Mişcarea, februarie 1926 (Anul 20, nr. 25-35)
1926-02-01 / nr. 25
AHUE XX 95 LUNI 1 FEBRUAR® 1926 Eroicele hotărâri ale opoziţiei! Ds Cât© ori Isptă Cu morile de vânt, opoziţi adoată hotărâri eroice. Unirea moţlose, §su nStfmsI emnanicaî, anaotâ câ îa tratativele ce m epotfoast pe zia» ds erl, ndttondli ţărânii» &u h târât abrogarea I gd *dm!nistr*tive ti Cs e st mal seazatona!, ANULAREA REZULTATULUI ALEGERILOR COMUNALE. D*câ aceste hotărâri n’sr ?! mal mult de£âi ridiâole, ele ar lesemna o provocaţiune la adresa lotregdi ţâri. Căci Gretneofi Cari do au dd o împuternicire, u’den mandat In acest scop, se tngaja a a anula voinţa pe Cari o vor exprima câţen I acestei ţâri In aligaile comunaie, ssumâadu şi ca drept pe Care nu I au şi o patere pe care n’o deţi ns chiar daci pe lâogă proect*tul cartel electoral a’ar alătura alte trei grupări politice ea acele e*r. fră nâatâ acum ca la constituie (cum l ştim pentru a Cătea oră!) aşa zisul front unic. Anticipata anulare a alegerilor comunale este o simpă gogoriţă, care arată totuşi teacsa opoziţiei de a nu fi bfruetă pe toată linia. Iar dacă cetăţenii alegători ar cunoaşte la total aceste ameninţări ale docqaişoţilor din aiena vieţii publice, s’ar putea anticipa de pe acum lafrângerea opoziţiei, căreia trebuie să i se administreze o atare Secţiune politică. O demascare interesantă •E2KG &8UHM Se şige eă pol delânul noştri de prufeaie, vânători de situaţii, au încercat un m.m n£ dat să tragi beneficii politice şi din chestiunea renunţarei la tron a fost unul principe Carol, deschzând campanii de predl pentru a putea... critica gave râul. Cum opinia publici dn ţară a avut du primul moment o atitudine din Care se degaja o nemărginită dragoste pentru Tron, compania proectata a Căzut Înainte de a fi îacerută. Ia consecinţă amain!* a fost dusă peste graniţă—şi la această privnţă se ştie care a fost rolul d-lui N. Iorgat... Cum presenţa d Iul Iorga la Pris Connchce» cu toate ştirile fantastice Ce »a apărut la aace ziare franceze Şi altele streine, lig«ţîa români din Pens a dat presei franceze urmitorul comusicat care s’a publicat spre lămurirea opiniei pub ce de straiuitate. „teci pdsti opunem desmînţirea Cea mas formală, tuturor aionidor privitoare la maatft staţiuni« din Romă jis, svonorl f»lss şi pe dea ’mrsgoi inventate. Liniştea Cea mai Complectă domneşte in ţară şi chestiunea renunţârii prinţului Carol, la drepturile sds de moştenitor te tron, a fost regutetă definitiv deparlementul român. Incorporaraa noilil ecatig«&f 1926 I?si Ca laerpere ds la 5 Feb. sad* a. c. «â ca faca Incorporarea uralul iomfgsat 1926, Racrfijii din iași si vor preseata de la azeastă pâas ia 15 Februari« la „Cercai de recratire" dia I«sl, Cei cari se vor arec*n!a după 15 Fibruarie vor il considerați nesapnsl. in «fari de noaiî recruți ss vor reprezint* si armato *rdle categorii : Tinerii ce en fost «năsați ca svâad frate zab drapel ctg. 1923 la trapele pe 3 ani $! 