Mişcarea, ianuarie 1927 (Anul 21, nr. 2-22)

1927-01-04 / nr. 2

II rv iSm! §**$&!....................m Trfí hasi v - , 75 f*| uus&sm- :uciu ele Úi ă gitver im nou an politic, a face profeții* de viitor, oarce privirea înapoi, spre re sunt aspectele și per­­­ieței noastre politice, n cursul anului expiratțviața po­­ă a nâniei, a înregistrat ca jprtant evi­dent sehim­­egimfcr^ ste /tatriDaM de febri­­reCpartidul naționaî-îi- ■ ... re­ tras deîa conducerea t land loc celorlalte par­le sa conitinue opera de întărire ,;î consolidare. Se cunosc împrejurările în care sfa institu t guvernul d-lui Averes­­; a si­m­alitățile în care s’a fă­cut—'L a el moment—ruptura din­­e naţionali şi ţărănişti, şi desa­­t­regarea ce s’a produs în partidul ţional, care, astfel a fost silit a accepte fuziunea. Partidul naţional-liberal s’a re­­tras de la guvernare mai solidar şi mai pu­ternic decât oricând,—a­­ceasta era impresiunea generală. Astăzi convigerea generală e­ste î s ngur­­ partid organizat, care cu­prinde toate clasele sociale, orăşe­neşti şi ţărăneşti şi care este me­­a rea i­n armonia socială în tot cuprinsul ţării este partidul liberal. w'mte ţara o diferenţă între con­­^^ .t?e&­de astăzi şi cea liberală ? • ie şi o resimte­ din greu. După nouă luni de guvernare, greutăţile traiului s-au înzecit, iar conducătorii statului, lipsiţi de pre­gătirea necesară, neavând nici o conceptă asupra problemelor acu­te, departe de a aduce vre­o ame­liorare, dimpotrivă au agravat si­tuaţia prin risipa budgetară, prin tot soiul de creaţiuni inutile, cerând populaţiunii noui şi grele sacrificii prin nouile impozite cu care păşim în noul an. Legislaţia de până acum ca şi proectele menite a deveni legi­i (din cele anunţate până azi) de­parte de a aduce îmbunătăţiri, dimpotrivă complică situaţiile şi crează perturbări în administraţiile publice şi în diferite servicii. Atingerea principiului autono­miei a c. f. r., modificări inutile în legislaţiile agrare, în legea ad­ministrativă şi în alte diferite legi în vigoare, sunt legile caracteris­tice regimului actual. Ar fi suficient să semnalăm în treacăt multiplele proecte anunţate de d. Cudalbu, cu privire la regi­mul chiriilor, — proecte pe care sistematic le-a retras — pentru a învedera desorientarea din guvern şi lipsa unor soluţiuni practice şi echitabile. Politica financiară şi economică sunt două capitole cu care guver­nul d-lui Averescu străluceşte prin incompetenţă şi lipsa unei concep­ţii unitare şi salutare. Politicianis­mul guvernului apare în toate ac­tele şi manifestările sale , în dis­preţul tuturor intereselor obşteşti. Despre­ celelalte fracţiuni politice n’am putea spune mai mult decât Ceea-f-f* stÎP '»«îmnvi m­ari lu­mf»n • ele se pierd într’o luptă sterilă şi într’o desorientare care le depăr­tează din ce în ce mai mult de încre­derea opiniei publice. Partidul naţional-liberal păşeşte în noul an politic cu aceiaşi ener­gie şi cu ferma convingere că o­­pera şi misiunea lui sunt astăzi, mai mult ca oricând, apreciate de toţi cetăţenii luminaţi ai ţărei. Şi totuşi faptul s’a petrecut. D. C. Cerchez a învins pe d. N. Pe­trea. D. C. Cerchez cu toate că este a­­verescan de recentă dată, cu toate că po­liticeşte nu reprezintă nimic, cu toate că este vinovat de deturnare de fonduri,— cu toate aceste d-sa a reuşit să învingă şi să umilească pe d. N. Petrea, care se pare că-şi luase sarcina de a reînvia dis­părutul fond al «Refacerei». Se zice că d. N. Petrea a protestat, iar d. Ing. E. Niţescu aşa îşi perduse bu­sola că nu şi-a mai reclamat «părăluţe­le, banii săi». Şi acum să-l întrebăm şi noi pe d-­ log. E. Niţescu : — Adevărat este că aţi fost prelucrat prin stăruinţele d-lui Haki Cerchez ? Răspundeţi d-le E. Niţescu ca la întru­nirea de la Camera de comerţ. Răspun­deţi fiindcă şi această prelucrare este un capitol din activitatea d-lui C. Cerchez la Camera de comerţ. Dar