Mişcarea, septembrie 1925 (Anul 19, nr. 197-221)

1925-09-03 / nr. 198

a , NO.198 biblioteca universității] IAȘI ABONAMENTE­­ B» «b ..........................28& M Srsw fwer....................14& IM TrH Hiai ..................... 70 H REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Piaţa Utrtrd No. 6 oarele de bhtrot­: 9—12 a. m. 1 şi 3—5 m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se prăsseac la smdroml xvantngloase direct la UfflTo O. IteaemsHwa piés psAdldtato JOI 3 SEPTEMBRIE 1925 tcnn At cyrw ^ *msmcm%s£j£’WE&' APARE ZILNIC SBb direcdtecea unui complet de redacție POLITiCâ FiMAMOASfĂ Stabilizarea leului Dacă adversarii noştri politici, a­­tât din spirit de opoziţie, cât şi din pură inexperienţă şi nepricepere, a avut întotdeauna Interesul sâ com­bată politica noastrâ economică şi financiari,­—avem mulţumirea de a c­o­nstata că aceia caii aparţin de drept activităţii economice şi mnan- Ciare,—reprezentanţii cu adevărat a! Comerţului, industiei şl finanţei—la marea lor ins­­­oritare, au Înţeles şi au apreciat această politică a noastră, ca o Concepţie de prevedere şi mă­sură salutară de Îndreptare şi îndru­mare. Pe terenul economie suntem in plină ascensiune—oricâte pedici ne-au at&t şi poate Că ne mal stau in ca­le. Nici odată ca acum comerţul şi j Industria n’au luat un avânt atât de j puternic şi Cu toate aşa zisele Cri-­­ ze, ele au b’ruît orice greutăţi şi j ce e mal interesant, nu s’au oprit, j şi nu au stagnat, ci dimpotrivă un mers crescând. Criza financiară—mai exact criza de numerar provocată intenţionat prin politica deflaţionistă —s’a resimţit in comerţ şi in indus­trie—numai la măsura in care ele au fos să ia proporţii şi mai mari, şi să se desvolte mai mult dar ulei de cum această criză n’a fost in dauna economiei naţionale. * In Ce priveşte poltica noastră fi­nanciară, dacă am realizat de doi ani un budget normal, dacă am a­ Clicat datorii externe şi interne şi dacă am consolidat creditul şi asi­gurat reputaţia statului, aceste sunt chestiuni pe care le pot aprecia oa­meni de stat. Din punct de vedere practic, prin politica defiaţionistă am restrâns cir­­culaţia moneta­r şi am asigurat ast­fel valuta ţarei, ameninţată la un mo­ment dat să se prăbuşească, cum s’a întâmplat In German­a, în Aus­tria şi Polonia. Consolidând această valută a noas­tră am ajuns la STABILIZAREA LEULUI—şi aceasta este o chesti­une care o apreciază astăzi, unanim, toţi comercianţii­­! Industriaşii caş! toţi financiar!! noştri. Stabilizarea leului a dat putinţă co­mercianţilor şi industriaşilor să şi con­tinue in mod normal operaţiunele, având o bază sigură şi stabilă in o­­peraţiunile lor de toate zilele. Numai acel Cari exercită atari operaţiuni sunt in stare să aprecieze Însemnătatea acestei stabilizări, care este una din Cele mai mari probleme soluţionate prin politica noastră financiară. Steri­lizarea valutei naţionale nu insamna, des gur, şi urcarea leului, dar ea asigură drumul şi in această direcţiune. Această stablitate insă, precum am spus, a Înlăturat primej­diile zilnice in tranzacţiile economice îu străinătate—ş! aceasta este rezul­tatul binefăcător al stabilizărei. De aceea numai oamenii politic! din rândurile adverse, înzestraţi cu judecată obiectivă şi In măsură a a­­precia asemenea resultate, recunosc rezultatele binefăcătoare ale polidcei noaste financiare. Cât despre Cei puşi In cauză directă- marea finanţă, martie comerţ şi marea Industrie— ele nu au decât cuvinte de laudă pentru politica financiară susţinută de guvernul