1924 h trapele pe 2 an!. Tise i! ci rara il stea respins cererile de dispensă ,ae «rasaţi, presta şl tinerii care ai fost dispensaţi ş! «adi na saa prezentat in faţa Con»iliulai de recratare al e*sti 1826 spre a-si valida dispensa (adică panira «entlaerea dispensei). Tinerii cari au avat ssaââslri de stadii şi ck ea msi cerni alte amânare pe «ani 1925—1926 şi nici na «a îassătăfi cu art. 32 și 53 dia lege« Rssinthel, cât şi tinerii ce fac parte din alte coniigesta absenţi la rscratare şi aeaaps şi la lacorporars. NOTE Forţa imaginativă Na vom căsta să facem metsfizică n!c! ps! h log e comparată ; faţa iaasglatică o vom ilustra prin exmpla edilicstcare şi prin a.te mecaniima decât ceie ale argumentârsi filosofice. Ciad primele visiuni ale romastistanlul frsnetz Iţi fătusu a »aripa sat) paia sentimentală a ini J ] Rjose«a, raeeulitatea via dial simţea o nett gidalii «fracţie către adatta Hosâ sarsă iu atacate, la care roii a flnicrl capriloşl și Insecte multicolore, Ds ac'Is îadruraâtorf! poesld șl prosd ilismaial ext cm, cissrfi in exc-»e car kase. Astfel Ma*set pliate, idealitând, cela mal ma ri b.naihiți, se emptisate pentru fleacuri st avu vlsknl «.pocsla’.L«. Verva sa na canosca zigotari si stri de potrivite li pornni legadele mitologice, cât ti neînsemnatele atiasi a unor prsonsg ! obscere. Chiar cel ma! representativ ramanlic.1, cuta sa fost Chateaubriand te Franţa şi lord By on la Anglia, na şi cea hieră crsrl Ksat bane. Foiţi !m gastiva chbroscu sisac! acccafe mefistwfeitee, interjicţilte urmau o seară saltoare ş! coborâtoare virgsiaona ca framuseţâ şi iaţesii, aeniiceentai irgaanchla cri cs log! .A, el ca rstlaae. iar aes^npra tuturor predominată lirică a personalitiței exce&le. a aed valorificări ctmi ne gdatâ. Ş, astfel sail frecată, mstile şi toratele de laței^gsra s* defectară, încât LI paiaţă face apa Iţia m Ed. Pol. ua Wsils. Der tealet« ds a schta na^eî» s! roaanai fantastic, su putem lăsa la ambră ţigara trnsi Hoftman, alienami ds g«xia care asculta corul tentomilor, ia freamătul f.BKEsior din nouţire v jsliojsa de sfârşit de toamnă. Acesta! drgenerat Istdecmal 1 să părea că o isme nevâzati dar tetaşi re,*M ii focofio ră ș! dm coataddcn dânsa, răsăriri mane c’apo-â’opsre, prie assel stil colorat! a a sei testen!! geniale. Ed Pos este aa nr^as direct s! Iu! Hoffman. Gj acela;! forţă de tHtmţie»«^ dtcmmstie el a ştiut ai creiese viaine! sstartise prla parcxs^nl ansi frici tarorisante. Orologii, cărabsfsl de asr, castelul raorţa», ««iar navele plina da o iJâsgla&ţi® aesO'Msii si cara dace la ne bade, tetra toți, Wellsiisâsis m&i aproape ds reftiitste. Scriitorii sngies, ?pMt siitoțifls domtaaest și pasionat cercatătur al muierilor natarei, a vroit sâ deavăiaia&ă prim sjStorni naor eroi neoolssiţi, Uinele cosmice, şi ihtar dacă n’a restit, romanele a»la na râmâi mal puțn iacercăil de o teahi , valoare ilterara şi de o neegaiată frumu- I eeţă. IONEL FR BOTEZ Dsspigiibiriie fastiisr suvereit ictUdRi Bdb.