Mişcarea, ianuarie 1926 (Anul 20, nr. 3-24)

1926-01-04 / nr. 3

ARUL XX Hol 3 Me­lasniDl diri M. 1. Rigele Itlégrams d­ai Geest. Tema primara! &rsssM Dl. Const. Toma a adrelit M. S. Regein! în nemde oraşului laş! ur­­mătoarele urări telegrafice cu prilejul anului oon: „Folosim prisejul anului care începe, pentru a rdnoi Maftitiţil Vote­­re sentimentele Ieşenilor de adâlcă credinţă şi de nestrămutat devotament. Suntem fericiţi a ne aminti că la zilele de restrişte şi de eroice sfor­ii­, în a doua Capitală a Majestţiei Voastre, aţi închinat scumpei noastre a trei clipele Cele ma! grele şî mai înălţătoare din Istoria Neamului. Astăzi, cu acelaşi străduitoare tâfpă şi jertfă de fie­care zi, închinaţi ută­rile pentru pâstrarea, întărirea şî înflorirea Neamului unit pe veci prin aţelepcunea şi vitejia Mijestăţe! Voastre. Suntem deci fericiţi eil in această clipă de reculegere putem să ne ndreptăm ca smerenie cugetul Către A-Tot Puternicul şi într’o caldă ru­­găciune, săi cerem să dăruiască MAJESTATEI VOASTRE ani­maţi, să Atare şi voie bună pentru a îndruma şi mai departe Patria şi Neamul pe lăile sănătoase ale prosperităţi şi binelui, ale adevărului şi dreptaţei. SA TRĂIŢI MAJESTATE SA TRAIASCA MAJESTATEA SA REGINA SA TRĂIASCĂ DINASTIA Preşedintele Comisiunei Interimare, CONST. TOMA aHHi fpSwfflj S|5jf!P? s»jc‘.'';w-^y^P~? fefessti f—*ft a. as, ft 3—5 p„ a«. : * f LUNI 4 IANUARIE 1926 J­­■ »3 Ifeflă dtsweftasEm «asa «m&m m I«astaip? I Partidul naţional şi fundaţiile din Ardeal Ub ctx ffpîc di âtmsgog't» Gwmul r«spcie« z&bil de pini sl lEB@d&fifa­­@muni$&tfii eli­­ nkisiiii „tornánk**. Diimg@gm d-iti Nim\u Catastrofalele [neadstli din Ardeal au în­grijorat tosti iama* si in primul riad pa mimb­îi gayeraslsi, cari in cjanal sjgslai Eon a’aa inirnelt ia consiliu pentrn a avisa «lepra aăawilor de cjasorare a popnlst­ei dtsaate. OnvtrEBi a destinat es prim sjster de 10 milioane sl a dbpss facerea Buchetelor in tmnatnrlfe Inaadate pentra ca dnpft sta­tisticele iatosmice să poată veni sa alte a*­iatoare pmirn cei sinfsîrsţl. Ardelenii d-lal Mania tn loc tS aprobe această misari a guvernata), dimpotrivă o exploatează si o explosteszi ia mod pe cât da stup’d pa râta de revaltător. Ofic'ossl o tel Minta „Romisia", trans­formă neaprocirea ploilor torenţiale îmi’o armă politici pentru ca visând aceteş vis care plndrasă de ani da şila oposiţia u­­nică, să scris următoareie: „In Ardeal citaaţia este stal critici. Na­­xoroch­ite »bătaia asapra simplilor rodi­toare aie Banatais! ca şi xsaţia satelor din nordul şi centre ! Ardealula!—a răsărit sa­­mcitarea generală. D-spi patra snl de ga­­vermire liberală pojzateflstiea Translovanie! este disperată11. Aceste fraee cari se «acced naa după alta, fără nici o legătură de idei intre ele, insamni o acuzare adusă guvernului, pes­in faptei că pici torențele stas abătst a­­supra eaestei provincii­­Din cauza gavrr­­nirei liberale stas prodis ploile catastro­fale—Istă ce spune oficiosul d-lal Minta, pentru a mistifica pe ardeleni. Dar slava Dosmalsl ardelenii ca sin­­a­­iat de naivi precum­­ con­idsră d. Msnis şi partidul d-ssle naţional. Popsteţia arde­leană ştie să faci deosebirea latre fapte şl vor­be. Pe când guvernul liberal a vault dia primal tapasast in ajatorii populstlel care a suferit de pe urma acestor ploi to­­renţiale şl tauadistH, psrth­al d lai Manta atlilsâad sl sseasrfi nsBorodre, o ‘rsuafor­­mi lati’o chestie politici, acnsind gt­ver­nul de ploi şl îssadațl', şi »JaterCad popu- Uțla cari a bs­­jiii ca vorbe deşarte, şi pristr’o demagogie da care erau capabili inteal­­triştii, Centgctul sa d-lsi Lapusl ca celUlți de­magogi a avut o iter­arlre