şi partidul liberal in lupta rezistentă cu toţi adversarii. INIMI DE UtPLICMEI MMUJiMWfS Astăzi, 1 Septembrie, se împli­neşte un an de la punerea în apli­care a planului Dawcs. Fără a mai face un istoric al lu­ptelor şi polemicelor ce au urmat In­tre Aliaţi pe deo parte şi Germania pe de altă parte, până la accepta­rea acestui plan, vom înregistra nu­mai rezulta­ele pe care acestea le a dat în cursul acestui an. Germania — care astăzi pare că este mai aproape de Condiţîunele şi propunerile Aliaţilor—a platit in cur­sul acestui an următoarele sume: 15 milioane mărci aur Americei, state. Astfel, după Călcâiele financiare germane, Germania a achitat toate obligaţiunile ce­ i le-a impus profesul Dawes, în comptul reparaţ­unilor. Conform obligaţiunilor stipulate în măsura respectarea angajamentelor de către Germania, Aliaţii au eva­cuat teritoriile ocupate în regiunele Ruhr-ului, cari au devenit acum li­bere: Düsseldorf, Duisburg şi Ruhr au fost la totul evacuate. De la continuarea aplicărei planu­lui Dawes se mai aşteaptă alte re­zultate satisfăcătoare,—dacă Ger­mania va urma să respecte cu lo­ialitate toate condiţiunile şi obliga­­ţiunele ei. 1929 9 Angliei, 455V 9 9 Franţei, 1140 9 9 Belgiei, 670 9 9 Italiei, 529 9 9 Celorlalte BLOCK-NOTES SPECULATIUNELE D LUI I. PETROVICI Deprim ca ■pectltţlsalle de alti naturi, d. I. Petrovici le introduce si ia faptele po­litice. In discursul pe care l’a rostit la ele, d. Peîrovici a epos ci numai d. Warabrend pstea si fie acela care a tratat ca d. Ca­zan si d. Wambrand i’a declarat ca tra­­ficul! Contestând apoi semnificaţia politică a alegerilor de la 25 Aagaat, d. Petrovici a cerut organizaţiei să lupte din răsputeri pentru... cucerirea Căderilor de manei. Aşa legi ! mai rar !... O CANDIDATURĂ SENZAŢIONALA Se anunţi la Iaşi o candidaturi senza­ţionali. D. Cotiici Cerchez, celebral fost preşe­dinte al Camerei de coafe­ţ, iţi va pune candidatura pentru prezidenţia acestei ca­mere. Ştirea fiind absolut exactă,ne dispen­săm de ori­ce alt comentar­­ DE CURIOZITATE „Lumea" subliniată declaraţia d­ini Pe­trovici prin care disminte alianţa averei­­cano- antisemiţi. Ara dori si ştim fesă daci „Lumea“ su­bliniind aceste declaraţii, le şi crede în­­tr’adevăr... Aşa, din simpli carioaitate !... Consiliul da miniștri le Smala Bat.— Ar tizi dupâ amiază toți ! membrii găvanului aflați la țară se vor la tron! In Consilia, i& Sissir. Mâ­ine toți minștri! tor laârplaa pe Sur­renleRrl se latore dia strfib­­nătate. Congresul inter­naţional al profe­sorilor secundari — SOLUŢIUNE.'.E ADOPTATE - Iată hotărâri­e care au fost adop­tate de către congresul internai­onal al profesorilor secundari, luat la Belgrad: 1) să reducă pe cât posibil pro­gramul diferitelor ramuri din Învăță­mântul secundar pentru a Îngădui astfel profesorii , să poată lucra la formarea inteligenţii elevilor şi să nu facă apel numai la memoria lor; 2) să reducă la minimum numărul exa­menelor; 3) facultăţile să nu ceară prea mult d­e partea invâţământu­­i secundar al cărui rol este să dea cultura generală iar nu pregătirea exclusivă la lucrările universitare.; 4) să se reducă clasele şi să se spo­­­rească orele de lucru ale profesori­lor cu elevii in spiritul metodelor pre­conizate de profesorul Ferriere din Geneva ; să se ceară profesorilor din învăţământul secundar să cunoască psichologia tinerilor, după metoda de mai sus. PROPAGANDA PENTRU ÎNĂL­ŢAREA Ş ÎNTĂRIREA NEA­MULUI D. Traian­­ Scriban publici in „Ga­laţii Noi” următorul articol: Am văzut-o pe pieptul