Mişcarea, noiembrie 1925 (Anul 19, nr. 248-273)

1925-11-01 / nr. 248

prea matere, în familie la a căror ceremo­nie feseseră martore p­­ărmani pereche de mânaţi albi, acum rupte şi pitate. Păs­trate firi vre-o intenţie preconcepută în­­tr’unul din saltarele mai uzitate ale biroc­­­al, tie î­i produceae efectul zi ca ei şi­ re­­îavian la mintea bolnavului tot ce f­­ieie mai negru şi mai dezolant di­ realitatea vieţei sale. Ata­că odată cu distragerea lor, doctorul vrăjitor găibie leacul cel mai eficace. Nu vom merge mai departe ca descrierea ca­zărilor imaginate de Gomez da la Sersa; ele au o prea mare similaritate ca acesta şi sânt tot aşa de bine d­olaite. Insă ramtne cert că oricâtă logică jjt’ar contară printre rânduri, banalitatea e mai mult decât evidentă. Dar lucrurile nu rămân aici. Această banalitate R. G. de la Serna a căutat-o cu o perzistenţă diabolică. Ne pitem deci pase noul semne de Întrebare şi exclamare. Misterul e lesne de dezvăluit. Fantasia nu exprimă pentru scriitorul spaniol, altceva de­cât un grad a! realităţii. Sub cele mai ne­înţelese lucruri se ascende un mecanism de o simplitate meschină, care-şi bate joc de avânturire imaginaţiei noastre cercetătoare. Şi R. G. de la Serna râde, Ironizează și descifrează. Ai impresia că el Își bate joc de cititori, IRS un efect care li convine. ABELARDUS. Amintiri despre Eminescu iii La eşirea Ini din spital prieteni Ii duseră la nosta Ini locuinţă, o odăiţă Ia ogradă Ia etsgiul al III-lea din casele Lepădata str. Lăpaşaesnu, locuinţl pe care m­e­trei o plă­­tiau lunar presam şi întreţinerea, după măr­turisirea însuşi a poetuiei. Cam intrai In a­­ceastă odăiţă te lovia simplicitatea ei. In faţă o oglindă cu consolă, In mijlocul casei o masă, la stânga odăie! In fand, cu pet simplu de fer ca vergi, Is căpătai paturi! o măsuţă îndreptai ferestrei, şi două scaune simple, nimic aşternut pe dusa mea. Pe mă­suţa dela cap, un sfeşnic, o garafă cu apă şi un teanc de sferturi de hârtia albă an condein şi­ o călimară. Pe jos şi pe mese tot soiul de reviste, broşuri, cărţi, împrăş­tiate In cea mai mare desordine precum şi numeroase bucăţi de hârtie ca versuri şi proză, anele şterse sitele rupte şi mototolite. De câte­va luni poetul era instalat In a­­ceastă cameră modestă, datând o viaţă simplă şi trăind cu amintirea zilelor fru­moase, petrecute la Intimitatea prietenilor in serile cu lună plină la faimoasa Bolta­rese sau la Anton In Tătăraşl cu nemzri­­torul Creangă. Intr’una din zile chemă prîntr’un bilet pe doctorandul Gavrilsscu, și când li văzu că intri pe ași, li zise ca an­ton mâhnit și dureros : Vezi domnule Gavrilescu iar te­am necăjit, iar sânt bolnav. Ei stătea la pat cu ns oghial de bahi­ stacoj n și mur­dar, părul lui frumos in desoroine și cu barba mare nerasă. — Dar ce aveți domnule Eminescu.—ÎI Întrebă dottorandul cu blândețe. — Apoi ce să am, ara niște răni la pi­cioare. Doctorandul Ii examină și in adevăr con­stată că pe ambele gambe existau mai multe plăci da Ed­ima din cari unele ulce­rate, de natură sifilitici. De elitei ei citrnd­ de Edima pe membrile interioare Însoţite şl de alte slaba manifestaţiuni sifilitice ter­ţiare, fusese constatate şi cu câte­va luni in urmă, pa când el se găsea In spital pentru fractura pictorului şl când a ş! fost supus anal tratament anti-sifilitic, tratament, pe care a fost cu insistenţă slăbuit de al urma un timp mai îadsisngat, sub cuvenita