hotărâtoare a­supra d-lul Mustai tate" din suma la care a fost stabilit. Dl Taen a cedat punct cu punct iar averercanii după ce l-au redus la cifra la care au vrut să ajungă, au refuzat a-l vota, pârăsind şedinţa. Starea de spirit latre cele două e­­lemente este extrem de incordată. Dl. Melisner, şeful grupului progre­sist, nu mai are raporturi ca con­ducătorii averesestnî. ♦ Concluzia ? Averescanii Cosdtşl de dl Pogo­nat jublieiză că pot spaildera grupul d­ini Meissner ca o cantitate negli­jabilă, iar progresişti declară In toate părţ­le că averesCanii vor guverna la Calendele... greceşti Faţă de această complicată situa­­ţiune, d. Al. Sinaja, progresist, şi-a înaintat demiiSiunea din organizaţie. Această dem­siune va fi urmată de altele, intre Care l garează aceea , d-lui Gh. Bitez. Aceasta la Iaşi, la JiCureşti lupta este susţinută deo­parte de d. Manoilescu şi de alta de d. A. Corteanu la chip public. uptara dintre averes­­ean! sl progres sti Eeeurl toteres­ata.~ Mttanraa prsgresistilsr din mateti exeptav. Sc^sdilui da ia Cinra agrl­­ctUL - Ce pitit de. Tsca.TMPrlass demisie. Faz'une* dintre avereggăfil ș! pro­­gregiști a fost jjfăjnuită îotr’un ceas rău, căci Chiar in momentul îo care a fost proclamată &’sa şi ivit des­­binările şi nemulţumirile, cu deose­bire la Işai Aceste frământări au fost date pe faţă in ves­ti banchet de k Graj­dori, oferit da dl. C. Meißner, iar urmările stau vâzat Imediat, lupta a fost deschisă aproape în chip pu­­blic. Căci astăzi Cile două fracţiuni se atică reciproc, nu numai in sâ­nul rgmlzaţid, dir şi îa cercurile politice, c­iticâadu se şî î«erimioâada­­se unîî pe sitt. * La ultima întrunire Ce a avut Ioc la duhul averesean, peste primirea îa sânul organizaţiei a d lui M­ia! Negruzii, cuvântul de ordine a fost la nîci unui dintre progresişti iă nu as’st« la şedinţe. Şi luir’adevăr Ca toţii erau abţinut, ca o demonstra­ţie împotriva avereg&nfior cari, ifib conducerea d lui Pogonat,­­ cu toate demersurile binevoitoare ale d°lu9 I. Petrovîci—in’®a accept&t iu comite­tul execut v ps n ci un progresist. Poliţa trebuia plătită şi elementul prog­etist stăpân pe situaţie la Ca­mera agricolă prezidată de d. Tăcu­t (ca unul care a suportat material­mente Campania electorală) a început a lucra în aşa fel în­cât a revoltat pe avere­scanî. La adunarea generală a membrilor Camerei agricole nuanţa averescană în frunte cu preotul Sav­a Popovici, a luat atitudine hotărâtă împotriva d­lui Tăcu ş­­i-au forfecat budgetul în aşa fel în­cât l’au redus la jumă­ Dr. Alex. Resmsriță profesor din Tur­sa- Ssveria, a tipărit o importastl şi folositoa­re lucrare asupra limbii roosise tabheiatl: .Dicţionar etimologic- aesssstic". Lucrarea se ocupă d­e nouile cercetări fi­lologice cuprinzind toate cuvinte­ s eîrâtaa cari au fost româsisste. Lucrarea d-lui Al. Re^aerițX este vece­­i«i£ ns £BQiei rosnisl’cr, ds» ca deosebire ^taoritarilor cari vor ai cu toarcă limba tiril­­a cari trisse.❖ A iacetat dla vistX la Livorno scriitorul și cil­teul italian Guido Msuaec­ autorul li­bretului operei lai Mássagul .Cavaleria Răsti­cană". Defunctul era prieten al lui Zola, Iohsun Strausi, Mmtist, Gsldmsik, Msscsgal etc. etc.