Mişcarea, septembrie 1925 (Anul 19, nr. 197-221)
1925-09-03 / nr. 198
a , NO.198 biblioteca universității] IAȘI ABONAMENTE B» «b ..........................28& M Srsw fwer....................14& IM TrH Hiai ..................... 70 H REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Piaţa Utrtrd No. 6 oarele de bhtrot: 9—12 a. m. 1 şi 3—5 m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se prăsseac la smdroml xvantngloase direct la UfflTo O. IteaemsHwa piés psAdldtato JOI 3 SEPTEMBRIE 1925 tcnn At cyrw ^ *msmcm%s£j£’WE&' APARE ZILNIC SBb direcdtecea unui complet de redacție POLITiCâ FiMAMOASfĂ Stabilizarea leului Dacă adversarii noştri politici, atât din spirit de opoziţie, cât şi din pură inexperienţă şi nepricepere, a avut întotdeauna Interesul sâ combată politica noastrâ economică şi financiari,—avem mulţumirea de a constata că aceia caii aparţin de drept activităţii economice şi mnan- Ciare,—reprezentanţii cu adevărat a! Comerţului, industiei şl finanţei—la marea lor insoritare, au Înţeles şi au apreciat această politică a noastră, ca o Concepţie de prevedere şi măsură salutară de Îndreptare şi îndrumare. Pe terenul economie suntem in plină ascensiune—oricâte pedici ne-au at&t şi poate Că ne mal stau in cale. Nici odată ca acum comerţul şi j Industria n’au luat un avânt atât de j puternic şi Cu toate aşa zisele Cri- ze, ele au b’ruît orice greutăţi şi j ce e mal interesant, nu s’au oprit, j şi nu au stagnat, ci dimpotrivă un mers crescând. Criza financiară—mai exact criza de numerar provocată intenţionat prin politica deflaţionistă —s’a resimţit in comerţ şi in industrie—numai la măsura in care ele au fos să ia proporţii şi mai mari, şi să se desvolte mai mult dar ulei de cum această criză n’a fost in dauna economiei naţionale. * In Ce priveşte poltica noastră financiară, dacă am realizat de doi ani un budget normal, dacă am a Clicat datorii externe şi interne şi dacă am consolidat creditul şi asigurat reputaţia statului, aceste sunt chestiuni pe care le pot aprecia oameni de stat. Din punct de vedere practic, prin politica defiaţionistă am restrâns circulaţia monetar şi am asigurat astfel valuta ţarei, ameninţată la un moment dat să se prăbuşească, cum s’a întâmplat In Germana, în Austria şi Polonia. Consolidând această valută a noastră am ajuns la STABILIZAREA LEULUI—şi aceasta este o chestiune care o apreciază astăzi, unanim, toţi comercianţii! Industriaşii caş! toţi financiar!! noştri. Stabilizarea leului a dat putinţă comercianţilor şi industriaşilor să şi continue in mod normal operaţiunele, având o bază sigură şi stabilă in operaţiunile lor de toate zilele. Numai acel Cari exercită atari operaţiuni sunt in stare să aprecieze Însemnătatea acestei stabilizări, care este una din Cele mai mari probleme soluţionate prin politica noastră financiară. Sterilizarea valutei naţionale nu insamna, des gur, şi urcarea leului, dar ea asigură drumul şi in această direcţiune. Această stablitate insă, precum am spus, a Înlăturat primejdiile zilnice in tranzacţiile economice îu străinătate—ş! aceasta este rezultatul binefăcător al stabilizărei. De aceea numai oamenii politic! din rândurile adverse, înzestraţi cu judecată obiectivă şi In măsură a aprecia asemenea resultate, recunosc rezultatele binefăcătoare ale polidcei noaste financiare. Cât despre Cei puşi In cauză directă- marea finanţă, martie comerţ şi marea Industrie— ele nu au decât cuvinte de laudă pentru politica financiară susţinută