—Caatzternl Luhir & stabilit o LţtLger© Cu to&ta prtU&te pontice aia Gsrm^nfa iu chsiciei.fi d»spăgubirilor foștilor gBvsrsBf. Răspândiți „Mișcaraa" MISCELANEEA PRINŢUL Şl UMBRELA Precum se știe i&trebsințsrea umbrelel căaese in des^retsdina in nltimul timp. Umbrela a fost par si simpla scossS din ea hmdcă ap cerea moda. De aci o adevărata pa&kt pentru tebric»&ți ambreleicr. Deciminteri an foss primejdaîte numai iniei cs« le tebric«niior, dar si aude ak bietder pâi toţi pentru cs e ndtrtbai&txrea nabretki tes«aami noul cbeUsen pentru b-fMce tinerefaiai. Nivela de a reintrodusa moda a Inspirat foligi tebiicant o ingenioasă id^« ce a apela la concaraal PdaiZial voa Walles care trece la Agilisra dr.pt „Arbiter EisgntUsnos*1. P.mtsi a fost rugat deci stă lași intr’o biîDâ ti ca H«bela p«ntra ca exemplarul si La italai de tot tiGcrttel de ambele xe din Aegita. Este foarte probabil cs ports! etsbreSeliă «erxitnda la toată Europa. POPULARIZAREA ARTELOR IN RUR1A bOViETiC. Gavirnn! comunist se strldiesta tot diapsl că „laminsse" satele asa Csl patla na Intonncftta oficiosul său. „Laminarea" as face deocamdată !s Rusia au ajatorul Vodk»-I și... artelor fa special a cetei musicale. Programul acestei „luminări* a fost alcătuit de compariatul instreției pubili«. Potrivit acestei strategic plan cele mal depărtate câten» am R.sisi vor trebui sâ fie insista cel puţn odată pe iisa de „opere" ian „operete" din centra mai mari „Ziarul ros" ce apare ia TmU povesteşmea asoebiul succes ps care i’a avut „Bajidera" a a lui K însă a intrten s«t tau am geoennta a cărei capitală Sete Talia. Rao,eseat*țla a avut loc la localul şcolii. Afiscjts a fiSe o.uă. Un plaa detectaos a ÎJiornit or he*tra. (Mismaata popa- farisare a muzicei 1 N R). Specatorii au rămas te.ântaţi. Toată asistenţa a câaiat şi ea „O Baiaderă*. La sfârşhul reprezentați!loa pres arini a dec a at ci depâ donnța pebicu ai se va repiClicaia o aniâ bocată „foarte picanta" și anume „Mlsiereie H«remulaia dar«evârstiiicilor intrarea va fi opri.ă. Vedei, pndicitarea îrebaa cs otice prtț reszec aiă. Smrnul comunist apiădinrâspa en pentru a as gura babeie moravuri la raiaori. „L iminarea* fa e progrese enorme şi ia carând toţi localio.il Ras,ei sovietice vor fi „tstminat “. Rămâne însă o Întrebare nelămurită acea da a şti daci „laminarea* p ia muzici va avea sks! maiţi partizani de.âi acea prin „vodcă*. 1000M1 O carte de literatură romisă care s fost premistă da Acrdesia Rjmnâatl, și care a.!*re se ivi la a ze.,e* emţione, e«ta fumoasa kc*«ie din mi okigu noastră populară „I prăv.le lui P.d*&“ scrise îa framosse Versa de d. P. Da fa. „Cartea R/minească" care imprimi a se .