cucoanelor fru­moase, la elevi şi eleve de ştosli, studenţi, ca monografi pe batiste, la butonieră, pe stâlpii telegrafelor de-a lungul şoselelor, pe case curate, neagri, cu cârlige, ca un sim­­bol si url­ de rase, gata sa distrugi bu­nuri şi vieţi omeneşti prin eliminarea ra­ţiune!, Întunecată de impulsisni sufleteşti greşite. E urâtă, de­oare­ce lsaamc£ ura contra altuia, nu e crucea religiei noastre, ci a dracului, fiindcă numai el oamăni distru­gerea, răutatea şi vrajba latre oameni. Elevi de liceu, studenţi, copil şi adoles­cenţi nevinovaţi, cu sufletul curat ca a­­pa de izvor, de sigur ei nu sunt ei res­ponsabili pentru unele gesturi greşite. Există In naturi o lega a imitaţiunel, o stare de sugestie determinând înfăptuirea celor auzite, ce se transmit şi repetă In dauna ideilor umanitare, care năvălesc pe glob ca puterea adevărăui. Priviţi crucea de pe pieptul preoţilor noş­tri, ilicitaţi-l cetind evanghelia, vedeţi ce propagi, ce scrie in cartea religiei păzită in altare sfinte, şi convingeţi-vi de glasul ce li sună la piatra bisericilor. In epoca năvălire! barbarilor, atrimoşii noştri as rugan la icoane vec­hi, in grotele munţilor care-i intireau in nădejdii, dân­­du le puteri pentru izbândă. Aceia e crucea noastră, ea a umanizat grupuri de sălbateci, pustietăţi întinse s’au luminat sub cuvântul misionarilor cari lu­crau cu porniri sufleteşti, aductud frăţie, pace şi armonie pretutindeni. Crucea cu cârlige care o fac bieţii co­pilaşi pe case şi stâlpii de telegraf, ca un semn al arii, nu e a noastră; ea teroseşte, arătându ne lumii că dacă nu ne-am pă­truns de glasul preoţilor noştri, cari trans­mit vibrarea religiei sfinte ca o undă a s­mpatiei umane. Observaţi ce câmp de activitate avem. Familia se nirue, cucoanele au grija tunsu­lui, a flirtului şi a lacului, de unghii Oja. Pe la bărbieri fete parfumate tae unghiile bărbaţilor (ce ruşine), dudui de el. HI­a liceu se pudrează şi-şi fac bezele roşii, ti­nerii acostează damele la colţuri, unele mame nu-şi mai alăptează copil ucigânda! cu biberonul, lipsă de umanitate. Inexisten­ţa milei de animale, pustia sufletesc, tri­vialista, furturi, politicianism, parcă ne a­­tingem de epoca nerom­ani, de prăbuşirile romane ! Respectul către boeri, femei, intelectuali bătrâni, s’a dus, a dispărut, fiind înlocuit cu obrăznicia, necuvi­nts, mergând până la declinul conştiinţei umane. Revoluţia rase ai­că şi-a întins roadele şi dincolo de hotare, iar poporul ie chinueşte să refacă aş­­a ceia ce a’a distrus în clipa unei nebunii fioroase, pe care tot el o plă­teşte. Lucraţi, moralisiţi şi umanizaţi poporul tinerilor, d­ ogorul e înţe­­enit, el cere bra­ţe puternice, linişte şi muscă spre a răz­bate înainte. A..., dar dacă persecuţi, determini mino­rităţile să fugi aiurea... Ce copilării ! Un grup de oameni cari deţin comerţul ] ■an Industria, nu-i poţi îndepărta pentru că­­ cine le ia local ? Cine înlocueşte faacţiu-­­ nile sociale, ale celor pe care vrei să­­ go- j neşti ? Deci, istii creaţi înLcuitorii, îndrumaţi­­,­­ smulgeţi din mijlocul satelor tuberculoza, î sifilisul şi neştiinţa, observaţi harul de da- * reroasă mizerie în care trăesc, trimiteţi sâ­­­tecii la şcoală, laminaţi­!! Iar aceia ce vro­iţi să faceţi cu brutalităţi inadmisbria, cer-­­ ciţi să dobândiţi în decursul anilor vito?!, câ altfel nu te poate. „Universal" din 4 August 1925 scrie că absolvenţii şcoalelor de meserii preferă slujba­­ la stat prost retribuite, în loc să-ţi pună în valoare cunoştinţele şi aptitodusele lor la