Mişcarea, noiembrie 1925 (Anul 19, nr. 248-273)
1925-11-01 / nr. 248
ANUL XIX No. 248 ® Bsw*a Baejw» DUMINICA 1 NOEMBRIE 1925 criza iimtirri n Ha UN EXEMPLU PENTRU Nil Criza mlalfterlala dia Franţa deşi | Ia aparenţă numai politica, are totuşi f ia bază o problemă mait mai difici- | lă, şi anume problema financiară, | sau cum se spune in termeni ban- § Chereşti, problema trezorieră. In afară de fricţiunile dintre par- I tidele politice cari au determinat cartelul radical socialist pentru a stabili o majoritate parlamentară, ceea ce a provocat criza ministerială, precum se ştie, au fost procetele financiare ale d-lui Callaux. Ia criza monetară şi valutară prin Care trece Franţa, i'a ventilat in ulti- | mul timp ideea anei noui emisiuni. ] Dar această propunere a fost combătută cu puternicul argument că o ] inflaţiune ar slăbi şi mai mult valoarea francului francez. Cu toate discuţiunile pro şi Contra şi cu toate frământările din sinul cabinetului francez, o nouă emisiune nu s'a făcut, chiar cu sacrificiul Cădere! guvernului. D. Painévé, între politica de inflaţiune şi retrage- rea guvernului, a ales ultima soluţie. Exemplul acesta trebue să edifice şi mai bine pe acela dintre oameni! ! noştri politici cari şi astăzi reclamă, la noi, o nouă emisiune.. Guvernul nostru, în decursul aniilor din urmă a luptat cu ucele greutăţi financiare, dar a refuzat cu energie de a face o nouă emisiune urmând sistematic, politica deflaţionistă. Se Simte poate lipsa unui numerar mai mare în circulaţia zilnică, dar prin oprirea oricărei emisiuni am ajuns la o stabilizare a leului nostru, care se ştie In ce chip a fost speculat Intre anii 1920 - 21 şî care ameninţa la un moment dat să decadă ca şi marca poloneză. Este InContestabil că piaţa noastră comercială, care e mult mai dezvoltată ca înainte de răsboi, are nevoe de capitaluri mai mari,dar aceste capitaluri trebuesc procurate prin alte mijloace decât pe calea unei inflaţion monetare. Primul institut de credit din ţară, Banca Naţională, prin subscripţia recentă, şi-a mărit capitalul tocmai in scopul de a procura creditele necesare în proporţii mai mari. Aceasta va contribui in mod efectiv la ameliorarea pieţii şi a crizei de numerar. Dar nici intr’un caz nu poate fi vorba de o inflaţiune. Dacă convingerea noastră nu e suficientă pentru a edifica, avem astăzi exemplul Franţei. D. Const. Stere despre d. N. Iorga Citate extrase din «olsefta zimţa! „Lumina*1 .Temeliile vieţii noastre de stat s’au dovedit toate zidite pe nisip, independenţa, „Coroana de oţel“, ca simbol al untrei dintre dinastie şi ţară, Constituţia, democraţia,Idealul Naţional*—ce îsvor nesecat de Inspiraţii retorice!* * .România trebuie să Intre, In forma ce urmează s’o stabilim, în complexul politic şl economic al Europei Centrale („Mittel-Europe") de care ne leagă toate Interesele noastre materiale şi morale“. * Consiliu! de Coroană Întrunit sub preşedenţia Regelui Ferdinand in care s’a dec« răsbeiul a fosto înscenare*. * .Ne aducem aminte de osanalele cântate de ziarele marilor noştri naţionalişti, d-nii N. Iorga şi A. C. Cazi, unui Craşovan, prigonitorul românilor, numai pentrucâ era antisemit ca şi de insultele Ce au fost pe vremuri adresate în pagineleNeamului Românesc* defunctului P. V. Dinescu...“ # D. N. Iorga a susţinut in Cameră ,poliţismul moscovit* când a fost vorba de Ukraina. .Numele Ukraine va rămânea pentru vecie legat de numele nemuritorului nostru istoricii La fiecare dată se va ridica în faţă ca o Nemesis răsbunătoare, Memoriul din Analele Academiei. Şi d. N. Iorga-Ukraina va servi de pildă generaţiilor viitoare de academician! români !...