaşi şi de la Focşani, prezentând România ca o ţară sălbatică in ura el împotriva raselor. Fireşte Că e de prisos a desminţi afirmaţiunele zbruvii din Berlin, căci ştim cu toţii Ce s’a petrecut în realitate la aceste două oraşe. Nu faptul desmînţirel Interesează ci râul mare pe care provocatorii de noi ii fac ţârei, când datorită acţiunel Ior necugetate—care or!ce 6’sr spune e ridicolă—dau prilej ca in străinătate țara noaatră, considerată pentru cultura, ospitalitatea și generozitatea ei, o Belgie a orientului,—să fie astfel ponegrită. Recomandăm Cu deosebire articolul dn „Berliner Tageblatt* acelora Cari sunt capii acestor mişcări ca să se convingă odată ce se alege de pe urma nefastei şi necugeta ei lor acţiuni, iar oamenilor de cucă credinţă, acelora cari respond de actele şi faptele lor, repetăm încă odată—Cu proba Ce aducem—că excesele şi tulburările, ori de unde ar veni ele, nu servesc decât duşmanilor dinlăuntru sau din ară ai statului nostru. €©ngreml Invitator!l©r In zilei® de 6—8 Septemb, va avea ioc la Ch!î’aău congress! asociaţiei general® a membrior corpului didactic primar. latre altele se vor disputa următoarele ehistani: Disecţii principiale asupra legii kvăţimâatulai primar şi normal-primar. Organizarea teme laică a Asociaţiei pe iatreaga țară. Adattarea generală a Asociației. Ieri a avut loc la ciobul „partidal al poporului“ din str. Lăpcşaeaîsa aduaarea ge- neraîă a taembiior ciubaki. Adaaarea a fost provocată de membrii evrei diadale, cad după ceas satinat bineşte campania electorală la judeţ, la alegerea Camerelor agriole, a sfl că conducătorii organizaţiei aş iaptăt la această sieg.-realitatea da gruparea antisemită şi că toată campania a fosdsă pe teren antisemit. Membrii evrei au cerat ca insistenţă limpezirea acestei situiţlasf — din care cauză dl. I. Petrovici a fost nevoit si adaaă chestiansa In şedinţa de ieri a dubaiei. Ia cuvântarea pe care a rosti’o,—pentru a calma pe membrii evrei—d. Petrovici a negat fapta că partida poporala! a mers arătarea de organizaţia antisemită arătând că dacă alegatorii antisemiți au votat lista averesescă, nimeni dintre condacioul origăniestiei ieşene nu li-a cerut votat (!!). Pentru a închide această diseuţiune d. Raportori! se vor întreni la şcoala medie de băeţi No. 1 din Chiginia, str. Brătişna 71, în ziua de 5 Septembrie orele 4 p.m. în aceiaşi zi, la orel 8.30 p.m., se va ţine în acelan local o şedinţă internă a preşedinţilor şi delegaţilor jideţed (cons. general) imp rea ră ca delegaţi provin,fail şi ca Cmiteta! central al Arodstid. Peritru călătorie se vor scoate de Îs gări, bilete de expoziţie ca reducere de 75 la sată. S’a« teat măsuri d' găzduire, congres!|!li trebuind si anauţ^ de mai fcsslst® p . dr. I. Nica, dir. sc. memi, de unde se vor Im, la sosire biletele de gazdă. Petrovici a trecui repede la o aită lature, grâfând că alegerile pentru camarile agricole nu au avut și nu au nici un caracter politic ș! ea atare e o absurditate a se afirmna că rezultatul ior desiesgi problema succesistei la guvern. Vorbind da opoziţia unită, d. Petrovici a spus aceasta est® o ssoditissa monstruoasă și primejdioasă pentru siguranța statului. In partea finală d. Pirovici s criticat directiva politică a partidului — directiva sSEtrai—ăia care cauză pai Udai s’a «Ies cu marile eşec în alegerea Cameriior agricole. D sa a fachftat însă spsuând că această declaraţiune referitoare la directiva de la centra nu trebu este considerată ca un act de isdisciplistă, ci ca o exprimare a unei păreri libere fi personal®. De la club averescanii au trecut la „Astoria“. Reportaj politic mucipal s' Mm\m\ Détlsfifül® d-In I, Patronei ECOURI Dîntr’o scrisoare a Istoricului V. Pârvan aîlăm că peste câtva timp va apare publicaţiunea „Dacia" la care se vor arăta insemaătatea tsturor descoperirilor arheologî e făcute în țară, îs anii din urmă. * _ Scriitorul Pansit Istrati a sosit la Bucarejti, perdra a-și impima câteva din noaîla sale lucrări.