«a ediţniae a acestei iecrăd, fşi păsireasă şi preţui popular de 35 iei voiamul. La mr.a«aî de artă die Neapote a’a descoprit mn tablou al ini Tiateia, care era pâ»i acum atribuit tel Anthai Cerrachs. Dopi toncteziite expertnor acs«t t&bfoa a fo»t pictat 1j pr? *j «îs eBisi&l 1530 fi es.o o i«cr«rs representativă a s »osiei veaeţiena. * S’s deschis la Londra o fx^oslţia dă 600 t^boari—strța ia els", po tretc, psls*g i— toate opsră a pictorul»! J)ba Sargaaî, Artist c«iebrn Iaci dela vârsta de 15 a ni, marul« testambor și reprezentativ al sufietului contimporan, a lisat ia arări predigioase. * Mai mulţi editori şi librari din Ţarina, rari au retipărit epoca la certe „E dnicsie* sietel Anacreon sa fost condamnaţi de toate tribuneleie şi restanţe te tivite. Ca răspuns ei au pus sub piesă sh»ma- Şatra* a march sutei de Sade. Recittiviştilor după cât se veda nu le este frici de nimic. CITITI Ii PâSIlâ II a yimm m nmmm IMPRESII DE TEATRU „flebanulu Piesele originale au calitatea de a face spectacolele cu m«lissim te, de-a strige cât m l maltâ teme te teat!» și de a da Elftere? anal fs^or nasecat de (.cosemanil, latt’o asemenea atmosferă «P«r asul spectatori cu $ irurile esni Spat io m te «aspra ptea»!, lăsând sâ te flutura un ritmou ironic te î.'d!s.ca cotimi, ea la căderea ei si spun: „M en se pvi a anteil*. Probsbli că aceasta ers i&»nt«iitatea suitor« din cel veniți ia teatra, te prersura piesei „N bana*“, p^rte dia ei cari veniseră d a carioaUete, aițli să sa „»aHas* U premura naei piese oi gusate, l*r a ții sâ vadă puterea ds talent « autona.&l. Da cigar k’d fast o d ce.țte. D«r pisa« a svat tabghsi si dia ega cari se prrpeinan fără sfa.şiî, cam prea multă monotonie şi iujsk de aaimaîâ. A.țiaasa se dssfişjsri în Jsrusl naşi catedre de drept pen«j, articotei 81, lucrirl ceri îstreie să vedâ temina deî, in tine o intriga de asfeainete. In mediul acesta intelectual se petrece drama. Fia visa, suflet plia de gensroshete si a tăiat munte este numai biacte, aste luai de toată lumea drept ntbisn, ioessai pentru ideile lui, ca ia sfârșit sâ cadă zdrobit cânte Începu să cunoaște r«ainiat«a. Tipa! crcut de astora n»mai Idealism, b«n&t«is si sacrificii, s m psnouaj simbolic, cere a’issrs ni «ic dia pacatete pâmăatesti. la Intre* g* piesa ss te.fi&nge ua satte da Idilism ca b^getari f.LzJic«. Team cerela te pers m.gi spar in contradictia ca tipul lai F.avun si ca i fertaesau lumea, opiate pudica, ca este ocazie ss zchilessa câteva tipări bina reusite. Piesa a avut o interpreters constiin tenea si binsivoifosre. „Ncbansi" a fost cumt ren sîi în redarea tipul«i a â, ce di.dl at im Flavian, bacmâxda sa ds Interprets resemula din cel mai bunl artişti ai teatruîui naţional, rea -Sai sa relevase aotda sts md seaatblle. Roal Csmrll i Flavian a fost Interpretat în mod conştiincios, o calitate , ostemă fernste!, deşi parcă Lvdsii acest person *gia au o zote de nobleţă, cerasada ss poate o rus! malta iasă de scripnte. D n. N^gr«ş a apărat cu mint sntren și vervă, iar tâaă ei Zis cu tupite de prindere steolte. In ce priveste »talerele ş! redarea slpmnl de profesor univers tar, inter pretai a