* . * „D. Nicolae Iorga a devenit mai întâi Nicolae Iorga Ukraina, apoi Nicolas Iorga-Romanov. at „Instilal rău bombastic şi addica nesinficr—stilul d lui Iorga din ultimii ani". „Şl profesorul de Istorie ş! şeful de partid cu pretenţii de barbat de Stat — — —* -I C- 1_ * „D. N. Itrga In IB0teamsl Romântst11 găseşte prlleja! să n traiste împotriva sxeesslo? mtxfmt- Ilste... Şl nu vine ni frisntf!“ C. STERE I lUCtĂRIlE PARtaMENTULUl fijispus al Camerei li Hesajil Tropilor RAPORTUL D-LUI VICTOR IAMANDI SIRE, Adunarea Naţionala a Dipataţilor, reprezentantă fireasca a aaţlsaei, a salutat ca nesfârşită dragoste presenta Savcrsniior Ţării in mij'oen!ei. Mal mult de cât ori când, Adunarea deputaţilor, ţine să-şi irite astăzi, alăturea de Întreaga ţară, simţim întele ei de adâncă bucurie pentru deplina tiasănătoşire a M. Voastre, ridicând mulţumiri fierbinţi Celei Atotputernic, a cărat grija ocrotitoare, a vegheat şi la această greş împrejurare asupra destinelor noastre. A, 60 a aniversare a M. Voastre, n’a fost numai fericitul prilej de entasisstă manifestare a iubirei şi a veneraţianel pe care intregul nostru popor Vi Ie poartă, dar prin ea a’a comemorat iasăş unitatea naţională a Statului român, al cărui glorios şi eroic inflomnitor sunteţi. SIRE: Credincioasă marilor Îndatoriri, pe care din cel dintâi ceas al existenţei sale, i le-a impus necesitatea imperioasă a consolidării statalu reîntregit, Adunarea deputaţilor este hotărâtă să ducă la bun sfârşit opera începută, care va asigura orednică desvoltare tuturor puterilor vii ale naţiunii. Călăurită de sănătoasele principii ale democraţiei naţionale, Înscrise la Constituţie, Adunarea Deputaţilor n’a pierdut din vedere, in activitatea sa legislativă de până acum, că organisarea şi consolidarea unui stat modern, nu se poate realist decât prin echilibrarea şi armonizarea tuturor intereselor sociale, in spirit de ordine şi echitate şi prin muncă stăruitoare. Opera legislativă îndeplinită până in prezent, constitue mărturia luminoasă a respectului ce am acordat acestei concepţiuni. Cu aceeaş solicitudine ce am arătat totdeauna intereselor obşteşti, vom căuta să înzestrăm ţara cu legiuirile de care are nevoi pentru desăvârşita ei consolidare. Lgile privitoare la regimul cultelor, la învăţământ, la complactarea reformelor economice şi financiare, precum şi legile de organizare a serviciului sanitar, a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, vor fi votate, punând astfel un acord principiile Constituţiei cu noalte realităţi ale vieţii noastre de Stat. Necesitatea unei legi electorale snittre, pe tot cuprinsul ţării, va fi satisfăcută, ţinându-se seamă de prevederile constituţionale. SIRE: Politica financiară ce urmează de aproape 4 ani, ne-a îngăduit să facem faţă obligaţiunilor noastre pentru străinătate, să aranjăm cea mai mare parte a datoriei flotante din interior şi să reafişăm numai prin propriile puteri ale ţării al patrulea buget chilibrat. Astăzi, când prestigiul şi creditul Statului în afară, au fost restabilite, iar buna funcţionare a finanţelor publice asigurată, grija noastră se îndreaptă mai sfârşitor spre funcţionarii publici, ale căror salarii nu mai pot rămâna în situaţiunea de acum. Vom da toată atenţiunea întocmire!a bugetului şi reorgailzării serviciilor publice, pentru ca îmbunătăţirea stării materiale a funcţionarilor să fie cât mai serioasă. De altfel, încă de la începutul