Mişcarea, decembrie 1925 (Anul 19, nr. 274-290)
1925-12-02 / nr. 274
AMic XIX re. 274 1MERCURI 2 DECEMBRIE 1925 mmmmmmmmmmmmmmmmw mt Mmm, w» Legea învăţământului particular Ditorli gwtJuvlRl«- d&törla minoritarilor Guvernul a luat cunoştinţă de anteproectul de lege «das in Consiliu de miniştri de cxtru d. dr. Anghelescu, referitor la unificarea şi organizarea învâţământfolal particular. Se ştie că ministrul Instrucţiunea a elaborat de mai multă vreme acest proect de lege gtsbiIkid principiile esenţiale. Auteproestul a fost redacţii în urma unor CerCetiri minuţioase a Comisiunei ipeskle şi in urma armonizărei tuturor intereselor, Ca el sa nu dea loc la echivocurî şi discuţii. Totuşi înainte de a cunoaşte a Cest proect, s’au produs agitare din partea unora dintre minoritari, agitaţiuni cari au avut un scop anumit şi care au fost adăpostite la ziarele noastre naţionale, democrate şi Independente—numai pentru a »combate* guvernul s! a-S face opoziţie şi pe aceaată chestiune. Ia consiliul de miniştri d. dr. Angheescu a expus toate modicurile pe cari le a suferit proectul respectiv—modificări pe cari ministrul de resort le a introdus ca să ai monteze toate interesele, fiin a altora caracterul naţional al legei,—adică al învăţământului particular. Proectul d-lui Anghelescu urmăreşte in primul rând desvoltarea Invăţ ământului particular in cadrul eminsmente didactic şi cultural. Iovă- 1 ţâmânsul prticular trebuie să secun- 1 deze iovă.âmântul oficial călăuzit de aceleaşi principii pentru desvoltarea Culture! în ţară. El nu trebuie să fie In desacord cu învâţământuî oficial, dimpotrivă. De aceea proectul a fost Întocmit în acest sens pentru ca pe Cât posibil iâ nu existe nici o diferenţă între şcoala particulară şi cea a statului. Dar ceia Ce e şl mai Însemnat In această privinţă, este că învăţământul particular nu trebuie să fie un motiv de agitaţiune şi de acţiune po- litică Îndreptată Împotriva statului român. Acest lucru ar trebui să aibă in vedere acela care se interesează de învăţământul particular şi de do- leanţele minoritarilor. Statul român, prin toată organizarea lui politică şi solală din urma războiului, n’a făcut nici o deosebre între minoritari şi autochtoni. Minoritarii se bucură de aceleaşi drepturi şi birtaţi ca şi autochtonii, — dar trebue să aibă şi aceleaşi datorii ca şi el. învăţământul minoritarilor (programul acestui Invăţâmânt)trebue să fie pus sub controlul statului şi chiar sub directiva lui atanceacâtid e vorba de caracterul naţional al învăţămâamlui.—Situaţiune Care de altfel domină în ţările cele mai Civilizate. Acest învăţământ nu poate şi nu trebue să fie un motiv de discordie şi cu atât mai puţin de agitaţiune politică Îndreptată Contra statului. Minoritarii nici nu trebue sâ pretindă un asemenea regim, căci el nie denunţă Ungari a fi ostili şi duşmănoşi ţârei şi poporului român. Tocmai aceste simţiminte tendenţioase au impus conducătorilor statului şi prin noua organizare a învăţământului particular să prevadă şi măsurile necesare pentru cazul de abateri şi de propagandă politică îndreptată, prin şcoală, împotriva intereselor naţionale. Progresul şcoalei particulare, dorită de conducătorii ţârei, depinde dată de minoritari. Aceste şcoli se pot dezvolta în cea mai largă libertate—şi aceasta este şi dorinţa conducătorilor ţârei. O minoritate cultă, luminată şi conştientă, va şti să aprecieze şi mai bine politca şcolară din România—dacă putem numi astfel concepţia românească a guvernului