aratat că nu prea a avat osuata ».'1 tnapast«, s’ar îlcemt mai mmiâ prestaeţi. Tisa Flaviaa de-o graţie primitivi, a fost Imprteionantă Deputatul Tr stie peşi ES tip de absa e !l |«t, a fost rendit redet O apariţie 83£iza|ioa«J& a foit acea a d-nd Oaliraan, in tipai par v*Eitel de anpa răsboi«. Ia Inii grntrafe piers «’« bacsratda simpatia politicela! şi dacă n’a fost o St erkite dramat te Inaest tas ds reasi ă, nu însemnă câ na stea avat mterţiani frumoase; de altfel prin faptei Ir,sa;! câ ax stă, cocstisee dt]am passet de apreciem. DELA MUNTE Informații Kai® ■•ssr- ss-cta — PRINDEREA UNUI H3Ț.—In «mpaî nopții m h.,| s'a piiptst ia cartea fabrics! de meseterl Novas pentra a far» păs ri. Fiiad ra it de sstvHorel Maise Vikik, hstd « fost prins și lechis in pivalță. Conl.ariatei fiind înștiințat, d. cosissr Coş£.;|a m arestat pa inilvtdai prins care este un Beams Const «atm Lasts cn d.n sjssa«« N^o taa. fcX JROCHHRIE “Autoriiltla po!ți ae|ii an areatat a~. tem vidul Oh Cudreaca din str. Cbz^VjI* p«ntia isotlval tea ex.rucai ca earn o de 200 kl pe loa D. a .aia si pentru fapta! te & farat an fater isi Oh, INegreana. ÎNCEPUT DE INCENDIU!— Da te un coş care lease fos ia sosia N-t a Dânse ds Son dia sir. Caza Vodi, «te» aprtes cât*v« grinel are acoperiș iui. Fo.:&i f i sd observat te timp, cnv.oaMarsul pompierilor a fost stins. ÎNCERCA E DE SNUCIDEREf— Soți» fottctkn* rutei «cf«rt«t A.(xa«dru .Petrovici dsn str. B.and* S', îa anus unei scrie cu soțul sie, a Incertei si kge sinacidâ un asestit . IstcrvsEÎad soțul el acesta l-a scos cu t tai din isââă, ea care .prilej s’a tăiat L mare tară gavlak. SILUETE ARTIUTÎCE — 1813 1901 In încetai cn încsis], stbi cele dlotîi r*s® sk soareifei, ceata utspsra d^ pe l«c sl d n mijiocsi danilor sî si propiior in sere sa *» sisaas c* n.s e visări Doctura#. U« p svtlljsi pe c#»e ite 2 ich!at „vingsrăuții“ li zâmbi îg fsndsl launiai sl &.!»«Batsl*i iac. D r banoasi, cam îl sicean de i&ult oare.iil din partea io ala), «pute intr’o parte, ia spre o statala da martnai re^reseatead o «tlți, îaccnjurată d« na ta» fie de dlaifT. „B rO^ra" tt bjiesat’o na» vnatâ-aa ps & -eastă stsfsîe esre rep esență o „VcJiea*". \terdi aingar a boi as*a și el cu câţi v^ sai „•« patria tra dl ta " . Dar patria ?a era acum In roSbi 1 birt, ted la iarna din armi si Roma kdtegtse noul r*g*t a! Italiei si ps V^tor Emaaael domnia îa qimaaL Vittorio Emansele re d’ltsllal L*ter«k kitUk ale acestor cnv.nte form ași cn viatul „Vet di". S( Isteitgâad sesaul acetta italienii, sâmbiad, aa aertesdecea mal înainte pe tonte sldariL aam^io „Verdi* saa ltea strigat in gara mare, conştienți de acest indoit intsies, i.e«a-te a coetr,pasitt destul de mult la crtşterea admir.țk! şi popularlitil lisbicalai compositor. Aoam sa îmî‘1 era nevoe de a tirana pe toți co*cgkt«nu te) ia edbsrarea patriei s.