supraveghere şi direcţie medicală, explicân­­eta-î-so atât Ini cât şi prietinilor Ini intimi, gravele consecinţe ce poate avea un sifilis ne­tratat. Vedeţi domnule Eminescu, dacă mi-aţi fi ascultat sfaturile care vi le-am fi fost dat in spital, azi nu ajungeaţi să suferiţ! astfel! Vizitat şi de bătrânul doctor Ross i se In­stitui cuvenitul tratament local şi cauzal. El lasă imediat ce văzu că rănile i s’au cica­trizat, negiică iarăşi urmarea tratamentului indicat şi psalmist cum era, se lisă In voia «aurie!, ca toate sfaturile şi Insistenţii« bo­nurilor sil prieteni. (va urma) wo--»«i BrsoyACQAB La Cinema gidon­ se reprezintă astăzi a 4-a şi ultima seria din giăudtoăut tfilm „OMUL FARA NOME“ «enzaţionainî roman da aventuri a cărui acţiune se petrece pe întreg pământul. Acessti ultimă serie : Sal­tul lai umbra nopţeil sa desfăşoară in feri­cele locuri ala băilor St. Maurice, apoi la munte etc. etc. Saat uitiatito capitole care Inch le nam­ din cele mai frumoase şi inte­­rerissere romane al cărui tron HARRY LIEDTKE a avut cea mai frutaoasă crea­­ţiune. Programul mai cuprinde islot regele min­cinoşilor, comedie In 2 acte cu simpaticul artist american şi ultimele creaţii ale modei pariziene imbele bogatul program. Ca adact la program, Baronul Satanic dramă din viaţa princiară şi a nobleţei. Duminică 1 Naembig Bafilio biciclistul aerian, miracolul epocei m­işcarea iaşteTipografia „Albia»* Str. Sealşifl^So. 1­ ­­NFORMATIUNI — Domînică va avea loc la Ba­­gureşti şedinţa consiliului central al societăţii „Oftanilior din­ răsboi“. — Dr. Constantin Tema primarei onşalal plsagă la astăleată la Ba­­sareţti spre a lui parte la latră­lie Camerei. — Lucrările la palatul justiţiei Continuă cu multă asiduitate. Pentru secţiile tribunalului a început aranjarea mobilierului, astfel că sec­ţiile tribunaluri­ vor începe ti fane­­ţioiezi la datele annotate. „ Comitetul pentru ridicarea sta­tul­­ui Eminescu la Iaşi, de pe lângă „Ateneul Păraran“, organizând p­rinii publici Duminică 1 Noembrie C, la scopul sporirii fond isrhior nece­sar®, şi la care îşi vor da concur­­sa­­mei marte d-şoare şi domni din­tre intelectualii taşelui, ro­g­ publi­cul a primi cu bunăvoinţă gl-şî dea obolul şi pe aceastâ cale pentru fru­mosul scop ca se urmăreşte de a vedea r­ali ânduse Ctz nn. Cg.y.s de vreme In oraşul nosru măreţul brosz al lui MIHAI EMINESCU. POLITICE. Ia şedinţa de ieri a Camerei, d. Victor Iamandi, ra­portor, a dat cetire la aplanzita ma­jorităţii, profitat de răspuns la Me­sajul Tronaia!. Discuţia la Mesaj va încape Luni. Camera Deputaţilor a votat ieri un mare entastasm pronctul de lege pentru Înfiinţarea „Fundaţiei Rigenii Ferdinand 1*. D. Iorgs „ştiui" opoziţie! Coali­zate, ca să fie Iu total pe plaiul d-lul C. Stere, a­nu­tleat şi acest proect. Fără alt comsnîar. — Senatul a îalr^t ieri la sîg­­ţiaaf. — Printre membrele fondatoare a socie­tăţii scriitoarelor din laşi, din eroare am uitat a semnala şi pe domnişoara Calomira Cimara, autoarea a numeroase lucrări li­terare. Facem cuvenita menţiane. § — In strada Anastasie Pana o femeie numită Brill a arăscut doi bieţi şi o fetiţă, —toţi sănătoşi. — In astă seară are Ioc la teatrul na­ţional concertat domnişoarelor Angliei, to­ţi’au program atractiv. Va fi o seară de adevărată musică. A apărat­­! se află depus la toate li­brăriile . POVESTEA UNUI VIS Poem teatral de I. DAFIN Volumul elegant imprimat în atelierele tipografiei „Visţa Românească“ pe hârtie ve­li­gă, nu costă decât 20 Iei. STAŢIUNEA METEOROLOGICA A ORAŞULUI IAŞI — LICEUL INTERNAT — 1928 Octomb. 