faţă de Cerinţele şi progresele şcoalei. Proectul d-lul dr. Anghelescu asupra invăţământul primar nu este şi nici nu poate fi cn proect ostil faţă de minoritari, însăşi măturile prevăzute împotriva unor eventuale agitaţiuni îndreptate contra ţărei. Institue în Cele din urmă un anumit avantaj pentru minorităţi, căci ele vor împedeca orice discordii ca şcoala particulară să fie tot una cu şcoala oficială a statului. Aceasta de altfel se va videa cu prilejul discuţia celor ce se vor face îa Parlament, înainte de votarea nouei reforme. BLOCK-NOTES AVORTURI POLITICE Iahr’au Interview recent, dl. Vaids-Voevod întrebat de ce se abţise de la tratativele dintre naţionali şi ţărănişti, a răspuns: — „Sunt cei rati disdains! membo si partidala! Raţional. La timpul aia am fost raamorai panldaial naţional. La timpuS eăa am foat mamosul partid a!oi t riots: 1" Ca atâta nu moșie a avortat ;I fnslsaea. Era mai bine pentru ambele partLe dacă 11 s’ar fi f A cat «va operaţii chirurgicale. ALTE TRATATIVE Uitima conefătdre a deligaţilor înaărclctaţi să trateze fuziunea nst.dial ţărănistă, s’* ţinut îa caia d- Li N. Ioga. Pentru a nu compromite la total aceste pertractări lacerate la cais dul C. Argîtoianu—dl. C Sterea’* p*rticip*t. Directorial „Lamlmi” a crezut că astfel înlesneşte soluţionarea defictivă. Şi tot’adevăr delegaţii au adoptat o ultimi hotărâre: au rapt tratativele Începute, descrizănd altele în vederea menţinere! „campaniei de răafarsare" iccepută ,i cosurii de aceiaşi coaliţie. Barară! literar „Lumea" a apărat reorganizat, ca o ale»»ft materie semnată de U. Topânceacu, T. Arghizi, M. Sadoveanu, G. Gdacttoo, I. Minareaca, S. Tndor, St. Zoviceanu, O. Cazimir, A. Hefter, E. Serghie, T. Babss, etc. * îndepărtat dsk „Universal Literar" d. N. lorga a sos „Neamul Literar" cu colaboratorii care-l înconjoarâ la „Nesram" cotidian.* Poetul I. Mlomulescu, care da la război încoace cultivi ca predilcție proza, anunți an adoanea roman pe care l’a intitulat „Corijent la limba română". * Lisnadarschi co* harul poporalei pentru arte, a sorit U B .-rl,a and • îi se reprezenta piesa „Eiberatai Don Gadhotte". Cu acest prilej el a vorbit despre bobi literaturi rază. El a anunţat că scriitorii mari, în urma ravoriţiei ruşeşti, pe Kaţin Besimkattchi şi Uka. Apoi ca mari romancieri pe Gadkjr, autorul românizat „Cimeatai", L.Kodnijsch și Farmanlov, nuveliși sovietici. * „Irosii Sentimentale" primar voiam dă versuri ale cunoscutei scriitoare E. Margha va apare îi carsul săptămânei viitoare la editări „Caitara Națională". Mormintele Scriitorilor Romlai ÎNMORMÂNTAŢI LA BUCUREŞTI Se ştie că dl. Coast. Toma a luat lăudabila iniţiativă de a îngriji mormintele scriitorilor înmormântaţi la cimitirul „Eiert Itatea". Pe unele morminte sau ridicat monamentele la broşa, pe altele se vor aşeza în cnînd brosuriie respective. Fapt e că de doi ani de sine, datorită d lui Tomna, mormintele erelor sânt îngrijite in chip deosebit. * O măsuţă identică o ia acum şi primăria Capitalei, care a stabilit o înţelegere cu „Societatea Scriitorilor Români" pentru îngrijirea mormintelor scriitorilor înmormântaţi la Bucureşti. Se vor zg??ji şi renova următoarele morminte : Alexandrescu Grigore, Bacalbaşa Ion, General Bîrgescu-Dibija, Caragiale I. L., Cârlova Gh., Cerna P., Coşbuc Gh., Eminescu M., Filimon, Georgescu O.