de guvernul şi partidul liberal in lupta rezistentă cu toţi adversarii. INIMI DE UtPLICMEI MMUJiMWfS Astăzi, 1 Septembrie, se împlineşte un an de la punerea în aplicare a planului Dawcs. Fără a mai face un istoric al luptelor şi polemicelor ce au urmat Intre Aliaţi pe deo parte şi Germania pe de altă parte, până la acceptarea acestui plan, vom înregistra numai rezultaele pe care acestea le a dat în cursul acestui an. Germania — care astăzi pare că este mai aproape de Condiţîunele şi propunerile Aliaţilor—a platit in cursul acestui an următoarele sume: 15 milioane mărci aur Americei, state. Astfel, după Călcâiele financiare germane, Germania a achitat toate obligaţiunile ce i le-a impus profesul Dawes, în comptul reparaţunilor. Conform obligaţiunilor stipulate în măsura respectarea angajamentelor de către Germania, Aliaţii au evacuat teritoriile ocupate în regiunele Ruhr-ului, cari au devenit acum libere: Düsseldorf, Duisburg şi Ruhr au fost la totul evacuate. De la continuarea aplicărei planului Dawes se mai aşteaptă alte rezultate satisfăcătoare,—dacă Germania va urma să respecte cu loialitate toate condiţiunile şi obligaţiunele ei. 1929 9 Angliei, 455V 9 9 Franţei, 1140 9 9 Belgiei, 670 9 9 Italiei, 529 9 9 Celorlalte BLOCK-NOTES SPECULATIUNELE D LUI I. PETROVICI Deprim ca ■pectltţlsalle de alti naturi, d. I. Petrovici le introduce si ia faptele politice. In discursul pe care l’a rostit la ele, d. Peîrovici a epos ci numai d. Warabrend pstea si fie acela care a tratat ca d. Cazan si d. Wambrand i’a declarat ca traficul! Contestând apoi semnificaţia politică a alegerilor de la 25 Aagaat, d. Petrovici a cerut organizaţiei să lupte din răsputeri pentru... cucerirea Căderilor de manei. Aşa legi ! mai rar !... O CANDIDATURĂ SENZAŢIONALA Se anunţi la Iaşi o candidaturi senzaţionali. D. Cotiici Cerchez, celebral fost preşedinte al Camerei de coafeţ, iţi va pune candidatura pentru prezidenţia acestei camere. Ştirea fiind absolut exactă,ne dispensăm de orice alt comentar DE CURIOZITATE „Lumea" subliniată declaraţia dini Petrovici prin care disminte alianţa avereicano- antisemiţi. Ara dori si ştim fesă daci „Lumea“ subliniind aceste declaraţii, le şi crede într’adevăr... Aşa, din simpli carioaitate !... Consiliul da miniștri le Smala Bat.— Ar tizi dupâ amiază toți ! membrii găvanului aflați la țară se vor la tron! In Consilia, i& Sissir. Mâine toți minștri! tor laârplaa pe SurrenleRrl se latore dia strfibnătate. Congresul internaţional al profesorilor secundari — SOLUŢIUNE.'.E ADOPTATE - Iată hotărârie care au fost adoptate de către congresul internaional al profesorilor secundari, luat la Belgrad: 1) să reducă pe cât posibil programul diferitelor ramuri din Învățământul secundar pentru a Îngădui astfel profesorii , să poată lucra la formarea inteligenţii elevilor şi să nu facă apel numai la memoria lor; 2) să reducă la minimum numărul examenelor; 3) facultăţile să nu ceară prea mult de partea invâţământui secundar al cărui rol este să dea cultura generală iar nu pregătirea exclusivă la lucrările universitare.; 4) să se reducă clasele şi să se sporească orele de lucru ale profesorilor cu elevii in spiritul metodelor preconizate de profesorul Ferriere din Geneva ; să se ceară profesorilor din învăţământul secundar să cunoască psichologia tinerilor, după metoda de mai sus. PROPAGANDA PENTRU ÎNĂLŢAREA Ş ÎNTĂRIREA NEAMULUI D. Traian Scriban publici in „Galaţii Noi” următorul articol: Am văzut-o pe