actualei l lgislatori, am căutat să mărita treptat şi la Italia posibiliţitor bugetare, salariilor slujitorilor statalei—aceasta fiind aaa din preocupările noastre cele ouai importante. Ne dăm seama lasă, ci fără rezolvarea problemei reparaţisailor şi aceea a datoriilor de războia, refacerea fi consolidarea financiari a Statala! nu vor pitea fi complect Îndeplinite. Avem toati la crederea la spiritul de justiţia al aliaţilor şi sperăm că la tratativele ce ae urmează ca el, In aceasti mare problemă, se va (ine seamă de imensele sacrifici pe care Romlnia Ie-a lient In războiu!coman, fl I se vor recunoaşte toate drepturiie revedite din tratate, pentraca Incertitudinea ,l dabial de astăzi si fie alăturate, SIRE. După ce prin marea reformă agrară, Înfăptuită de la război Încoace, ţărănime! 1 a'a asigurat o malta ai toare atare economică,— Adunarea Naţională a deputaţiîor, urmărind o politică de echilibru intre claie f! Îndreptăţită satisfacerea a tuturor nevoilor sociale.—lf! Îndreaptă acum atentiunea către muncitorimea de la orife. Legile menite să rezolve chestiunea muncitorească ft să dea acestei însemnate clase sociale in viata democratică a itatuia! nostru, rolui pe care ea II merită, vor fi cercetate cu toată griji, iar deplina lor lafăptuire va fi considerată ca unul din principalele obiective ale activităţii parlamentare din această sesiune. Cooperaţia Ifi vi căpăta legislatimenea firească, pentru a putea să corespundă covârşitoarei sile chemări In organizarea şl stimularea producţiei rurale, precum fl’n armonizarea Intereselor diferiţilor factori economici. Alcătuirea nani cod ni cooperaţiei, constitue preocuparea noastră constantă In această direcţiune. SIRE, Armata ţării, pavăză neclintită apărării noastre In afară, şi a linişte! dinăuntru, găseşte din partea Adunări! Deputaţilor, nu numai dragostei aa Întreagă, dar şi hotărârea de a face toate sacrificiile pentru reorganizarea 11 Întărirea pe care cei dinţii aşezământ naţional al statalei se merită. Vom şti să-i dăm toate mijloacele pentru a corespunde multiplelor cerinţe moderne, desăvârşindu-i pregătirea şi asigurând ţării liniştea unei normale şi fecunde desvoltări viitoare, îmbunătăţirea traiului pentru soldat şi mărirea soldelor corpului ofiţeresc sunt însăşi condiţiunile da existenţă şl serioasă faacţionare a instituţiii. SIRE, încredinţată că numai o eră lungl de linişte Intre popoare poate garanta refacerea şl consolidarea statelor at&t de grea Încercate In războiul mondial—România urmăreşte, cu sinceritate şi perseverenţi, o politică de pace. Menţinându-şi raporturile sale cu Aliaţii, şi cu celelalte state în chip pe deplin mulţumitor, Statul român vide cu satisfacţie că rezolvarea aproape a tuturor chestiunilor economice şi politice, rezultate din aplicarea tratatelor, li asigură un prestigiu sporit In această parte a Europei, iar rolul său de factor de ordina şi de progrta este recunoscut şi apreciat de Intreaga lume. SIRE, Imfleţiţi de aceste simţiminte şi strâns miţ! In jurul guvernului M. Voastre, In care vedem expresiunea „clară a simţi mialelor şi a voinţei noastre, Adunarea Naţională a Deputaţilor, va şti să-şi Îndeplinească cu toată hotărârea şi patriotismu!, marile sale Îndatoriri faţa de Ţară şi faţă de Tron. Plini de iubire şi de recunoştinţă pentru Rege, Dinastie şi Ţară, Înălţăm rugile noastre către Crlator Puternic, pentru a ne avea şi mai departe la paza sa. Şi trăiţi, SIRE, Rege de arobitor de neam şi ififăptutor al României măritei Sâ trăiască M. S. Regina, slăvită