-este, Hilden Is Iia, Hîjdea Petriceica B., Ecobesia O., Iosif St. O , Ionisca Gloi., Ispiresca P., IUrie ChSEd1, Lecca Harakmble, Macedontki AL, Maioresca Tita, Olănesca Azcaeia, Pana Gh., Teodorazca Gh. Dem., Ureche A. V., iar în cimiiral Sf. Vineri sunt înmormântaţi: RoksSr., Cdr George şi S.ceassm Th. M. Constituirea „Asociaţiei Economiştilor“ Rasboiul şi în urmă opera de refacere şi consolidare, a pus pretutindeni numeroise pobleme economice. Nevoia de e consitşi ceea ce s’a distras, şi cântarea raijoscelor necesare de a se da o soart impaklase activităţii acoaoraire, a ridicat cumeroase problema a căror soluţionare reclamă minte laminată şi competentă. Skr pstea spune că sskai, la Europa, predomină mai mult chîstiasele economice decât cele calisrak. Ia iocni veche! Europei dinileate, avem astăzi o Europă nouă care absoarbe toate energiile la dimilanea economici. Caitara clasică este înlocuită, în majoritate, printr’o celtară de ape laitute necesară de de a fi poză îa îsncţia de pe ttrenuri cât mii mari şi cât mai variate. De aceia învăţă roaotul profesional a luat şi el o proporţia rxtra-ordintri, pe care no i’a avut îs&in te de isbucairea lisooislal earcpisar?. Datorită acestei stări de fapt, cel mal repătaţi dintre economiştii noştri a’aa cosstlolt. k Bicareşti, Inu’o „Asociaţie generală a Eorsoiaiştiior de Rónánk" având ca preşedinte par. dr. I N. Aogekaca rector al Academiei de înalte studii. A .twiîă aspekțls 1«1 propuse să desfăşoare o vie activitate pe tereeul economiei naţionale, prin stadii de specialiste consacrate tuturor raexurilor de activitate economică. Câmpul, cam am spus, este deaîsî I de larg, şi noua „asociaţie” ne va pane pe I lacra. Nadijiuim ci va munci cu folos I pentru dezvoltarea și mai mare a României economice. REFORMA IN JUSTIŢE Extinderea Curţilor cu juraţi la consuul de miniştri ţlaot ahltS□ri, mîilktrul justiţiei, d. G. G. Mâ* ZaBCu, a făcut expunerea noului proect de lege cu privire la Inatitaţiunea Curţior cu Juraţi. Prin acest proect d. Mirzescu extinde aceasta in«dicţiune în Adeal şi Bucovina, unde ea nu exista sub foasta monarhie. Astfel actualul ministru al justiţiei îşi complecteaza opera de un,f,care judecatoreasca. In aceiaşi şedinţă a Consiliului, d. Mârzescu a mai adus la cunoştinţa membrilor guvernului un al doiea preect de lege Cu privire la mod f, Carea unor dispoziţiuni de legea de organizare a Curţii de Casaţie. Ambele proecte vor fi depuse îa parlament. I Conferinţa d-lui P. Andrei — MAHATMA GANDH! ŞI REVOLUŢIA DIN INDIA — Ieri la ora 4 p m. a avut loc la Aula Valverabiţei, Interesanta conferinţă a d lui profesor P. Andrei, tratând despre „Mahatma Gmain şi Izvolota dla Isda". Nobila scop pentru care a fost ţinută aceasti confaioţâ (in folosin „Societatel pentru profilaxia tubercuiozd"), ţi importaţa sublict*iei aa stas o lume id easâ, cocapa a£ dla naraerofi profesori anivereitari, ne□amărtţl lateiectuali, aa pabic distins, atadenţi şi eievi a Kaî®a-oa*e şcoli. După ce la câteva caviate confereeţista maiţameşte doaaaelor diaconistesnî „Societatel pentru profilaxia tnbercslozzi", care e a depus o atât de lăudabilă activitate, latră în sabbatul coafaristei şi schiţează cadral îa care se vor desfăşura relatările ■ale. Mai lălăi defineşte personalitatea la R. Rolland, care a acria cea mai bună monografie asupra lui Mutea Gandhi şi arată deosebirile fandamentala ce există latre Bsentsîltatea orientala faţă de cea a occidentului. întăreşte diferenţele de eaiteră, citând pe Spengler şi referindu-se îa lucrărila sale aoolologice. Ia armă fixtasa problema şi face o rezumativă expasere asupra indiei dla