cu toată intervenţiunea d-lui mi­nistru I. Petrovici rămâne faptul. Fondul Refacerei a fost deturnat şi cu el nu se mai întâlnesc instituţiunile că­rora le aparţine. Acesta-i faptul care se desface brutal din toate discuţiile şi intervenţiile ce s-au făcut pănă acum. Şi atunci este o chestie care rămâne peste capetele acelora, care împiedică as­tăzi măsurile de asigurare a fondului şi de reprimare a vinovăţiilor. Este răspun­derea la care vor fi traşi cu toţii. Va veni vremea când aceste lucruri se vor clarifica, fiindcă opinia publică cin­stită reclamă satisfacţie. IUL­AN POLITIC namaua de la­ B.C.U. „M. EMINESCU*1 1 A S Camera de Comerț • Dl. C. Cerchez fuge de răspundere — Cearta din sinul co­mitetului Refacerei. . .Membrii Comitetului pentru administra­­r­e fonduluL de Refacere s’au întrunit de an %­ini ori la Camera de Comerț. Ei ■ | ctH'/'iat* purtarea d-nului C. Cerchez ■ î acuzat de situaţia sa, ridicând fond de unde era în siguranţă pentru a-l depune la o Bancă, unde se pare că va­­ pierdut d., C. Cerchez a făcut presiuni a­­suj­ ua colegilor sei, şi în consideraţia u­­nei an'­ uite consigenţe politice aceste p. vani i-au reuşit. Ceilaţi membri colegi şii ai a­­ renunţat la singura atitudine po­­rivită cu demnitatea lor, aceea de a cons­tata de mnarea şi de a sesiza Parchetul. Dar,­ică au renunţat la această atitu­dine, şi dacă au primit să acopere cu rufilele or faptele vinovate ale d-lui C. C­.Iche, ei nu au înţeles şi vă­di­­­ceastă cauză instituții! rafei ss piardă sumele raspectf a scăpat—pe d. răspundere poate îÎ'cT'faptă t uană a pierde banii ar fi o frustare a institr­ia­­d;n bă­:conduc,și deci aceasta Xv» să-și asum­e direct fi”" acestui c • f ri omitet o răspUitUi Si aluncV^. şedinții de la C .»m­erț au Irităriit sii se deie d-i erchez . ar ier .lin de plată pan ibruarie,ca ca o tr­ăsură de si nu se secîestrupe veniturile Bă acest sei, au diispus să se rocesul-verbal al șî.dinței și pe * mă să-l ta x a;jcă. Dl. C. Ceri­­z a răimas nemnițp ■a permis «S i. închee procesul Ceilalți meniii ai­­comitetului f­ie cu dl. N. Petrea, primarul, văzând că dl. C. Cerkez nu execută hotărârile luate, convoacă pentru ziua de 1 Ianuarie comi­tetul la Primărie, unde să se discute din nou chestiunea și să se redacteze și în­­chee procesul verbal. Dl. C. Cerkez răspunde că nu poate participa, fiindcă în această zi este săr­bătoare,—­ca şi când în zilele de Crăciun când s’au făcut întruniri la camera de co­merţ şi s’a adunat acelaş comitet n’ar fi fost sărbători. Dar dl. C. Cejk­a n’a vrut să partici­pe şi nu s’a dus.­­ Intervenţia d-lui I. Petrovici şi u­­f­milirea d-lui N.­­ Petrea. Dl. C. Cerkez însă n’a stat inactiv. El și-a operat colegii. Ajutat de dl. Haki­­mnatul său, de dl. I. Axinte­iu­ a reușit să-și asigure sprijinul d-lui I. Petrovici.­­ Este surprinzător acest sprijin, dar s’a produs. Sub cuvânt că s’ar face jocul unuia sau altuia dintre partide dr. I. Pe­trovici a consimţit să-şi deie sprijinul unei afaceri necinstite. Şi atunci, pentru a se aranja lucrurile membrii comitetului pentru administrarea fondului de Refacere au fost invitaţi la locuinţa d-lui ministru I. Petrovici, unde li s’a ordonat să revie asupra măsurei­­ luate. Uimirea acestor membri, şi mai ales a celor ce sunt funcţionari de carieră n’a fost mică. Ei erau deprinşi ca de la miniştri să primească ordine pentru urmărirea răufă­cătorilor, nu pentru a-i înlesni şi acoperi. 1 » •­a de .ti C. adnotări politice Pe lângă departamentul d-lui Tran­cupo­lysf'i'ityif ?■£&.‚rr­f?