Mişcarea, octombrie 1925 (Anul 19, nr. 222-247)
1925-10-01 / nr. 222
41 / t Mm. XIX Hi. 222 Zilele de 11 şi 12 Octombrie la laş După ultima vizită a d-lui ministru al justiţiei făcută laşului, şi In urma Intrevederei pe Care d. G. G. Mârzescu a avut-o cu d. architect Berindei pe deoparte şi cu reprezentanţii autorităţilor locale pe de altă parte, inaugurarea Palatului Administrativ şi comemorarea Sinodului de la Niceea vor avea loc exact la data anunţată, In zilele de 11—12 octombrie a. c. Nu este nevoe a mai luzista asupra acestor mari serbări Care vor fi onorate de prezenţa Familiei Regale, a Patriarhului, Mitropoliilor şi Episcopilor şi de membrii guvernului. Toată lumea înţelege măreţia acestor serbări—cele mai mari pe cari le-a avut laşul vreodată şi cea dintăi festivitate care se va desfăşura, ca toată amploarea cuvenită, sub domnia M. S. Regelui Ferdinand I. * Inaugurarea Palatului Administrativ reconstruit complect, şi care este una din cele mai monumentale Clădiri din ţară, are şi o Însemnătate Istorică. Acest palat, astăzi complect restaurat, a fost veche reşedinţă domnească a Moldovei, cu care au domnit şi gospodărit Marii Voevozi, Înaintaşii lui Cuza Vodă, şi a Regelui Carol. Reconstruit cu totul artistic şi impunător, Palatul Administrativ se inaugurează în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, numai după un interval de opt ani de la Încetarea răsboiului. Se ştie că ani de zile—două decenii—ieşenii au cerut cu insistenţă refacerea Palatului, împrejurări vitrege şi unele greu de tot au impedecat această realizare. A venit insă un fiu al laşului in fruntea Ministerului de Justiţie, şi Cea diată grijă a sa a fost să asigure fondurile necesare pentru ca să se redea laşului şi Moldovei palatul pe care-l reclama. D. G. Mârzescu, actualul ministru al justiţiei, este şi acela Căruia ii datorim Inaugurarea măreţului palat. După opt ani de zile, Cu prilejul acestei Inaugurări, vom avea din nou la mijlocul nostru pe scumpii noştri Suverani şi Întreaga Familie Regală. * Tot cu acest prilej vom avea aci o altă sărbătoare măreaţă, aceea a Sinodului de la Nicea, ţinut sub Mitropolitul Varlaam, in timpul Domniei lui Vasile Lupu. La această comemorare—care va marca o dată istorică pentru biserica noastră—pe lângă Familia Regală, vom avea cinstea de a avea In mijlocul nostru pentru prima dată, pe Sanctitatea Sa Patriarhul Miron, şi pe toţi Mitropoliţii din ţară, precum şi pe toţi Episcopii şi membrii Sfântului Sinod care vor ţine şedinţă la Mitropolie. însemnătatea acestei serbătoriri bisericeşti are un pronunţat caracter istoric şi naţional şi Iaşul va trăi Clipe solemne şi Înălţătoare, având la mijlocul său oaspeţi atât de înalţi. Grele şi dureroase au fost zilele vndeci neuitate ale criticului refugiu la Iaşi. Grele şi dureroase au fost zilele marelui război naţional cu lanţul său de amărăciuni şi jertfe. Mari sacrificii a făcut laşul în a Cea epocă de bejenie dar de nespusă glorie pentru istoria neamului. Dar Domnul Atotputernic ne face ca sub impresianea acestor amintiri scumpe să trăim zile de mare sărbătoare la mijlocul Suveranilor glorioşi şi ai membrilor guvernului făuritorii Românie! de azi. Îndoitele serbări ce vor avea loc la 11—12 octombrie vor rămânea pentru Iaşi şi pentru ieșeni zile de apurarea comemorative. f HOTE PARNASIANISMUL Literatura critici a sfârşitului veacului frecat a lisat dram liber onor aserţiad extrem de eronate. In volumul anal cunoscut scriitor, partiad trtlul .Pagini de critici din tinereţi“, găsim