-k eut jtgat.', cam a fătet o 4n operosa „Ma .btîh", Oiodiad profasd dupre puntrea destlsnici. lafiâ-tratni pricită a: popor nie! care era V«îdi, trecu pa *âagS de aodat* statale de »atosoră. Nu era oare gsorbii ca şi visurile şi ţaţele tinereţii sat« sa esdi ca si (.Basile da Jurd aceani chip, spre a fate ioc altor vadeig saitor do I ț? ? 1» tc-aeni oră m «1 -«1«, cârd niepotal favednatel biterbațe S-n t-Agtta păto s pte saoâaO pentru iitargbl., ei sunţi câ pa tra in sure te «die tm^d națouat pe care lte riga r»g 1 șl Q«ilbsidl na atÂtea oii ca s* 1 corale peatra bo«b hale. Pe imni dia co*trs, a compas fată mc o g ornate un imn popdar pentru expo* tis !!.t:ra*t›o- E«lă dm Losdra del« 1862. ih ar da-ă nte avui ga aaccei a i~ d ~ mare Dla aiteds refecții li drs›«ptari de~ d )X ceie patra kpe tinere, f.vurbe*e a«k, c*re peut a a face petiuă »la « fete sCo««e dn gr*rd și iegonita la ps seu. Ele ne hez«râ voioase siăptaHiul Iar cars, ea fia «te țăran, si ocupase radiatul ca crest»rea 1B00 decât ca mazes. Sertteadel • oase dm brasn«rd »aat.fel eale becStela de zahar pe c«re Ie strâ^gea da ia c.fea și ie dăda blândelor animale care cn boteriis lor cddâ și era* da sa kg ăuteâlte !s Jtrai să». Cu c« areg se i«s« ei a f* raflagâlet de acesta tmere fecioare,cel cară dspt o giamă a bătrândai d sârbăsorita' lui RjiSml, era „o fată cs as coif". D«rnîi sa iniotdCigsa până la Ghiraa sa voiaţă,—diad a dirait tot avatal tea, ma! bine de şspte miroase, mszio,ninor sarad, orbitor, bolnavilor ş! copiilor, ei distribui zăhărel, scoând din faadsl bazunarihi niiraeie rămăşiţa pe caii câişoriî fi fa iks^râ dia pdrai. Ia srra, el se simţi şi mal îndepărtat de aceste aassai©. Grija de colacul b)-n«v îi îrapingea Istra .do. Si el teza io g nan hl la groapa gSpmâ de gradinsr in jurui sălciei plângătoare si as apleci mal mait in spre p«nv« in care se vedea ridăcina deggropaiS. Tot astfel iDgenaBcbiase anâdată spre frateu rasnband a tersi ba slă aidi tin medic nte fost să i-o explice și sa atât nu! pstia s’a «!cd*te. ■ „H*t, raosu e ! Acesste e propriitatea doaEEtal Verdi ?*, il întrebi o voce agpii dm stiaaa. Si psmra lâmsrlrs mai adâsgi: „Trcbas si rxtK£ie«a pe du bon*v, u salcie putredă ! A, n’o fi tbar «st.? Verdi ifi ascensa rapni u «oscus, ca barbs blondă sab movilii, asă nant : «Da, es es e ! msrm^ra «j. Cina crest? V« putea ti tâcaâu&i â ?“ — „Asia la’o pote s t nici sa om !" răspunte „spjddistai", „Ni I chiar gr«dsssnsl Papst. Cs cOiMcii •» o» si ca paraeali. 8e desvouâ ori ss V3*t]î*c!" ■ „Ar petea spaae ca si ca opsrete !“ se ginai Verdi si si sanie «miale de soarta opereior saia muzicale, de 10«ta operete ■aia uitata de c*re nici eu om, «Iară de ei, MH si mai atoimla nimic. S*a cd malt rsmd fragraente, easi Kedivul Egiptuki. — „Târg bina ! Mă vot presanta stâpl- Euifei! Ii pot vorbi nasal la ora şspte dimineaţă, mi a scrie la Psrma, raoşneagni!" măi E se spadâfiatsi în ale htmknitatei !sdepărtlndu'-se si aazâad U a§* ds iatrare, Verdi privi in ttrraa lai si la inscripțis