Mişcarea, noiembrie 1925 (Anul 19, nr. 248-273)

1925-11-01 / nr. 248

ANUL XIX No. 248 ® Bsw*a Baejw» DUMINICA 1 NOEMBRIE 1925 criza iimtirri n Ha UN EXEMPLU PENTRU Nil Criza mlalfterlala dia Franţa deşi | Ia aparenţă numai politica, are totuşi f ia bază o problemă mait mai difici- | lă, şi anume problema financiară, | sau cum se spune in termeni ban- § Chereşti, problema trezorieră. In afară de fricţiunile dintre par- I tidele politice cari au determinat car­telul radical socialist pentru a stabili o majoritate parlamentară, ceea ce a provocat criza ministerială, precum se ştie, au fost procetele financiare­­ ale d-lui Call­aux. Ia criza monetară şi valutară prin­­ Care trece Franţa, i'a ventilat in ulti- | mul timp ideea anei noui emisiuni. ] Dar această propunere a fost com­bătută cu puternicul argument că o ] inflaţiune ar slăbi şi mai mult valoa­rea francului francez. Cu toate discuţiunile pro şi Con­tra şi cu toate frământările din si­nul cabinetului francez, o nouă emi­siune nu s'a făcut, chiar cu sacrifi­ciul Cădere! guvernului. D. Pain­évé, între politica de inflaţiune şi retrage-­­ rea guvernului, a ales ultima soluţie. Exemplul acesta trebue să edifice şi mai bine pe acela dintre oameni! ! noştri politici cari şi astăzi reclamă, la noi, o nouă emisiune.­­. Guvernul nostru, în decursul ani­­i­lor din urmă a luptat cu ucele greu­tăţi financiare, dar a refuzat cu e­­nergie de a face o nouă emisiune urmând sistematic, politica deflaţio­­nistă. Se Simte poate lipsa unui nume­rar mai mare în circulaţia zilnică, dar prin oprirea ori­cărei emisiuni am ajuns la o stabilizare a leului nostru, care se ştie In ce chip a fost speculat Intre anii 1920 - 21 şî care ameninţa la un moment dat să decadă ca şi marca poloneză. Este InContestabil că piaţa noas­tră comercială, care e mult mai dez­voltată ca înainte de răsboi, are ne­­voe de capitaluri mai mari,­dar a­­ceste capitaluri trebuesc procurate prin alte mijloace de­cât pe calea u­­nei inflaţion­ monetare. Primul institut de credit din ţară, Banca Naţională, prin subscripţia re­centă, şi-a mărit capitalul tocmai in scopul de a procura creditele nece­sare în proporţii mai mari. Aceasta va contribui in mod efectiv la ame­liorarea pieţii şi a crizei de numerar. Dar nici intr’un caz nu poate fi vorba de o inflaţiune. Dacă convin­gerea noastră nu e suficientă pentru a edifica, avem astăzi exemplul Fran­ţei. D. Const. Stere despre d. N. Iorga Citate extrase din «olsefta zimţa! „Lumina*1 .Temeliile vieţii noastre de stat s’au dovedit toate zidite pe nisip, independenţa, „Coroana de oţel“, ca simbol al untrei dintre dinastie şi ţară, Constituţia, democraţia,­­Idealul Naţional*—ce îsvor nesecat de Inspiraţii retorice!* * .România trebuie să Intre, In forma ce urmează s’o stabilim, în com­plexul politic şl economic al Europei Centrale („Mittel-Europe") de care ne leagă toate Interesele noastre materiale şi morale“. * Consiliu! de Coroană Întrunit sub preşedenţia Regelui Ferdinand in care s’a dec« răsbeiul a fost­­o înscenare*. * .Ne aducem aminte de osanalele cântate de ziarele marilor noştri na­ţionalişti, d-nii N. Iorga şi A. C. Cazi, unui Craşovan, prigonitorul româ­nilor, numai pentrucâ era antisemit ca şi de insultele Ce au fost pe vremuri adresate în paginele­­Neamului Românesc* defunctului P. V. Dinescu...“ #­ D. N. Iorga a susţinut in Cameră ,poliţismul moscovit* când a fost vorba de Ukraina. .Numele Ukraine va rămânea pentru vecie legat de numele nemuri­torului nostru istoricii La fiecare dată­­ se va ridica în faţă ca o Nemesis răsbunătoare, Memoriul din Analele Academiei. Şi d. N. Iorga-Ukraina va servi de pildă generaţiilor viitoare de aca­demician! români !...