alăturea de numele poetului Th. Bsnvilie eticheta de parnasian. Nu patemn tigldul oareşicare parnasianism formei impecabile a strofelor lui Bonviile, fondul de idei şi sentimente rămâne ins prin excelenţi romantic. Parnasianismul n’a fost o revoltă costră formei vechi dupl cam greşit se crede, el n’a Însemnat o allabizare de sentimente ca raodulaţii mecanice şi nici n’a vrut să exprime ritmuri şl calapodete fixe, ci ceva mai mult, ceva raportându-se fondatei şi tinaând la impersonalitatea idee! şi a tuturor notelor subiective care ieşisn In evidenţi. Lumea creaţiunel obiective, temea generalizărilor, s’a făurit printr’o complectă altare de sine. Sufletul nu s’a mai Întrupat in tablourlie exterioare, adilie vii n’au mai gradat apariţia fenomenalul, ci din contra s’a produs o rescitare din afară inăuntru, s’au măsurat efectele ca simple efecte şi s’a lăsat mirtţia naturei să farmece prin propriile-i mijloace, fără Intervenţia artificiilor de calsin. Cumpăna balanţei s’a plecat în partea Inversă, visiunile romantice s’au evaporat şi realitatea a Invăteit total In haine poate mai decolorate, dar mai normale. Astfel simţimteţile au pierdut din notele ascuţite, căpătând In schimb acea vibrare particulară ce recheamă eternul omenesc cu fiecare modulaţie. Deasupra temptetul artei a’au săpat cartete nemuritoare, din a căror Înţeles desprindem . Generalizarea e dovada talentatei, personalizarea e semnul decadenţei. Aşadar parnasianismul a vroit aă cuprindă la mrejele tei şi forma şi foadul cele mai strălucite. L. de Lisle cel mai mare reprezentant a! literature! franceze e o tic - acidă dovadă. Ia versul tei a pulsat sufletul temei i a» vilit In lisiaa cosmică a naturei înconjurătoare, iar nu pierdut In temea imaginaţiei. ABELARDUS O nouă campanie de răsturnare - SFORȚAREA VENERATULUI GENERAL AVERESCU — D. general Averescu s’a dus si bată toba la Craiova. Dar toba aceasta fiind de multă vreme avariată,Nea bb a răsunat ca să se ansă la Moldova, dar nici măcar In Cetatea Banilor unde politica averescană este considerată ca o veche şi ştearsă monedă. D. general Averescu, după faimoasele d-sale anto-reterviewsk, a declarat pur şi simplu că porneşte o luptă Împotriva guversatei. De ce adie!st rărbâte d. Averescu mai prejos decât d. Argetoianu şi al nu deschidă şi d-sa cu „partidul poporala!“ o campanie de răsturnare ?! Zis si ficat, D. Averescu a blint toba— si HH mai rămâne decât si-1 vedem pornind Ia luptă... * Ce nu se explică Insă această ieșire a veneratului general ? Foarte simpla! Deslegarea acestei enigme trebue căutată te eșecul pe care partidul d-aale (ci tot „succesul" dela Iaşi) l’a obţinut In alegerile dela 25 August. Ca toate dr. Averescu a combătut că o alegere ce caracter profesional nu poate fi o Indicaţie politică, totuşi d-sa s’a convins de un lucru cert că s’a dus pe vecie legenda „popularităţii“ cu care la 1920, a obţinut puterea. Părăsit de nnii cari ii dăduseră un aport moral guvernărel din 1920 121, redus la complecta politică a unor nouă valori ca d. Traseu-Ieşi—„tata“ Averescu a simţit nevoia să-şi mai puie numele de circulaţie prin gazete—(ca să se mai ştie că există un partid al poporului) şi a anunţat că primeşte şi răstoarne guvernul. După ce de atâţia ani guvernul liberal a rezistat campaniilor de răsturnare dusă cu atâta violenţă dar cu tot atâta lipsă de simţ şi tact politic de către partidul naţional, partidul ţărănist, partidul lorghist, şi de nu mai ştim câta alte partide şi grupuleţe—haide să-l vedem şi de d£ Averescu Încercând o campanie de răsturnare !... C«le seiptg noul minuni ale lumé] Ca jsmalist american a găsit aceste baronice rezultate. In urma anei anchete dusă cu multă pricepere și ban simț. 1- a minase. Conştinciositate când lucrezi pentru alini. 