specialitatea respectivă. Iată deci că cu astfel de tendinţi nu pu­tem sparge frontal comer­ţclul, industriei sau m­e­seriilor. Trebue prin urmare o politică de Îndrumare, nu de agresiune, fiindcă te­renul rămâne necucerit, iar drumul violenţei ■e arată steril şi inutil bătătorit. Nu arăţi pa cei cari au, observaţi pute­rea de muncă întrebuinţată pentru agonisire, luaţi seama la spinnul de abnegaţie, solida­ritate şi economie a altora, stăpâniţi senti­mentul emulaţiei şi m­ălţaţi-vă pe culmi de idealism către patriei Drumul cinstei, al muncii şi al anostat e sisgerul Indicat de raţiunea creatoare, care nu trebue să lipsească niciodată omului! TRAIAN R. SCRIBAN. ECOURI „înapoi la Matusalem" este titlul unei noul lucrări teatrale a lui Beraband Shaw, care se joacă cu succes şi la Berlin. * Luigi Pirandello care s’a intors in patrie — după succesele obţinute la Paris şi la Londra—scrie acum o desfăşurare specială pentru un film, in care el Însăşi va deţine rolul principal.* Domnişoara Sorana Ţopa, eminenta ar­tistă va dubla rolul „Thebaidei" după pri­mele reprezentanţii cu d­na Maria Eftimin. * Pistolul Briese ch­e in timpul verei a co­lindat diferite localităţi din ţară, lucrând tot timpul la numeroase presagri, va des­chide o nouă expoziţie—una la Iaşi şi alta la Bucureşti.* La „Csaterul Brâncovanu" din Ardeal, şi-a mai făcut viligiatura, in cursul lunei August a. c., următorii artişti, scriitori şi ziarişti: Domnii Gh. Răduleacu, A. Mândru, Şte­fan Dumitrescu, Horaţia Dimitris, D. Cio­­cănu, Tanţu Ciuceanu, V. Corciov, Teodor și Maria Ciocârtea. Informaţii — CORPUL CONTABILILOR COOPE­RATORI.— Alaltăieri s-a înfiinţat la Bucu­reşti, „Corpul contabililor cooperatori din România" care numără peste trei mii de absolvenţi ai şcoalelor cooperatiste. Pentru a-i aduna pe toţi in noua aso­ciaţie, se va ţine în curând un congres la Bucureşti. Inscrierele se fac de pe acum la sediul nouei asociaţii, la cooperativa „Vo­iajorul" Bucureşti, str. Amsen 15. Conducerea corpului a fost provizor în­credinţată d-lor Adrian Dumitreasu-Bobeşti, preşedinte şi D. I. Stănescu secretar. — D-nii medici m­mbri ai „Asociaţiei generale a medicilor" secţia Iaşi, se vor Întruni in astă seară în locala­ cercului din ■tr. Lipuşneanu, unde medicul şef al ora­­şului, d. dr. Tinărescu, le va face comu­nicări importante.­­ A apărut interesanta monografie „Din trecutul comerţului moldovenesc, şi mai a­­les al celui ieşan". Lucrarea formează un volum mare, cu peste optzeci ilustraţii, elegant imprimată, cu o copertă artistici, in culori. Ea intere­sează atât păturele comerciale şi industr­ia­ie cât şi cele intelectuale. De vânzare la Camera de Comerţ sau la autor, str. Albineţ Iaşi. IGIENA LA SATE — PRICINELE ŞI PREVENIREA FRIGU­RILOR­­ Cel întâia Institut înfiinţat la Paris pen­tru scopul naştere!, aşa numitei Ho­el-Dieu, văasi multe victime lehuze. in anul 1868 Pin raportează că morta­litatea a fost latre ele excesiv de mare, fără lesă a cunosşte cauza a estd îmbol­năviri. De la Matta conaplecteszi raportul acesta şi relatează despre astfel de epide­mii cu o mare mortalitate la Csen şi Re­uen pe la începutul secol a­ m ai 18-ka. Apai apoi dări de aramă «capre atean­ă boală dn Cy­s 1750, din Brit­sh Hospital din Londra 1760, 1761, din Institutul de naştere din Kopeslaga 1765 1766 din Cabila 1767, Viena 1770, Edlaburg 1172, Berlin 1778 și Maternit­é din Paria 1829 şi 1831. Raportările din Viena din anii 1823, 1842 și 1846 arată o mortalitate foarte mare latre femeile Irhsza, din cauza febrei