punct de vedere geografic şi etnografic. In număra! celor trei sate milioane cse locuitori, mal bine de trei sfertad sa Închină damnezeolal Brahma, ţlaâod de rangianea hridnkii. Pentru aceşti credincioşi ai iadeportatolul răsărit, trahim’graţisrea sufletului ;i respoazabitatea morali sânt desi fandamentate puncte de vedere. Eterna nătacira şi visare, eanificarea ca airvana, acel principiu absolut care distrage esfeticul lamei sensibile. Acest psatheism mistic provocat prin extaz, împinge aefletul spre hotarele milei şi a resemnărei, deaceia Mehatma Gsndbl a ştlit să se inspire din lumea adevărurilor eterne ş! si in sufle popornici «ia coetcepţia cea mai înaltă pasibilă, a „nou resisknţei la vlohaţâ". Stadikd baeeie stipinirei engleze, e] a vizat ci meres foţi a tirel metropolă stă îa scânteile de dezbinare, ce ea le arenei latre diversele caste Brah nanii, militarii, sgibalterii și sclavii, an pripâisti! care-i despart, aceste prăpăstii treble ntvekîe. Poporul dumnezenini Bahma e poporul indian, a »pus Mshstaia Gsnah, spre el tind sliktete miilor de caste şi principate ; contopirea tuturor îa ei, e aaphemal ideal. Pentru aceasta principial non resuites tsl trebue să-i înfrăţească pe toţi, în faţa Geminaţi*! esgleze. Ia al doiiia rând, fiindcă bogăţia nstboială a ţârei e kdnst la bnaa^calaf, Mendhl a preconisat principiul nou-cooparaţiai cu englezi şi indaatricikărei naţionale. Şi glazul profetiai a avut un răsunat înfricoşat. Sate de mii ds capete a’au lăsat îovire fără »ă se plângă, toate braţele credincioşilor au laceput să toarcă bnorbtcsl şi aă~] industrializeze in propriei profir. A:esti neazemnici doctrină a avut aa ecaa universal. Es a fost aplicată de Chinezi şi da nenumărate colonii, ca răspuns a b'atalităţiie europenilor. Astăzi Mihsima Gsedhi e cel mai mare dirngultor al îadid şi daci nU primii să fie glorificat nici la temple, nici ca Rrgi, aceasta nu împiedici sutele de milioane de credicioşi să-l binecuvinteze ca supremul profet al orientalei. Conferinţa d-nul profisor P. Andrei a fost vin aploatatâ. I. B. revinde apoi cu preţ de specalS, cel ce aveaa Imperioasă aevce. Asif-1 d vizele acaparate au foat revindtte cu un preţ ar cat, cotarea oficială la Bursă Ili d isfia..we»iatâ de «ceste preţuri. M.mpeca a fost descoperită s! mlsnl ■’a» but h consecință : ofi tal centrai da control al deviador » hotă ât ca ccvlz-le sl ae cumpere numai prin mijlociteiil oficiali și numai pentra ati&cg.-rca datoriilor din »trăiaăute. Efect al »’a cosztatat chiar de a denx zi, ia urm» »cestor masări: itra e*gi-»ă care coti ia 23 N^embrie 1082, 1« 24 No«mbrie a ctzat 1* 1062, ir a tr*k si ia 1061. F^ptni ace»u dovedește suficient ci scăderea de &a~am cineva săptimâd a fost ■ provocată nu^ai de specuilacții de vanuti. SPECULĂȚilLE VALUTARE — DE CE SCĂZUSE LEUL ?. — CINE A PROVOCAT SCĂDEREA.— SPECULANȚII ȘI ACAPARAREA DEVIZELOR.-MĂSURILE DE REPftESiUNE —PRlMtLE REZULTATE — In tlmpal dia armă s’anrtghtraî o nejaetifiecta scădere a lenini nostra, pe piețele »trftine. Cam nu era nici an ordin ca valuta noastră sa fie săaedl— î dimpotrivă, faţă de arata.rea şi ion* lidsrea datoriilor statului, ne aşteptam« o urcare a cursUai isnml—organele de control antent invedlgftţiunlla necesare si a constatat ci la nitunel» săptămâni »’a practicat tain con cn- BO«ceta speemă a devizelor. Scăderea lealei s’a produs dară numai din cauza nani joc de barsi: speculanții de device acaparau devizele pentru a le IATM JUAMMES I Dragoş mândra