2- a minume. Muncitor care să ceară o scădere de salariu. 3- a mioane. German care să recunoască cu loialitate că ţara tel a perdut războiul. 4- a minune. Articol scris de un mare ziarist curentă nu cuprindă un cuvânt subliniat. 5- a minune. American care să nu fie absolut convins că ţara tel a hotărât triumful războiului mondial. 6- a minune. Artist de teatra sun cinema care să refuze a-și da fotografia la gazete. 7- a minune. Contribuabil care să-și plătească impozitul la primul aviz al perceptorului. UiiTIHA ORA TEI&FOHIC* CITITA » PASIM A «la Situaţia financiară a Ţării COMUNICATUL MINISTR DE FINANŢE Pe fiecare lună ministerul de finanţe se vede constrâns să dea câte un comunicat în chestiunea Încasărilor bugetare, deoarece anumita presă şi unele ziare opoziţioniste falsifică cifrele publicate in sltuaţii, pentru a dovedi astfel că bugetul va fi deficitar! Ne putem uşor închipui până unde merge lipsa de onestitate a acestei prese la judecarea şi relatarea diverselor evenimente politice, dacă ea n’are nici scrupulul de a respecta cifrele anei rigida contabilităţi, chiar atunci când e vorba de creditul intern şi extern al statului. Publicarea situaţiune! Încasărilor bugetare pe luna iulie a fost prileja ultimei falsificări. De astă dată faţă de „deficitul“ imaginar inventat, Ministerul de finanţe s’a văzut silit ca, de douăzeci şi patru de ore, să dea un comunicat lămuritor. Situaţia Încasărilor faţă de evaluări,— spune acest comunicat,—este următoarea: Incasări dela 1 Ianuarie până la 31 Iulie 1925, conform staţiunei publicată lei 16.937.893.601. încasări in luna August după situaţiile provizorii, prin Administraţii financiare lei 2 696.390.162. Prin casatoriile C. F. R., 746 894.727. Ceea ce revine la un total de lei 20.461.176.490. Comparând Încasările cu cats ce ar fi trebuit să se Încaseze pe baza evaluărilor bugetare de lei 19.049 992.600 rezultă un plus de Încasări de lei 1.331.185 890. „Daci la Încasările până la 31 August 1925 de lei 20.381.176.490, am adăogi numai încasările din înalte următoare Sept. Octombrie, Noembrie şi Decembrie 1924 de lei 11.923 019.260, ne dă un total de lei 32.304.197.750 şi am stange ca recasărire ai depăşească evaluările cu mai bine de jumătate de miliard. încasările ce se vor realiza la aerate Ian! pe 1925, vor fi mait mai ridicate astfel că numai In 12 luni evaluările bugetare nu numai că vor fi realizate dar vor fi chiar Întrecute, apoi mai este perioada complimentară care va complecta Intr’o mijlocie de 10—13 la antă asupra bugetului adică cel puţin 3 miliarde. Este deci evident că bugetul se va solda ca an excedent“. Comunicatul Ministerului de finanţe este deci categoric : avem acum un plus de încasări de peste un miliard, iar bugetul se va solda cu un important excedent. Cu toate acestea nu ne îndoim că cu ocazia pubiicărei situațiunei încasărilor de luna viitoare,falsificatorii nu vor dezarma. O importantă operă edilitară la Iaşi Multele şi grelele nevoi care Ie-a resimţit Iaşul in urma războiului n’au putut fi în total îndearalate—din poneiul de vedere al gospodăriei comunale. Dar iarăşi este un adevăr că în anii din urmă, sub raportul edilitar, s’au realizat însemnate opere astfel că Iaşul se prezintă astăzi cel mai bine din toate oraşele care au fost minate la timpul