pieptul cucoanelor frumoase, la elevi şi eleve de ştosli, studenţi, ca monografi pe batiste, la butonieră, pe stâlpii telegrafelor de-a lungul şoselelor, pe case curate, neagri, cu cârlige, ca un simbol si url de rase, gata sa distrugi bunuri şi vieţi omeneşti prin eliminarea raţiune!, Întunecată de impulsisni sufleteşti greşite. E urâtă, deoarece lsaamc£ ura contra altuia, nu e crucea religiei noastre, ci a dracului, fiindcă numai el oamăni distrugerea, răutatea şi vrajba latre oameni. Elevi de liceu, studenţi, copil şi adolescenţi nevinovaţi, cu sufletul curat ca apa de izvor, de sigur ei nu sunt ei responsabili pentru unele gesturi greşite. Există In naturi o lega a imitaţiunel, o stare de sugestie determinând înfăptuirea celor auzite, ce se transmit şi repetă In dauna ideilor umanitare, care năvălesc pe glob ca puterea adevărăui. Priviţi crucea de pe pieptul preoţilor noştri, ilicitaţi-l cetind evanghelia, vedeţi ce propagi, ce scrie in cartea religiei păzită in altare sfinte, şi convingeţi-vi de glasul ce li sună la piatra bisericilor. In epoca năvălire! barbarilor, atrimoşii noştri as rugan la icoane vechi, in grotele munţilor care-i intireau in nădejdii, dându le puteri pentru izbândă. Aceia e crucea noastră, ea a umanizat grupuri de sălbateci, pustietăţi întinse s’au luminat sub cuvântul misionarilor cari lucrau cu porniri sufleteşti, aductud frăţie, pace şi armonie pretutindeni. Crucea cu cârlige care o fac bieţii copilaşi pe case şi stâlpii de telegraf, ca un semn al arii, nu e a noastră; ea teroseşte, arătându ne lumii că dacă nu ne-am pătruns de glasul preoţilor noştri, cari transmit vibrarea religiei sfinte ca o undă a smpatiei umane. Observaţi ce câmp de activitate avem. Familia se nirue, cucoanele au grija tunsului, a flirtului şi a lacului, de unghii Oja. Pe la bărbieri fete parfumate tae unghiile bărbaţilor (ce ruşine), dudui de el. HIa liceu se pudrează şi-şi fac bezele roşii, tinerii acostează damele la colţuri, unele mame nu-şi mai alăptează copil ucigânda! cu biberonul, lipsă de umanitate. Inexistenţa milei de animale, pustia sufletesc, trivialista, furturi, politicianism, parcă ne atingem de epoca neromani, de prăbuşirile romane ! Respectul către boeri, femei, intelectuali bătrâni, s’a dus, a dispărut, fiind înlocuit cu obrăznicia, necuvints, mergând până la declinul conştiinţei umane. Revoluţia rase aică şi-a întins roadele şi dincolo de hotare, iar poporul ie chinueşte să refacă aşa ceia ce a’a distrus în clipa unei nebunii fioroase, pe care tot el o plăteşte. Lucraţi, moralisiţi şi umanizaţi poporul tinerilor, d ogorul e înţeenit, el cere braţe puternice, linişte şi muscă spre a răzbate înainte. A..., dar dacă persecuţi, determini minorităţile să fugi aiurea... Ce copilării ! Un grup de oameni cari deţin comerţul ] ■an Industria, nu-i poţi îndepărta pentru că cine le ia local ? Cine înlocueşte faacţiu- nile sociale, ale celor pe care vrei să go- j neşti ? Deci, istii creaţi înLcuitorii, îndrumaţi, smulgeţi din mijlocul satelor tuberculoza, î sifilisul şi neştiinţa, observaţi harul de da- * reroasă mizerie în care trăesc, trimiteţi sâtecii la şcoală, laminaţi!! Iar aceia ce vroiţi să faceţi cu brutalităţi inadmisbria, cer- ciţi să dobândiţi în decursul anilor vito?!, câ altfel nu te poate. „Universal" din 4 August 1925 scrie că absolvenţii şcoalelor de meserii preferă slujba la stat prost retribuite, în loc să-ţi pună în valoare cunoştinţele şi aptitodusele lor la