* . * „D. Nicolae Iorga a devenit mai întâi Nicolae Iorga Ukraina, apoi Ni­colas Iorga-Romanov. at „In­stilal rău bombastic şi addica nesinficr—stilul d lui Iorga din ul­timii ani". „Şl profesorul de Istorie ş! şeful de partid cu pretenţii de barbat de Stat — — —* -I C- 1_ * „D. N. Itrga In IB0teamsl Romântst11 găseşte prlleja! să n traiste împotriva sxeesslo? mtxfmt- Ilste... Şl nu vine ni frisntf!“ C. STERE I lUCtĂRIlE PARtaMENTULUl fijispu­s al Camerei li Hesajil Tropilor RAPORTUL D-LUI VICTOR IAMANDI SIRE, Adunarea Naţionala a Dipataţilor, re­prezentantă fireasca a aaţlsaei, a salutat ca nesfârşită dragoste presenta Savcrsniior Ţării in mij'oen!­ei. Mal mult de cât ori când, Adunarea de­putaţilor, ţine să-şi irite astăzi, alăturea de Întreaga ţară, simţim întele ei de adâncă bucurie pentru deplina tiasănătoşire a M. Voastre, ridicând mulţumiri fierbinţi Celei Atotputernic, a cărat grija ocrotitoare, a vegheat şi la această greş împrejurare a­­supra destinelor noastre. A, 60 a aniversare a M. Voastre, n’a fost numai fericitul prilej de entasisstă ma­nifestare a iubirei şi a veneraţianel pe care intregul nostru popor Vi Ie poartă, dar prin ea a’a comemorat iasăş unitatea naţională a Statului român, al cărui glorios şi eroic inflomnitor sunteţi. SIRE: Credincioasă marilor Îndatoriri, pe care din cel dintâi ceas al existenţei sale, i le-a impus necesitatea imperioasă a consolidării statalu­ reîntregit, Adunarea deputaţilor este hotărâtă să ducă la bun sfârşit opera în­cepută, care va asigura o­­rednică desvol­tare tuturor puterilor vii ale naţiunii. Călăurită de sănătoasele principii ale de­mocraţiei naţionale, Înscrise la Constituţie, Adunarea Deputaţilor n’a pierdut din ve­dere, in activitatea sa legislativă de până acum, că organisarea şi consolidarea unui stat modern, nu se poate realist decât prin echilibrarea şi armonizarea tuturor intere­­selor sociale, in spirit de ordine şi echitate şi prin muncă stăruitoare. Opera legislativă îndeplinită până in pre­zent, constitue mărturia luminoasă a res­pectului ce am acordat acestei concepţiuni. Cu aceeaş solicitudine ce am arătat tot­deauna intereselor obşteşti, vom căuta să înzestrăm ţara cu legiuirile de care are ne­voi pentru desăvârşita ei consolidare. Lgile privitoare la regimul cultelor, la în­văţământ, la complactarea reformelor eco­nomice şi financiare, precum şi legile de organizare a serviciului sanitar, a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, vor fi votate, punând astfel un acord principiile Constitu­­ţiei cu noalte realităţi ale vieţii noastre de Stat. Necesitatea unei legi electorale snittre, pe tot cuprinsul ţării, va fi satisfăcută, ţi­­nându-se seamă de prevederile constitu­ţionale. SIRE: Politica financiară ce urmează de aproa­pe 4 ani, ne-a îngăduit să facem faţă o­­bligaţiunilor noastre pentru străinătate, să aranjăm cea mai mare parte a datoriei flotante din interior şi să reafişăm numai prin propriile puteri ale ţării al patrulea buget chilibrat. Astăzi, când prestigiul şi creditul Statu­lui în afară, au fost restabilite, iar buna funcţionare a finanţelor publice asigurată, grija noastră se îndreaptă mai sfârşitor spre funcţionarii publici, ale căror salarii nu mai pot rămâna în situaţiunea de acum. Vom da toată atenţiunea întocmire!