29 Tempsraîars la ora 1 din», In C* Bil.r.nt« («ţi dt ieri + " 9.0 1.4 minimă absontă la cursul nopţii 6 5 — 3.5 a maximă abse­ntă a zilei precedente 13.0 — 1.5 Presiunea atmosferică la 8 dina., la mm 759 ^ 4.0 — Umiditatea la I dim., In pro­ceata 958/.­­ 13»/, SPORIREA ECLERAJULUI. — La artpa electrică înarările pentru instalarea noului motor „Diesel“ sunt aproape terminate. Lu­crările continuă astfel ci în cursul lunii viitoare ecleismul oraşului va fi asigurat şi in acela­ timp sporit. LICITAŢII.—Epitropia Ginerală a Casei Spitalelor Sff. Spiridon din Iaşi face cu­­noscut d­ În ziua de 16 Noembre a. c. orele 10 a. m. se va ţine la Cancelaria Epitropiei Generale, licitaţie cu oferte în­chise pentru tipărirea imprimatelor şi a re­gistrelor necesare pe timp de un an de zite. Condiţiunele se pot vedea in fiecare an de lucru la la Cancelaria Epitropiei Gene­rale Serviciul administrativ între orele 10*12 a. m. Garanţia provizorie este de 5000 Iei în numerar sau echivalentul azmeranului in efecte publice. —Deasemsenea aduc la cunoştinţa gene­rală că in zona da 12 Noembrie 1925, va ţine licitaţie publică cu oferte Închise pen­­tru vânzarea materialului lemnos din par­chetele 12, 13 şi 14 din pădurea Roşiss», jud. Filei« In suprafaţă de 38 ha. 13 arii. Garanţie 35.000 lei. Condiţiunile da vânzare se pot vedea In ori ce ai de lucra in birou! Silvic al En­tropiei. Licitaţia se va ţine conform art. 72 83 din legea comptabilitltei. Dmtm A. Gavrilcsy« Coffisnlisţiani zilnice 9—12 şi 2—8 p. m. STR. LANGA No. 13 IASI B. 20-2 DE LA TRIBUNALE Procesul Andreiew- Lascar Antoniu Dl. Lascar Antonin, cunoscutul avocat mutat la București a vândut In iulie 1924, imobilul sin din str. Corp No. 4, Casei Mancei C. F. R., din Bacursfd­, pentru suma de 3 milioane lei. In aceaste afacere, Andreew, cunoscutul mlsic din las­­cere şi dânsul partea sa, care ar fi de vre-o 130000 Iei, de pe b­una mij­locire! acestei vânzări. Dl. Lascar Antonin, la interogatorul lui, In şedinţa de eri nu recunoaşte Insă, pe Andreew ca mijlocitor. Dl. Antonia pretinde ci oferta i s’a făcut la domicilii de dl. dr. Costinin directorat general al Casei Mincei şi dl. ing. Cratero, sub-director general şi că ar fi avut o convenţie cu Andreew care expirase cu mult Înaintea desăvârşire! a­­cestei vânzări. Din răspunsul la interogator al d-lui And­foam­ reeşind un rncepnt de dovadă scrisă, Andreew a cerut dovada cu martori pentru complinirea acțiunei. Dr. Lascar Antonin s’a opus contra a­­ctual dovezi, pe motiv că din interogator n’a rela­tat nici o probă. E vorba de o convenție care a expirat de mult. Recu­noaște că a pretins de la reclamant resti­tuirea unei scrisori, dar aceasta a făcut’o fliad­ că nu mai era la drept ca Andreew să posedeze acea scrisoare, din moment ce convenţiei expirase cu el. Reclamantul a suţinut insă că convenţia nu incetase nici un moment şi indici mar­tori dovedirea acţiunei. Tribunalul a admis martorii pentru 18 Ianuar, când vor fi ascultaţi d-nii dr. Bă­­jenariu şi Bălăceanu de la C. F. R. şi şeful de birou Crapelian. E. M. — La Comarna jud. Iaşi ia casa femelei Maria Purnce, o fetiţă de doi ani, jucân­­du-se in lipsa mamei din casă. la sobă, a fost carboniztit şi a Încetat din viaţi. — Ursitoarele fabrici din Iaşi li -'au acordat avantajul pe transportat pe C. I. R. „Ra tal“ fabrică ds articole da Che­reit®, secţia da exploatam ksf. Moara „Victoria“ fabrică da taină da grâu ca staţia de expediţie gara hsf Ratal, Banca Uniunea Română, sta­ţia de exploatare gara Snepta. ASETAREA UNUI DEZERTOR.