* Dnli profesori teologi dr. Dragomair Demetrescu, dr. V. Gheorghiu şi dr. Dem. Cioloca, an inat iaijitiva de a laftiuţ* o „figă a teologilor bisericii române“. La Londra, la Kingiw^y-teatru, sa va jaca „Harles“ în costem modern. E prima experienţă a artiştilor eaglej! dar moderniza p® marele dade Shakespeare. Obţin succese doşi piese cosî ale lui Shrw: „Nu poţi şti niciodstă!“ şi „Tribana” car se tracfi acum şi la Briiu. CRONICA EXTERNĂ SOVIETELE şi BASARABIA Ua fapt nea şi răsunător—declaraţii lui Troţki cu privire la Bissrabîa—avenit să scoată lâncedă diplomaţia sovietică din situiţia amorfă in care se găseşte de câtva timp. Redusă În această situaţia de când data intrigile ei au fost demascate, de rând rasnoperile ei de a provoca o revolnjiase in Bulgaria şi mai recentă in China au suferit cel mai limestabil fiagio, ea totuşi încearcă astăzi prin exposesţii săi să aţintească cel puţin atenţia statelor limitrofe. Activitatea diplomaţiei sovietice imă nn ne va interesa atâta timp cit nu ne va privi personal. Şi nici nu trebua să iatarestae dia îndoitul punct ăn vedere: întâia, fiindcă deprinşi ca tăacâneală conaantetă şi ca graadi elogvecta formatelor învehka revelaţionare, noi nu vom putea fi atei odată îapieţi asupra lasuccesaliri car® va încorona toate încercările bolşevice, al doilea pentru că refuzul nostru categoric de a recunoaşte Sovietele din legitime motive de ordin sufletesc implică In sine şi o complectă indiferenţă pentru tot ce se întâmplă acolo.« Guvernul de îs Kremlin năpădit de multipli mizerii şi brăait metodic ca himera revoluţiei repess astăzi din nou chestiunea Biambkî da mult lichidată prin votai spontan al reprezentanţilor sii. Deşi lipsit da simţul cât de elementar al realităţii, el totuşi ar trebui să tragă învăţăminte din eşecurile suferite pân£ neam şi să capete experienţa că orice tentativă de dashimbare a graniţelor existente poate atrăga după sine consecinţe la calculabiie penru existenţa lui. Ou cât de pacinic ar fi caracterul declaraţiei lui lui Trotzki nouă totuşi nu ne scapă faptul că guvernanţii Rasisi n’au renunţat încă la Basarabia. Ţara noastră, de altfel s-a precizat punctul de vedere cu ocazia conferinţei de la Viena excluzând de la orice disecţie chestianea Basarabiei.* Ce urmăreşte dar noua es’rea lui Trotzki la adresa Romanei? Va eşi ea din calea bătătorită a obicinuitelor declaraţii fără nici o urmare încă nu se ştie. Se ştie însă şi aceasta în mod sigur: că toate tribalaţiunile vecinilor de peste Nistru oricât de ameninţătoare a fi ele nu vor avea darul să ne tsibare, căci nu vor fi în stare să zdruncine credinţa în drepturile şi încrederea în puterile noastre. I. C. Congresul Femenin de la Timişoara Se ştie că Societăţile de binefacere, cărturile şi de idol din Iaşi şi cele din Bucovina, au federat ca „Unionen fémékior din Adeal“, formând „Vaiaaea femeilor române din România“. Se şde de asemenea, că „Uniunea din Ardeal era formată din toate „Reutsiaaels“ (sovieteţt) de femei român®, îafiinţde în vremuri grele, când poporul român se istovea fiind prigonit şi decimat după revoluţia din 1848. Cea nssi veche din aceste „Reanieni“ era cea din Başov înîiiaţată în 1851,banat 74 ani de stand. Mii în fiecare an răsărea la Ardeal, câta o nouă reuniune de femei române in diferitele oraşe ale Ardeaklui. După modelul acestora, a Miţa, Cornelia Emilian „Reuniunea“ noastră de la Iaşi în 1867. Până în 1913 erau aproape de 50 de „Reaniam“ de femei române în Ardeal, care susţineau şi ocroteau orfanii, conduceau aşezăminte de educaţie şi sa jertfeau pentru caszî românismaisi, păstrăm şi răspândind limba, credinţa şi tradiţia românească. Ia aed an, aceste 50 societăţi au federat Intra ele formând „U dansa femeilor din Ardeal“. In acel an, aceste 50 societăţi au federat între ele formând „Usiasea femeilor din Ardeal". In 1924 federaţia societăţilor din Iaşi, apoi şi cele din Bucovina &’un unit ca „Ujisnea" din Ardeal spre a conlucra mai departe cu forţa unite, psgtra astrea gufie-