puerperale, căci 16 pică la 19 la sută au căzut atunci victime acestei boli. Cauza in­­fecţiunei exista în tot timpul şi peste tot locul aU âooi femeile f h -se sănătoase şi puternic­o, filed:a se îndrepta contra sexului fem­*­esc tocmai într’o vrâstă productivă. In toate timpurile a’au făcut încercări de a ie afla o explicare pentru cauza îm­bolnăvire­ după naştere spre a putea de­duce din cunoştinţa exactă a boalei un tratament cu succes. Primul este Semimlerei, care atras fiind de mortalitatea Înspăimântătoare, ce bintue în institutul de naştare din Viena, a cerci­tat cu muită perseverenţă cauza a­­cestei înbolnăviri, organizând în urmă contra altor teorii, ca acea a metastaselor de lapte a lui Mercurialii, Wiilis, Puzos, etc.; anume având a-sa în vedere snele exudate cât şi cosgurădie cosem­are, ce provin din diferite ex­­udate, ar avea oare­care asemăasre cu laptele terţinat în ţâţă, ar fi transportat prin sâ­nge in diferite părţi aie corpului, aşezându se ac­olo şi producând febra puerperală, ar fi relatatul unei materii specifice mfaimatice, provenind din influenţele atmosferice, cosmice sau telurice. Miterk aceasta ar fi transmisibilă nu­mai la femei lehuze, provocând la­iele fe­bra puerperală. Ssmeiweln, contra teoriilor sus menţionate, dovedi ci febra puerperală se produ­ce prin materii, ce se introduc din afară în organismul femeilor lehuze. Cunoaştera caractru­al infecţios al fe­brii perpustale cât şi transmisiunea. Şi asupra altor femei lati mer fiul depila al lui Seme­­liweis iei eats intălul care cere o dealu­­fectare complectă. Insiste de a se cerceta o femeie le husă, în consecință el a pus ba­za pirofitexica febrei ouerpntrole, pe cârd Hsrvicux, Paatear, Tyadsil, Hippe-Sryier 1« urma U­tel, fiindcă profilaxia desăvâr­șită a febrei perperale, încercările făcute spre a afla baterii, ca­re produce î­mb­uni­nirile acestea, prin exa­minarea acelora, care au murit din cauza febrei perperaie, au dat ca rezultat pozi­tiv streptococ -1 (inocalatera s’a făcut după Koch pe sgar-sgar, gelatină natrid­ul fixa etc.)* Acuma sa vedem cum se comportă b­­­iehsza sătească faţă de infecţiani venite din afară, adică faţă de primejdia febre perperate ? „Toată lumea ştie mai mult sau mai pu­ţin cum şi în ce împrejurări ţărancele nasc iele aştern pe pi­râst câte­va fire de pae şi jos pe­­st rece, risc in chinuri grele, la asistenţa cai? A unei b ba de sat. E primitiv de tot, acum 50 de ani, tot cu acest ajutor năşteau. Dar se poate spu­ne de ani, că am făcut b­og­esiel că avem moaşe diplomatică la ţară, asupra acestei chestiuci vroim să discutăm, înainte de toate sunt curent,­ care nau nici moaşe, fie că nu care de bu a o plăti, fie câ­t’ere pe cine bussi, cele mai multe coana! din ţară au câte o sieg c­ă moaşă. Aş a fost înainte piaci care aveau câte patru moaş®. Asiste­nţa m­oaşilor la ţară, lasă mait de dorit" (Dr. A. Minoles­u.) Ca medic de plasă îa timp de 4 ani, mi am format convingerea da Imrmnătsti­­rile, ce trebue neaparat îatroduse îi orga­nizarea acestui serviciu al asistenţei sitenciî Uhaae. Niciodată nu este chemată moaşa da plasă da cum îa­c­epe si cuprindă dtsterea de ftcere pe ţăranca însărcinată; prima, care este chemată este o babă din sat şi când se prezintă vre-o dificultate la facere cearcă dânsa mii întăi, s’o învingă, în­curcă lucrurile mai râu, femeia pierde pu­teriic, murdăria o inconjorâ cu prisosinţă. Cu totul altfel ar fi când fiecare Comu­nă şi ar avea moaşa sa, stanei s’ar im­pune moaşei şi ar avea şi timpul neceiar

Next