­a buge­tului şi reorgailzării serviciilor publice, pen­tru ca îmbunătăţirea stării materiale a fun­cţionarilor să fie cât mai serioasă. De altfel, încă de la începutul actualei l l­­gislatori, am căutat să mărita treptat şi la Italia posibiliţitor bugetare, salariilor sluji­­torilor statalei—aceasta fiind aaa din pre­ocupările noastre cele ouai importante. Ne dăm seama lasă, ci fără rezolvarea problemei reparaţisailor şi aceea a datori­ilor de războia, refacerea fi consolidarea financiari a Statala! nu vor pitea fi com­plect Îndeplinite. Avem toati la crederea la spiritul de jus­­tiţia al aliaţilor şi sperăm că la tratativele ce ae urmează ca el, In aceasti mare pro­blemă, se va (ine seamă de imensele sacri­fici pe c­are Romlnia Ie-a lient In războiu!­coman, fl I se vor recunoaşte toate dreptu­­riie revedite din tratate, pentraca Incertitu­dinea ,l dabial de astăzi si fie­­ alăturate, SIRE. După ce prin marea reformă agrară, În­făptuită de la război Încoace, ţărănime! 1 a'a asigurat o malta ai toare atare economi­că,— Adunarea Naţională a deputaţiîor, ur­mărind o politică de echilibru intre claie f! Îndreptăţită satisfacerea a tuturor nevoilor sociale.—lf! Îndreaptă acum atentiunea că­tre muncitorimea de la orife. Legile menite să rezolve chestiunea mun­citorească ft să dea acestei însemnate clase sociale in viata democratică a itatuia! nostru, rolui pe care ea II merită, vor fi cercetate cu toată griji, iar deplina lor lafăptuire va fi considerată ca unul din principalele obiec­tive ale activităţii parlamentare din această sesiune. Cooperaţia Ifi vi căpăta legislatim­en­ea firească, pentru a putea să corespundă co­vârşitoarei sile chemări In organizarea şl stimularea producţiei rurale, precum fl’n ar­monizarea Intereselor diferiţilor factori eco­nomici. Alcătuirea nani cod ni cooperaţiei, con­­stitue preocuparea noastră constantă In a­­ceastă direcţiune. SIRE, Armata ţării, pavăză neclintită apărării noastre In afară, şi a linişte! dinăuntru, gă­seşte din partea Adunări! Deputaţilor, nu numai dragostei aa Întreagă, dar şi hotă­rârea de a face toate sacrificiile pentru re­organizarea 11 Întărirea pe care cei dinţii aşezământ naţional al statalei se merită. Vom şti să-i dăm toate mijloacele pentru a corespunde multiplelor cerinţe moderne, desăvârşindu-i pregătirea şi asigurând ţării liniştea unei normale şi fecunde desvoltări viitoare, îmbunătăţirea traiului pentru soldat şi mă­rirea soldelor corpului ofiţeresc sunt însăşi condiţiunile da existenţă şl serioasă faacţi­­onare a instituţiii. SIRE, încredinţată că numai o eră lun­gl de li­nişte Intre popoare poate garanta refacerea şl consolidarea statelor at&t de grea Încer­cate In războiul mondial—România urmă­reşte, cu sinceritate şi perseverenţi, o po­litică de pace. Menţinându-şi raporturile sale cu Aliaţii, şi cu celelalte state în chip pe deplin mul­­ţumitor, Statul român vide cu satisfacţie că rezolvarea aproape a tuturor chestiuni­lor economice şi politice, rezultate din apli­carea tratatelor, li asigură un prestigiu spo­rit In această parte a Europei, iar rolul său de factor de ordina şi de progrta este re­­cunoscut şi apreciat de Intreaga lume. SIRE, Im­fleţiţi de aceste simţiminte şi strâns m­iţ! In jurul guvernului M. Voastre, In care vedem expresiunea „clară a simţi mia­lelor şi a voinţei noastre, Adunarea Naţio­nală a Deputaţilor, va şti să-şi Îndeplinea­scă cu toată hotărârea şi patriotismu!, ma­rile sale Îndatoriri faţa de Ţară şi faţă de Tron. Plini de iubire şi de recunoştinţă pentru Rege, Dinastie şi Ţară, Înălţăm rugile noa­stre către Crl­a­tor Puternic, pentru a ne avea şi mai departe la paza sa. Şi trăiţi, SIRE, Rege de arobitor de neam şi ififăptutor al României măritei Sâ trăiască M. S. Regina, slăvită