şi din cauza războiului. Aceasta este impresia tuturor foştilor refugiaţi cari revăd astăzi oraşul pe care l-au lăsat minat şi distrus. însuşi bucureştenii spun că Iaşul a fost refăcut mult mai mult de cât Bucureştiul, cu toate că veniturile comunale ale la sutei sunt cu mult mai mici şi cu toate ci stricăciunile au fost la noi cu mait mai mari. S’au reparat cele mai multe din străzile distruse, s’au creat alte străzi nostă, pavate şi ele, s’au reclădit multe din instituţiile publice şi toate acestea prin propriile mijioace comunale şi prin manca neobosită a actualei administraţii comunale. In noiarul de greutăţi financiare şi de lucriri edilitare, Primăria n’a uitat să supravegheze şi acele părţi care privesc estetica oraşului. Actualmente se lucrează din răsputeri la complecta dărâmare a imobilului „Braunstein“ din Piaţa Unire!—şi aceasta nu numai cu prilejul apropriatelor serbări ce vor avea loc te laşi. Na! Mai bine de un an Comuna Iaşi a luptat pe toate căile legale ca să obţie dărâmarea primă şi a două străaare de acum, care rezultă de pe urma unui drept câştigat întrucât Comuna este de multă vreme PROPRIETARA Imobilului pe care-l dărâmă acum. Odată Întreaga casă dărâmată se va deschide noua stradă care vi lega, pe linie dreaptă, piaţa Vatrei de strada Ştefan cel Mare, deschizând perspectiva de la statala Domnitorului Cuza Vodă până la statalatui Ştefan cel Mare şi a Palatului Administrativ. Această importantă operă edilitară, realizată după o muncă stăruitoare, va contribui la înfrumaseţarea oraşului nostru, care în unele părţi mai oferă uneori un aspect oriental. Când privim astăzi dărâmăturile, nu putem bine aprecia Însemnătatea nouei opere edilitare—dar mâine când totul va fi la pământ, când terenul va fi curăţat, şi când ■e va deschide strada, asfăltăndu se piaţeta lărgită, vom şti să apreciem opera de înfrumuseţare a orașului realizată sub primarianul a lui C. Toma și a harnicilor săi colaboratori. De la congresul din Timişoara Cu ocazia congresului din Timişoara s'a oferit congreaiştilor un banchet la care au participat autorităţile locale şi un mare număr de congreaiste. Numărul lor trecea de 300. Presidenta reprezentantelor Moldovei dina Elena Meisner, a rostit următorul toast pentru propăşirea Clerului român: „In această ocarte solemnă, când ne găsim la această masă frăţească, români şi românce din toate ţinuturile ce compun astăzi România Mare, sunt fericită ci cea mai importantă pârghie culturală, care pe lângă limbă strămoşaşci ne-a susţinut şi întărit in vremuri grele de restrişte şi sufortate, a fost credinţa noastră creştinească. Credinţa, ne-a încălzit şi ridicat inimele in trecutul nostru vijelios. Ia 1848, In urma revoluţiei Ungurilor contra Austriei şi a Românilor contra Ungurilor, împăratul, recunoscător pentru staturul ce i s’a dat prin revoluţia gArdealului românesc contra Ungurilor, a acordat şi bisericei române dreptul pe care celelalte naţionalităţi il aveau, de a îngriji de şcoale şi prin aceasta de cultura poporului român din Transilvania. JOI 1 OCTOMBRIE 1925 Prin statuie! zis Şagunian, înţeleptul Mitropolit de-atunci—Marele Şaguna—a atabilit normele da organizare şi funcţionare ale aşezămintelor şcolare, cărora datorăm dezvoltarea culturalei şi civilizatoare a poporului român din Ardeal. Iată de ce femeile române, care se fălesc că şi eie au păstrat credinţa prin educaţia din familie şi au transmis-o urmaşilor prin laptele supt de copiii lor, end de datoria lor să înconjoare cu respect şi să des concurs