« la editură .Aacora” a d-lui B­rvea­sl & Co. a apSrut o elegantă și tatersssntă lucrare a d lui Vesilescu-Notgra taticulată .Străbătând Cblaa“. Autorul descris votării pe care ita ficat la China, retraâad o serie de Interesante cbs«rraţiuni ss»p a ţârei şi locuitorlior. Ca­pitolele tont taaoţhe de o serie de Hasira­­­tani, şi vederi laste la feţa localei. Voinaal isstlmls şl an frumos álban ar­tistic. IfOlLE TAXE P. T. T. De ieri 1 Ianuarie 1926 as Intrat la vi­goare crmitoarele tsxt: Scrisorii a pisă 1« 20 grtma 3 ie!, iar da la 20 greme la plaa panira fie cste 20 grame câte 1 leu, Cartea poştală 1 leu, Cartea poştală tinctisti 2 iei, atare, publi­­caţiasl, cărţi didactice, licăr«­re şi ştiinţifica da fta cate 50 grame 0 10 bani. Imprimate de fie­care 50 g­ame 0,50 bani. Probe de mărfuri păși Is 100 grama 2 Is!, is plus de fia sare 50 gr. 50 bsui. Hârtii de afa­ceri pini la 250 gr. 3 lei, fs plai de fie­care 50 gr. 50 nani. Taxa de recoman­dare 6 lai. Taxe contra:«]«! pentru man­dat poștal 3 lei. Taxa mandatului telegra­fic sistpta 20. T*xa mandatata! telegrafic urg4«t 60 lei. Taxa pe graataiu la m?s»­­genul de fie ears kgr. 8 1*1. T®x* telegra­fică pe cuvânt 1 leu. Taxa telegrafica pe cuvânt pentru presă 0 50 bani. T*xa de abonament la adresă convenită anual 500 lei. Text de Issishţie a asei post telefo­nic principal 3000 lai. O con­vorbiră tele­fonică de 3 minute la oraş 4 lei, Idem 3 intanta la judeţ 10 lei, Idem 3 ministe cu jtdste limitrofe 20 lei, Idem 3 minste cu jtdiţe lelimitrofe 40 Iii. Convorbirile ur­­ginte cu istroitul taxelor. Taxi da noapte şi sirblocare la telegraf, telefon și poștă , tar. —­ Poliția a descoperit o bindă de spăr­gători compară din *see pungaşi care au operat peste treizeci de saarggri. La perchesițienea ce s’a făcut la domi­­di ai tar s’au găsit nuntrosse oblsde și mărfar!. Cu prilejul anului nou, d. C. CRUPENSCHI visepreşedintele partidului naţional-liberal d­e laşi a trimis armitosrele tei^gr^ms d lui priarministru ş! d-Ta! minlitru al justiţie!: D-LUI I. I. C. BRÅTIANU —­ Preşedintele Consiliului de miniftri Bucureşti Organiziţia naţional liberală dîn orişul şi judeţul laş? vă adreseazfi cu prilejul asului n­u urările Cele ma! ferbinţi da sănătate şi viaţă îndelungată. Optra de organizare şi de consol d^ i statutul pe Care aţi realizat-o într’un eh p atât de strălucit, vâ adsogă un nou titlu I recunoştinţa po­porului şi ia giorta ce v’aţi câştigat în istoria nea®uiui. S­­ârs uaiţi in ju­rai D voastră rugăm Cerul să vă acord® nu! mulţi ani pentru a prezida destinele ţârei şi pentru a-i asigura temeiul viitorul. Vicepreşedinte, C. CRUPENSCH­­II D-LUI G. G. MÂRZESCU Ministrul Justiţiei Bucureşti Membrii organizaţiei niţîosssMiber*îe dla oraşul şî judeţul I«ş‘ vi t­­diC, cs pniejal «naiul nou, omagiul admiraţiunel şl recunoşbaţei lor pentru nepreţuita setiVLate ce aţi detrâfurat spre b^eie neamului şi pentru ndl- Circa laşul­ui. Op­ra legislativă Ce aţi reslizat deopotrivă iu unificarea justiţiei pe întreg teritorii României Mari, iar pentru Iaşi reinarţarea Palatului Admi­nistrativ - Judecătoresc, reprezintă înfăptuirile temenice care durează dea­supra vremurilor. Mândri de a vă avea în luatea noastră şi gata ca strâns uniţi să piş­m la luptă, facem urările ceie mai fericiţi pentru Sanatatea D­­rj, u­­rându-vă ani mulţi şi fericiţi. Vicepreşedinte, C. CRUPENSCH! ANUL NOU IN JUDEŢUL IAŞI Scrisoarea d­-lui prefect P. Fîntinaru Cu print­­ul anului nou, dr. P. Fin­­tînaru prefectul judeţului, a adresat teturor primarilor din judeţ următoa­rea scrisoare: Domnule Primar, Se împlineşte încă un an de muncă împreună. Pentru ajutorul ce mi-aţi dat, în anul ce se termină, eu nu am decât mulţumiri să vă aduc. Rămâne însă mult mai mult de făcut. Rămâne să desăvârşim opera de construcţii şcolare; râmâne să se înceapă Cele Câteva construcţii de biserici acolo unde nu­­s’au început iacă, cu toate că sprijinul puternic, Ca întotdeauna, al poporului credin­cios precum şi al autoritâţilor nu avea să lipsească; rămâne ca acele ca­e ale lui Dumnezeu, ce nu au putut fi restaurate până astăzi, şi se resta­ureze