specialitatea respectivă. Iată deci că cu astfel de tendinţi nu putem sparge frontal comerţclul, industriei sau meseriilor. Trebue prin urmare o politică de Îndrumare, nu de agresiune, fiindcă terenul rămâne necucerit, iar drumul violenţei ■e arată steril şi inutil bătătorit. Nu arăţi pa cei cari au, observaţi puterea de muncă întrebuinţată pentru agonisire, luaţi seama la spinnul de abnegaţie, solidaritate şi economie a altora, stăpâniţi sentimentul emulaţiei şi mălţaţi-vă pe culmi de idealism către patriei Drumul cinstei, al muncii şi al anostat e sisgerul Indicat de raţiunea creatoare, care nu trebue să lipsească niciodată omului! TRAIAN R. SCRIBAN. ECOURI „înapoi la Matusalem" este titlul unei noul lucrări teatrale a lui Beraband Shaw, care se joacă cu succes şi la Berlin. * Luigi Pirandello care s’a intors in patrie — după succesele obţinute la Paris şi la Londra—scrie acum o desfăşurare specială pentru un film, in care el Însăşi va deţine rolul principal.* Domnişoara Sorana Ţopa, eminenta artistă va dubla rolul „Thebaidei" după primele reprezentanţii cu dna Maria Eftimin. * Pistolul Briese che in timpul verei a colindat diferite localităţi din ţară, lucrând tot timpul la numeroase presagri, va deschide o nouă expoziţie—una la Iaşi şi alta la Bucureşti.* La „Csaterul Brâncovanu" din Ardeal, şi-a mai făcut viligiatura, in cursul lunei August a. c., următorii artişti, scriitori şi ziarişti: Domnii Gh. Răduleacu, A. Mândru, Ştefan Dumitrescu, Horaţia Dimitris, D. Ciocănu, Tanţu Ciuceanu, V. Corciov, Teodor și Maria Ciocârtea. Informaţii — CORPUL CONTABILILOR COOPERATORI.— Alaltăieri s-a înfiinţat la Bucureşti, „Corpul contabililor cooperatori din România" care numără peste trei mii de absolvenţi ai şcoalelor cooperatiste. Pentru a-i aduna pe toţi in noua asociaţie, se va ţine în curând un congres la Bucureşti. Inscrierele se fac de pe acum la sediul nouei asociaţii, la cooperativa „Voiajorul" Bucureşti, str. Amsen 15. Conducerea corpului a fost provizor încredinţată d-lor Adrian Dumitreasu-Bobeşti, preşedinte şi D. I. Stănescu secretar. — D-nii medici mmbri ai „Asociaţiei generale a medicilor" secţia Iaşi, se vor Întruni in astă seară în locala cercului din ■tr. Lipuşneanu, unde medicul şef al oraşului, d. dr. Tinărescu, le va face comunicări importante. A apărut interesanta monografie „Din trecutul comerţului moldovenesc, şi mai ales al celui ieşan". Lucrarea formează un volum mare, cu peste optzeci ilustraţii, elegant imprimată, cu o copertă artistici, in culori. Ea interesează atât păturele comerciale şi industriaie cât şi cele intelectuale. De vânzare la Camera de Comerţ sau la autor, str. Albineţ Iaşi. IGIENA LA SATE — PRICINELE ŞI PREVENIREA FRIGURILOR Cel întâia Institut înfiinţat la Paris pentru scopul naştere!, aşa numitei Hoel-Dieu, văasi multe victime lehuze. in anul 1868 Pin raportează că mortalitatea a fost latre ele excesiv de mare, fără lesă a cunosşte cauza a estd îmbolnăviri. De la Matta conaplecteszi raportul acesta şi relatează despre astfel de epidemii cu o mare mortalitate la Csen şi Reuen pe la începutul secol a m ai 18-ka. Apai apoi dări de aramă «capre ateană boală dn Cys 1750, din Britsh Hospital din Londra 1760, 1761, din Institutul de naştere din Kopeslaga 1765 1766 din Cabila 1767, Viena 1770, Edlaburg 1172, Berlin 1778 și Maternité din Paria 1829 şi 1831. Raportările din Viena din anii 1823, 1842 și 1846 arată o mortalitate foarte mare latre femeile Irhsza, din