ca un soare A plecat la vânătoare Ghioaga şi sigeata lul Fac pustiu! codrului Şi ’a mintea noastră versatile legendei se ’nşiră la nesfârşit, ssaadate parcă de hrisitul neîntrerupt al roţilor greis. E acelaş tren împodobit şi aceiaşi sgomotoasă vce bană de-alungul celor 17 vagoane cu care străbatem, deocamdată, acelaş drum de anul trecut. Lipseşte numai fanfar, cu osebire la primar popss, Miercurea Cocului, unde căldura şi noarii de praf, rid câţi de vânt, ameninţă să ne moleşească atât avântul cât şi paşii. Intr’adevăr mult praf mai are şi Miercurea Clacului! Ne dă în ochi, ni se aşează In straturi pa haine, ne albeşte spruncinile. D. Prefect, care ne întâmpinase la gară cu o înflăcărată urare de ban roşii, şi d. Primar care spusese câteva cnvlate In numele mînolarilor aa jobenele pudra e când, obosiţi cu toţii, intrăm în moiminemalu! palat Ad ninhiratul. Ia coloană strâsă ca pentru stau urcăm treptele de piatră şi părundem în sat de festivităţi, unde un mic paradis adăuoreşte legea strămoşească, adusa odată cu administraţia, de peste munţi. De aceiaşi origină pare şi primirea oficilă. De-alminteri orăşenul e locuit de puţici români, funcţionari şi oşteni, veniţi toţi de aiurea. După masa pe care o luăm la un restaurant maghiar, viităm băile minerale, apoi mănăstirea dela Şumlău, de piia veacul al XVIlea nu-i vorba, vina reincită pe peplin. Ne întoarcem repede mal ales ci nouri cătrăniţi se grămădesc asupra orăşelului, inghţand cu lăcomie lumina soarelui palid. Automobilul aleagă pe şoseaua netedă, vântul ne I mină din urmă. Da nourii ajung inainea noastră şi primul ropot izoccneşte ^ când ne urcăm în vagoane. Vârtijjri de praf şi ploaie, de godiua cât nuca, isbesc cu furie îa geamuri, pe acoperiş. Vagoanele se clatină pe şine, tabla de pe şandramale zboară zăngănind. Peste câteva minute ploaia liniştită se statorniceşte, posta mototonă, aducătoare de somn, care ne va însoţi cu credinţă timp de zece zile. Ce bine-i la adăpost pe aşa o vreme şi ce noroc pe mine să nu fiu silită s’e pornesc la festival! A doua zi în zori trenul ne duce înainte pe drumul cunoscut. Trecem la 21 km. de Cluj şi cotim spre nord, căci Maramureşul nu e ţinta. Scria oprire în Dej. Intra micuţă fanfara militară, câteva dlscursuri şi trâsuri numeoase în care Încăpem cei mal mulţi. Până şl pioais încetează in cm*te* sosirei noastre. Ccnirul D. Iul e alcătuit dlmr’o phtâ fo»rte mare in jjrul catedralei calvine, ce pare mai veche de cât calvinismai, de unde pornesc cinci ori şase s râzi îngrijit pavate, urcând printre câst.ţ* ia »ul german Muite vitrine bogat orânduite, muite capete îadărătul jduzeielor, muţi reprezentanţi de-ai lui H.rs.n B^c engial şi muite steaguri arborate de-asupra acoperiturilor prăvaiatice. Jur împrejur cununa de dealuri Împădurite. Del tribuna dia mijlocu pi ţel ne vorbesc oratorii: d. g ner«l tare ns intimpiaase anul trecut la Cl - tot de la tribună,—del gatul prefectului şi d. Primar, care cucereşte simpatia tuturor pria cumpăaltul său cuvânt, deosebi de cald şi de înţîlenitor al vremurilor de faţă Repezentănţii Basarabiei aduc salutul frăţesc la numele celor 200 exurgionişti de peste Prut, apoi preşdinteie nostru Lihde. Ş ’u răspunsul său e urâta căldură şi stâta pătrundere a vremurilor de foţi, încât parei unul şi acelaş ideal mănţ vibrează la suflete e celor doi conducători: al D.jalul şi al Ateneului leşan. Hora largă aduce, cel puţin pentru clipa acela, adevarata unire „la cuget şi ’n simţiri". (va urma)