noastră Doamnă! Să trăiască Dinastia! Raportor: VICTOR IAMANDI Deputat RECENZII „POVESTE «Ml! VIS” «nmwsavMi — POEM TEATRAL, de I. DAFIN — După cum am anunţat, în ateliereleVieţii Româneşti“ a apărat zilele aaeste un elegant volum Intitulat .Povestea unui vis" datorit colegului nostru d. I. Dafin, cunoscuta! publicist ieşan. .Povestea kbu! vis“ este un poem teatral, scris într’o armonioasă versificaţie, cere ar putea fi reprezentat pe scena teatralui naţional. Până vom face noi recenzia cuvenită, dăm loc altor aprecieri, în afară de redacţia.-noastră. După frumoasa notare apărută în cronica literară aViitorului“, reproducem aici însemnările cronicarului literar al stavului .Lumea" care face următoarele aprecieri In numărat de azi: .Nu fără emoţie am decensta barmiul nostru coleg şi concetăţean d. Ioan Dafin. .Povestea unui vis" e un poem de un rorastii la care face bine şi dă tloaia unei tinereţi. Antrenează generaţiile tinere spre o lume mai echilibrată. Versul clasic al d-lui I. Dafin este tot atât de liniştitor ca şi basmele in căldura cărora am crescut cu toţii. Corectitudinea versurilor precum şi intensitatea susţinută a Inspiraţiei — fac dia .Povestea unui vis" o lectură pe cât de plăcută, pe atât de odihnitoare. Este însuşi scopul basmului! Avem credinţa că d. Dafin l-a realizat. Ne pare bine a i-o spune. Şi suntem convinşi că o vor confirma toţi cetitorii, cărora l recomandăm poemul persistentului visător Dafi". Poemul teatral .Povestea ansi vis" nu costă decât 20 lei și se află de vânzare la toate librăriile. ECOURI .Societatea de Estetică" din Bucureşti, de sub conducerea d-lor Lucian şi Stelian Mateescu, a organizat ua ciclu de conferinţe, pentru In» Noembrie, în zilele de Duminică 1, 8, 15, 22 şi 29, orele 11—12 a. m., In SalaFundaţiei Regele Carol". Ciclul cuprinde o expunere critică asupra Estetice! Nobs" și este constituit astfel: N. DAVIDESCU: Simbolism. O. W. CISER : Impresionism. I. SAN GIORGIU: Expresionism. STELIAN MATEESCU : Suprarealist. ŞTEFAN NENIŢESCU : Tendiaţele estetice ale timpului. * .Ateneul Literar" revistă ce apare la Bacău, aduce în numărul de Octombrie colaborarea d-lor G. Tabacanu, G. V. Racovic, I. Laur, I. Popa, St. Canacu, Al. Şendrea şi I. Sănduiescu. Postul Bicovla scrie la acest număr o inspiraţie în proză.* Se anunţă reapariţia revistei literara .Flacăra" sub direcţiunea d-lor I. Valjean şi H. Furtună, doi literați cunoscuți și distinşi parlamentari. NOTE Intre fantazie şi realitate Dacă numele Isl Hoffmann, ale Ici Ed. Pos şi ale Ini Wells au început să se învăluiască in ceaţa altărei, fanteziile realiste ieşite de sub pans lui Ramon Gomez de la Serna devin tot mai actuale. Ultima sa carte de senzaţie purtând titlul .Doctorul vrăjitor", e o încercare meşteşugită de a traduce în practică fenomene care variază între imposibil şi natural. Dealtfel deductivismul doctorului (sau mai bine zis al autorului) e aşa de asăestric înjghebat încât nu dă greş chiar în cazurile cele mai misterioase. Unul dintre pacienţi are o melancolie pronunţată, cu predispoziţii de sinucidere. Ca orice maladie declarată fără leac după o minuţioasă cercetare a marilor specialişti de boli nervoase, ea pasionează pe vrrjitorul nostru, care-i distruge dintr’o dată cauza şi efectele. Dar cura ? Temperamentul lui Ramon Gomez de la Serna e predispus pentru satiră. O fină ironie intoxichsaal toate marele lui mijloace şi acelaş dezastru are loc şi în cazul de faţă. Tinereţa pacientului era tulburată de nenorocite încercuri de căsătorie şi de morţi