noa­stră Doamnă! Să trăiască Dinastia! Raportor: VICTOR IAMANDI Deputat RECENZII „POVESTE «Ml! VIS” «nmwsavMi — POEM TEATRAL, de I. DAFIN — După­ cum am anunţat, în atelierele­­Vieţii Româneşti“ a apărat zilele aaeste un ele­gant volum Intitulat .Povestea unui vis" datorit colegului nostru d. I. Dafin, cunos­cuta! publicist ieşan. .Povestea kbu! vis“ este un poem tea­tral, scris într’o armonioasă versificaţie, cere ar putea fi reprezentat pe scena teatralui naţional. Până vom face noi recenzia cuvenită, dăm loc altor aprecieri, în afară de redac­ţia­­.-noastră. După frumoasa notare apărută în croni­ca literară a­­Viitorului“, reproducem aici însemnările cronicarului literar al stavului .Lumea" care face următoarele aprecieri In numărat de azi: .Nu fără emoţie am decensta barmiul nostru coleg şi concetăţean d. Ioan Dafin. .Povestea unui vis" e un poem de un roras­tii la care face bine şi dă tloaia unei tinereţi. Antrenează generaţiile tinere spre o lume mai echilibrată. Versul clasic al d-lui I. Dafin este tot a­­tât de liniştitor ca şi basmele in căldura cărora am crescut cu toţii. Corectitudinea versurilor precum şi in­tensitatea susţinută a Inspiraţiei — fac dia .Povestea unui vis" o lectură pe cât de plăcută, pe atât de odihnitoare. Este însuşi scopul basmului! Avem credinţa că d. Dafin l-a realizat. Ne pare bine a i-o spune. Şi suntem convinşi că o vor confirma toţi cetitorii, cărora l­ recomandăm poemul persistentului visător Dafi". Poemul teatral .Povestea ansi vis" nu costă de­cât 20 lei și se află de vânzare la toate librăriile. ECOURI .Societatea de Estetică" din Bucureşti, de sub conducerea d-lor Lucian şi Stelian Mateescu, a organizat ua ciclu de confe­rinţe, pentru In» Noembrie, în zilele de Du­minică 1, 8, 15, 22 şi 29, orele 11—12 a. m., In Sala­­Fundaţiei Regele Carol". Ciclul cuprinde o expunere critică asupra Estetice! Nobs" și este constituit astfel: N. DAVIDESCU: Simbolism. O. W. CISER : Impresionism. I. SAN GIORGIU: Expresionism. STELIAN MATEESCU : Suprarealist­. ŞTEFAN NENIŢESCU : Tendiaţele es­tetice ale timpului. * .Ateneul Literar" revistă ce apare la Ba­cău, aduce în numărul de Octombrie cola­borarea d-lor G. Tabacanu, G. V. Racovic, I. Laur, I. Popa, St. Canacu, Al. Şendrea şi I. Sănduiescu. Postul Bicovla scrie la acest număr o inspiraţie în proză.* Se anunţă reapariţia revistei literara .Fla­căra" sub direcţiunea d-lor I. Valjean şi H. Furtună, doi literați cunoscuți și distinşi parlamentari. NOTE Intre fantazie şi realitate Dacă numele Isl Hoffmann, ale Ici Ed. Pos şi ale Ini Wells au început să se în­­văluiască in ceaţa altărei, fanteziile realiste ieşite de sub pans lui Ramon Gomez de la Serna devin tot mai actuale. Ultima sa carte de senzaţie purtând tit­lul .Doctorul vrăjitor", e o încercare meş­teşugită de a traduce în practică fenome­ne care variază între imposibil şi natural. Dealtfel deductivismul doctorului (sau mai bine zis al autorului) e aşa de asăestric în­jghebat încât nu dă greş chiar în cazurile cele mai misterioase. Unul dintre pacienţi are o melancolie pronunţată, cu predispoziţii de sinucidere. Ca orice maladie declarată fără leac după o minuţioasă cercetare a marilor specialişti de boli nervoase, ea pasionează pe vrrji­­torul nostru, care-i distruge dintr’o dată cauza şi efectele. Dar cura ? Temperamentul lui Ramon Gomez de la Serna e predispus pentru satiră. O fină iro­nie intoxichsaal toate marele lui mijloace şi acelaş dezastru are loc şi în cazul de faţă. Tinereţa pacientului era tulburată de ne­norocite încercuri de căsătorie şi de morţi

Next