— In cursul nopţii sergentul cu postal la strada Cuza Vodă a zărit pe ai individ ce i sa pirat suspect Lacada-1 In deaproape In cercetare, ser­gentul a constatat că Individu! st numeşte Frin Alexie şi dezertor din grupul de avia­ţie din localitate. Dactndul­ ia secţie, la an moment dat individul s’a zmuls din mâine- I« sergentului şi a luato la fugă. Deşi ser­gentul a tras mai multe focare de revolver firi al m­inei, şi astfel a reuşit să dispară. Cercetările sunt la curs. Campania Tiassa Vineri 6 Noimbrie a. c. Începe ciclul re­­prezentaţiilor Turneaici Tănase la Teatrul Sidol­. Se aduce la cunoştinţa generali ci bi­letele s’au pus In vânzare şi numeroşii vi­zitatori ai acestor splendide distracţii sânt rugiţi să-ţi prosure biletele din timp, spre a ne evita obişnuitele­­aglomeraţii atât de dezagreabile. Construcție Noua SE ÎNCHIRIAZĂ, ea constând dintr’un MAGAZIN si subsol in beton armat 27 I 10 ra. p. cu instalaţie de apă, ca­nal si In plafi electrici, bană pentru ori­ce depozitare de mărfuri. Se poate vedea zilnic Intre 8—12 a. m. si 2-5 p. ro. In STR. SF. TEO­DOR No. 1 BIS, IAȘI. * MOBILE casnice : Bafet cu placă de marmoră, 2, şifoniere cu oglinzi de cris­tal şi alte obiecte, in perfectă stare, se vând la aceiaşi adresă, str. Sf. Teodor No. 1 Bis, Iaşi. De închiriat “.OV*, compusă din 5 compartimente In lungime fiecare de 15—20 m, curată şi uscată. Situată în centrul oraşului, str. Sft. Te­odor No. 11. Adresa la ziar. De închiriat Doamnă No. 49- 51, 2 camere mari, o bucătărie şi cămări de lemne. Pentru Informaţii a se adresa d-nui To­ma Zihăria Școala primară „Adamach!“ str. Elena Doamnă. Damascul bombardat de trupele franceze Bnt.'-Slirl t«l®grafit« annefă că trupele iran«­eze ae bombardat Demaesal timp de 56 ore. Senf tâte­va mii de rănSfi. 50 oase ea fost distrase. Pagubele cauzate sânt meri. Populaţia s’e refegiet. Declaraţia Germaniei transmisă Aliaţilor — în chestia tratatelor dela Locarno — Ba®.—Ambasadorii germani din Paris, Londra, Roma şi Bruxelles nu transmis g&vereralo? respective o declaraţie a gmrnalul german. Prin «grastl dstíaraff® Garminia arată ca hotărârile de a last prin tratatul dela Losarso rămân neschimbate. Având Iniă în vedera dîfest‘unea Ge­t’a produs In arma opoziţiei srţlonalist Jor­gstnunî, guvernai gertasn arată iă namal are tăria de până aeosaa şl ca atare eondlioaaazl semitrea şl rstificarea tratatelor iub­i­­late cer­â­nd avaenarea Co oale!, şl ladnlelre« regimala! ia Rahr. Dscâ acestea se vor Îndeplini, guvernul german va nana tratitile la 1 Ds@embrl®, chiar de va fl silit să dizolve RdlChstagnl, foniei. Proectul d-lul Glsrge« va fl dis- Cutat îa detaila la şedinţa viitoare, Nsin menadă Ungiră Bai,­­ Ia adunarea Națională &’a depus un proeet da lege prin Gare se Mtabilesta ea da la 1 Iiuuarie 1928 actuală monedă ungară va fl Ho suită en moneda »Bengoe* GslCu­­lată In valută aur. Akk­uton nentul cabinet francez Boe.«Dl. Palsleva după «onver­­saţiunile avute pa ziua des Ier!, este pa sile de a alcătui noul guvern. In isre si intra d-n'l Briond, de Monzle, Schmmeck, Borti, Dalba», Dunafour, Auterlou, şi-ar păstra portofoliile res­pective, nouri miniştri ar fi d-nîi Di­­ladler la Ilsboi, Loathamn la comerţ, Chantemps la Co­onil, Perler la lo­­grăil publice. In această Combinaţia dl. Painleve­­r deţine portofoliul finanţelor. Abdicarea Șahului Persiel Bal.