conducătorilor lor bisericeşti. Pătrunsă de aceste sentimente, vor rog să ne anim şi să ridicăm prharul pentru propășirea clerului român și în sanatatea reprezentantului sin la acest congres. — Un son atac ca pietre s’a săvârşit asupra expresului Bucureşîi-Iaşi. Pe momentul când expresul 61 trecea Intre staţiile Crasna şl Munteni, a fost atacat ca pietre. Un geam al vagonului restaurant a fost spart. Nici un călător n’a fost răstit. — Dl. profesor universitar R. Gândea a fost numit rector al universităţii din Cernăuţi, pe termen de trei ani. — Dr. I. Stănescu, proprietarul hotelurilor „Splendid" şi „Regal” din Bucureşti, care acum doi ani a înfiinţat un cămin studenţesc pe str. Ştirbei Vodă 4, în care au fost adăpostiţi 45 studenţi, a înaintat dri dimineaţă o petiţiune d-lei prof. dr. C. Angelescu, ministrul şcoalelor, prin care face cunoscut că dărueşte casa d-sale din str. Pictor Grigorescu 5, în care să se instaleze un cămin pentru 100 studenţi şi care să poarte carnete de „Fundaţia Stanescu“. Ministerul instrucţiei a însărcinat pe dl. avocat Popescta-Necşeşti şi prof. Popovici- Bizacşanu cu îndeplinirea formalităţilor. Fapta românească a d-rei I. Stănescu vorbeşte dela sine. DIN JUDEŢ LA BUCIUM, In castle dini N. Dimitris comerciant şi proprietar s’a celebrat Duminici 27 Septembrie a. c., căsătoria religioasă a nepoatei d-sale, domnişoara Elisabeta Chelciuc învăţătoare la Dorovăţ Vaste, cu tiinărul învăţător Mihail Simiamescu director al oraşului din Hirpăşeşti-Popeşti judeţul Iaşi. Nani au fost d-na Teodora soţia d-nuţei Teodora efor la Spiridoale şi dr. Petre Fintînaru prefectul judeţutei. încă de la orele 6, invitaţii au fost primiţi cu deosebită atenţie de d-na Dimitrie şi de pereche. Dansat a început în ritmul muzicel al orchestrei Vicol. După fotografierea mirelui cu mireaza, şi a nunilor, se făcu al doilea clişeu cuprinzând şi grupal de invitaţi. Cununia religioasă fu săvârşită de preoţii Ştefan Dârza-Bucium şi S. Vilcovescu-Vladiceni. Azistenţa felicită mireasa, mirele pe nani şi părinţii, după care se Începe dansul. Au luat parte la această frumoasă sărbătoare : Mirele Mihai Simionescu, mireasa Euisabeta Chelciuc. Nani d-na Teodora şi dl. P. Fitntiasia. Asistenţa: D-na şi dl. D. Dimitrie depistat, dl. căpitan Popovici ad-tor de plasă, dl. Petreacă primar Bacam, preotul Ştefan Dârzu cu d na, preotul Sinesie Vâlcoieica, d-sa şi dl. Fiorescu proprietar, d-na şi dl. Gh. Simionescu-Totoeşti, d-na şi dl. Dimitria proprietar şi comerciant moşul miresei, d-na şi dl. Gigore Haimanu comerciant, d-na şi dl. C. Luca proprietar, d-na şi dl. Niţfi, d-na Bezusa, d-ns Lisa Chelciuc, d-na Hatmanu Hârlău, d-nul Emil Diaconescu profesor, Toma Zaharia Institutor, I. Costăchescu dirigintele şcoalei Badara, dl. Mihai Popovici controlor B. P. Domnişoarele Amalia şi Adela Sîmbocescu, Elena şi Nataliţa Haimana, Virginia şi Elena Petrescu student®, Ecaterina Fioresca studentă, Natalia, Lenuţa şi Pachiţa Dârzi profesoare, Lenuţa Toaca studentă, Lenuţa şi Tipcaţa Pasca, Liza Samson studentă. Domnii Căpitan Minea, Romniea Nicolescu student, Aurescu Marcel, Samson studenţi, Basic şi Ionescu Trifan studenţi, Petre Fiorescu, Jenică Pascu, Gh. Mirsilescu pictori. Autoastat: Dl. deputat D. Dimitrie pentru mire, mireasă şi nuni. Dl. P. Flndnaru Intr’o frumoasă cuvântare plină de învăţăminte aduce urări tinerilor căsătoriţi, T. Zaharia pentru părinţii mirilor. D-nii Grigore Teodora, căpitan Popovici administrator de pian şi loan Costăchescu pentru nuni şi întreaga azistenţă.