fără întârziere ca să fie la înălţimea credinţei celei ferbinţi a creş­tinului cu sufletul neîntinat de gând greşit; rămâne îmbunătăţirea neadusă încă, pe acele locuri, drumarilor din Comună şi mai rămâne şi înlăturarea altor neajunsuri, cari nu au putut fi date de o carte, din Împrejurări mai puternice, poate, decât îndatoririle Ce v’au fost puse. Eu, bizuindu mă pe hotărârea dv, de a mutici necurmat pentru înflo­rirea tot mai croiCoadă a comand, a cărei gospodărire vi s’a Încredinţat, pornesc plin de încredere îa frentes dv. la munca ce ne-o cere ia toţi anul care se primeneşte mâne. Şi, folosindu mâ de această pri­menire, vă urez dv. şi ia toţi câţi aveţi în casă, numai sănătate şi bu­ Curie. Fai­ci, in numele meu, aceiaşi urare Celorlalte autorităţi Comunale precum şi sătenilor, pe Cari îl administraţi şi cari îmi sunt atât de dragi. Prefect Judeţului Iaşi P. Finiînaru. — Eri bu satotaobil c­u No. 302 tre­cad ca o excesivi viteză pe str. loa­n Bră­­d­asa a trântit In dreptei farmacii Ada ce pe d. W«vh!el. Victima s’a ales cu grave leziunl. Sjf«ra! a foit arest di sl coadas­­i secția. NOTE „CARACTERELE” Cine n’a auzit de cartea aceasta a tal La Brayere, care ca toate că nu d­agora, poate face Întregul renume al hbgr scriitor ? Sânt atâtea cugetări minacate și atâtea a­­deviruri ceprinse In es,­iacii ca drept ca«ai contimporanii scriitorulel francez­i-sn devenit cittad­o, fie cei mai bazi prle­ni, fie cei mai mari dușmani. Produs al unei maaci neîncetata de doi­sprezece ani, ,Caracterele" înseamnă o fu­­b­taossă carare în istoria literară. Dla ensambl­­l acesta de vederi jiste și definitive vom extrage cîteve, care ni se par mai representative și mai pline de pro­fan de observații. — Plăcerea de a critica, ne distrage sen­timente­ admiraţiei, ce-i merită adesea unele lucrări. — Când o lectură nu inspiră sentimente nebb­a și cinejjass, nu trebuie să căutăm reguli pentru a mai judeca intrarea; ea este basa 11 scrisă da na om conştiincios. — Proştii citesc fără să îlţsleşgi, me­diocrităţile par că înţel­g, cel d­ştepţi na fa­­kg total, găsind obscur ceea ce este obtear şi clar ceeace esta clar, in fine spi­ritele fine, văd nebdioasă tacita cele mai bine râsduite şi taminoase, ideile cele mai proaste. — Experienţa confirmă, că mollctanea şi la­ fBlgesta pentru sine sau severitatea faţă de alţii eaat­ansi şl aceleşl vicia. — Căad sl ficat tot cetrtbnls pellrgă anumite persoane spre a le câş­iga șl na­­!-« re«fit, îţi mal «mâne o mare sar*ă— si ca mal faci ni&ta. —­ Este o mare seaerocire da a as a­­vea suficientă inteligență psntru a vorbi blue, nici da» i sasi jauesnta pentru a tăcea ia timp. tată orarei« pricelp.a al or! căr*! lînpartiaent». — Vxlile porseac dintr'o depravare a sestimenidor; defectele, dhitr’an vicia de temperament; ridicola!, dinir’an defect de spirit. —­ Modul ca care ne putem edifica ssa­­pra valoare! osmenilor ranil, pe-1 ft rar sil atât laudele, cât dUcrtdital ce Sl se face din Invidie. — N;d aa dram na este prea tang, d­d un svaetîj prea de­partat, eîssci când efti înarmat cu rlb^sre — F mdle gBEt txtrâiâe; sau ms!­bsae, sas rad rele de- &i b&rb­i i. — Ma! degrebi es va glsl o dragoste firi sârg­ul, dsiât o prietenie dreapta. — Maiți scria nsm&l ds dragai di i scrie şi melți cetesc, nsma! dla nevoit de s ceti. — Moartea na vise decât o stegari dată, dar te face simțită tot d­rapel vittal, că de m&l grea s’o clobcosH decât b’o se tari. — Dacă cegetăreie .Cerectereior' nu vor fi geatate, mi miră ; iar daci sâ vs istârapia coatrariel, tarâți mi miră. Vom ms! reveni cu ea naa articol asu­­pra acestei cărți pilea de desăvârșite la­vă­țăminte. ABELARDUS

Next