—­Sa comunică din Teheran Gă Sihal Parsiet care se află de multă vreme la Europa, a abdicat la mod formal și isfuză a se Întoarce In pa tris. In urma abiîiSril Sshamn!. guver­nul persîss a pas in alternativi de a se pronunța asupra viitoare! forme ds guvernământ a Statului, întrucât­­ Persia mișcarea republicană a luat extensiuni destul de mari, mai ales în ultimul timp. pg-rp Scandalul la apartmentul din BudaPasta Băi.—­Cu ocazia disecţiei asupra budgetului prevăzut pentru îmbună­tăţirile agricole, depu­atul Kalo® (fo­­t­al democrat) a criticat foarte as­pru programul guvernamental şi ta­laltat primul ministru Contain Bit­­hlen, Opoziţia asociinda-ga cu atitu­dinea deputatului attac­­i a produs o îac­ersre latre majoritatea guver­­nisnentală şi partidele de opoziţie. Preşedintele a fost nevoit să sus­pende şidinţă. La redeschidere adunarei Cu ma­­j iritate ! a votat excluderea deputa­tului Kilo?. inbunatu­liT­i P. T. T. Bug. — Comisiunea budgetsi a ministerului comonicatiilor, având la fruate pe d. dapnist A. Neguld­en a lacsput să examineze nevoile P. T. T. Ace­siia la vederea sporire! foa­­dului necesar acestor servicii, BMercIuilzra Ridle­­feniei Bac.—Dl. Igginst G’nrge® a fă­cut o expunere la sinul consistase! de tadramere şi Control, pentru Co­mercializarea industriilor din ţară— la Chestiunea Comi­slalizărel radio­ ggggg^g 8 és ■. va» Investirea Patriarhului - SOSIREA MiTROPOLIŢiLOR STREINI — BnC.—Cu tot Ceremonialul cave*­nit, va avei los duminică 1 Noemb­rie solemnitatea Investirel Patriarha­lul Miros. la atest timp au solit 1« Bucu­­reşti Mitropolitul loachim al Ciludo­­nie!, Gherman­o­t al Sârdeouînl, Po­­llcart al Prkhil şi Doroftei al Ieru­salimului precum şi Mitropolitul Au­toni al Kiowalul. Vor mai­­ lua parte la această ce­­remonie toţi membrii Sf. Slaod, toţi membrii guvernului şi toţi parlamen­tarii. Din ţară a sosit numeroase dele­garia­­ile clerului, atât din oraşe cât şi din judeţe, presum şi stareţia diferitelor mănăstiri. O lentele care niște pa­tru copii Buc.—In Satul Vigrența din Ceho­slovacia. Crolec Aneslein­, a cărcnt patru copii, Fie-Car© dla el Cântă­­rește câte 1600 kgr. Manşa este deasemenea sănătoasă. O dezminţire bulgară BbC.—Agenţia Bulgară desmiate ştirea din Atena Cum că Bulgarii au atacat trupele greceşti. Trupele bulgare vor d­upă teri­toriile bulgare evacuata de greci. B­OTS­A Leul la Paris 1130,­­la Zurich 2.46. La București frontul francez 9.02 belgian 9.75, lira sterlină 1025, Da­tam 1­210.75. Evicuires Episnlel Buc.­—Potrivit Înţelegerii stabilita ultimele trupe engleze cari dacă sta­ţionează la regiunea Colo­niei vor e­­vacua-o până la 1 Ianuarie. Armata de ocupaţ­e britanică va evacua su­ccesiv regiunea Coloniei menţinând totuşi ocupaţia provizorie la oraşele Wrosladm, KreuaaaCh şi Bungen. * Bac.‘■»Ieri a avutlo® la Paris Con­ferinţa ambasadorilor la Care »’a ex­­aminat textul notei germane cu pri­vire la evacuarea Colonial precum şi modificaţiia în Care ateistă evalua­re va putea avea loc. in­ UMViiâH DE 600 MP. SE ÎNCHIRIAZĂ imediat, pentru un DE­POZIT DE LEMNE ian altă trebuințl. Local este armuat In lași Str. Sărăriei 59. A se adresa la administrația ziarului. B. 2008 ? V 1

Next