cauza febrei puerperale, căci 16 pică la 19 la sută au căzut atunci victime acestei boli. Cauza infecţiunei exista în tot timpul şi peste tot locul aU âooi femeile f h -se sănătoase şi puternico, filed:a se îndrepta contra sexului fem*esc tocmai într’o vrâstă productivă. In toate timpurile a’au făcut încercări de a ie afla o explicare pentru cauza îmbolnăvire după naştere spre a putea deduce din cunoştinţa exactă a boalei un tratament cu succes. Primul este Semimlerei, care atras fiind de mortalitatea Înspăimântătoare, ce bintue în institutul de naştare din Viena, a cercitat cu muită perseverenţă cauza acestei înbolnăviri, organizând în urmă contra altor teorii, ca acea a metastaselor de lapte a lui Mercurialii, Wiilis, Puzos, etc.; anume având a-sa în vedere snele exudate cât şi cosgurădie cosemare, ce provin din diferite exudate, ar avea oarecare asemăasre cu laptele terţinat în ţâţă, ar fi transportat prin sânge in diferite părţi aie corpului, aşezându se acolo şi producând febra puerperală, ar fi relatatul unei materii specifice mfaimatice, provenind din influenţele atmosferice, cosmice sau telurice. Miterk aceasta ar fi transmisibilă numai la femei lehuze, provocând laiele febra puerperală. Ssmeiweln, contra teoriilor sus menţionate, dovedi ci febra puerperală se produce prin materii, ce se introduc din afară în organismul femeilor lehuze. Cunoaştera caractrual infecţios al febrii perpustale cât şi transmisiunea. Şi asupra altor femei lati mer fiul depila al lui Semeliweis iei eats intălul care cere o dealufectare complectă. Insiste de a se cerceta o femeie le husă, în consecință el a pus baza pirofitexica febrei ouerpntrole, pe cârd Hsrvicux, Paatear, Tyadsil, Hippe-Sryier 1« urma Utel, fiindcă profilaxia desăvârșită a febrei perperale, încercările făcute spre a afla baterii, care produce îmbuninirile acestea, prin examinarea acelora, care au murit din cauza febrei perperaie, au dat ca rezultat pozitiv streptococ -1 (inocalatera s’a făcut după Koch pe sgar-sgar, gelatină natridul fixa etc.)* Acuma sa vedem cum se comportă biehsza sătească faţă de infecţiani venite din afară, adică faţă de primejdia febre perperate ? „Toată lumea ştie mai mult sau mai puţin cum şi în ce împrejurări ţărancele nasc iele aştern pe pirâst câteva fire de pae şi jos pest rece, risc in chinuri grele, la asistenţa cai? A unei b ba de sat. E primitiv de tot, acum 50 de ani, tot cu acest ajutor năşteau. Dar se poate spune de ani, că am făcut bogesiel că avem moaşe diplomatică la ţară, asupra acestei chestiuci vroim să discutăm, înainte de toate sunt curent, care nau nici moaşe, fie că nu care de bu a o plăti, fie cât’ere pe cine bussi, cele mai multe coana! din ţară au câte o sieg că moaşă. Aş a fost înainte piaci care aveau câte patru moaş®. Asistenţa moaşilor la ţară, lasă mait de dorit" (Dr. A. Minolesu.) Ca medic de plasă îa timp de 4 ani, mi am format convingerea da Imrmnătstirile, ce trebue neaparat îatroduse îi organizarea acestui serviciu al asistenţei sitenciî Uhaae. Niciodată nu este chemată moaşa da plasă da cum îacepe si cuprindă dtsterea de ftcere pe ţăranca însărcinată; prima, care este chemată este o babă din sat şi când se prezintă vre-o dificultate la facere cearcă dânsa mii întăi, s’o învingă, încurcă lucrurile mai râu, femeia pierde puteriic, murdăria o inconjorâ cu prisosinţă. Cu totul altfel ar fi când fiecare Comună şi ar avea moaşa sa, stanei s’ar impune moaşei şi ar avea şi timpul neceiar