/›#„­perior. Poate că astfel expansiunea minis­trului—politică, oratorică, diplomatică și umanitaristă — va fi supusă unei comprimări dorite de toţi colegii săi din guvern. Dl. D. Cerkez a cărei activitate ne­norocită la camera de comerţ a luat proporţii extraordinare, a adresat o prostorală tuturor comercianţilor şi in­dustriaşilor expunând un bogat pro­gram de activitate pentru trecut, pre­sent şi viitor... Noi l’am povâţui, de anul nou, ca să lase lucrurile... baltă! * Atât la camera de comerţ, prin dis­cursuri, cât şi prin presă dl. C. Cerkez afirmă că datorită d-sale s’au dat Ia­şului 2000 vagoane pentru transport. Acelaş lucru îl poate revendica şi deputatul Ernest Mihailescu... Interesant e însă faptul că dl. Ni­ţescu care se afla la întrunirea de la camera de comerţ, a aplaudat decla­raţia d-lui Cerkez relativ la vagoane. Atunci ce rost mai are dl. Niţescu la c. f. r... ? ECOURI „Sate şi oraşe“ este noul ciclu de con­ferinţe organizate de „Institutul social român“ din Bucureşti pe anul curent. Conferinţa inaugurală va avea loc Du­minică 9 a. c. şi ea va fi ţinută de către dl. Dim. Qusti directorul institutului Vor urma apoi, tratând diferite probleme şi aspecte în jurul acestor teze din Motru, Ţigara-Samurcaş, C. Banu, S. Mehedinţi, Andrei Rădulescu, A. Nasta, C. C. Ciu­­rescu, Dr. Mezincescu, St. Zeletin, V. Madgearu, I. Răducanu, C. Argetoianu, N. Iorga, M. Manoilescu, G. Taşcă, I. Simionescu, şi Vintilă Brătianu. Astăzi se împlinesc 305 ani de la naş­terea lui Moliere. La 6 ianuarie se împlinesc 125 ani de la naşterea lui I. Heliade Rădulescu. De pe urma compatriotului nostru A. Orna, decedat la Paris, au rămas între altele, următoarele scrieri tipărite în lim­ba franceză : «La farce de pope Gheor­­ghe»», «La dette de Schmit», «L’egoiste», «La souris», și «M-Ile Le Feu». Unele din piesele sale au fost repre­zentate pe marile scene parisiene. Informat — Eri a luat fiinţă in prezen­ţa d-lui Dimitrie Dimitriu şi Dr. Alexandrescu, organizaţiunea par­tidului naţional-liberal din satul Valea Oilor comuna Bălţaţi. S’a ales comitetul organizaţiu­­nei şi preşedintele. — D. Niţescu ispectorul şef al re­­giunei ferată Iaşî, s’a prezentat ieri dimineaţă pentru a felicita pe d. I. Petrovici de anul nou. O delegaţie de comercianţi care venise sâ apeleze la concursul d-lui Petrovici în chestia proectatelor noui biruri comunale, a profitat de acest fapt pentru a cere d-lui Niţescu (şi nu d-lui I. Petrovici) ca să ia măsuri împotriva incidentelor şi desordine­­lor ce au loc în trenări şi în staţii. D. Petrovici a intervenit arătând că aceste măsuri depind de d. Oct. Goga ministrul de interne... D. Niţescu, pentru a satisface pe comercianţi, a adăugat încet şi dis­cret că va face cuvenitele demersuri pentru a se constitui gărzi militare şi poliţieneşti. In rotonda din piaţa Unirei s’a deschis expoziţia de pictură a d-lui O. Briese. Pe lângă d-sa mai expune şi dl. Par­tion, medicinist, fost elev al şcolii de Be­­lle-Arte. — Dl. H. Hahn şeful serviciului admi­­nistrativ de la Primărie şi unul din vechii şi distinşii funcţionari ai comunei, a fost numit secretar general în locul d-lui Gali, retras la pensie. Dl. Octav Breviman a fost numit şeful serviciului administrativ în locul d-nului Hahn. — Serbarea Bobotezei se va face cu tot rostul creştinesc in v­iaţa Unirei d du­­pă terminarea serviciului religios ce se va oficia la Biserica Sft. Spiridon. „ Vineri în ajunul anului nou, a avut loc serbarea datinelor la „Societatea de gimnastică, sport şi muzică“. A asistat o lume selectă, iar programul s-a desfăşurat conform cu datinele stră­moşeşti. Seara a avut loc serbarea revelionului, la care au participat, pe lângă membrii societăţii numeroşi invitaţi. — Dr. C. Protopopescu un talentat ev tev al clasei de dramă şi tragedie a d-nei Agatha Bârsescu, a fost angajat probist la teatrul naţional. Iaşul şi nouile impozite — Comercianţii şi comisiunile de impuneri, întrunirea de la Camera de Comerţ. — Comercianţii şi industriaşii din Iaşi au ţinut o consfătuire la Camera de Comerţ în vederea noilor impozite. In urma discuţiunelor, la care au parti­cipat d­nii Brauchfeld, Resicher, Caramlău, Salceru, Zavirovici, Popovici, Irimescu, Giucă şi alţii, s’a hotărât ca toţi comer­cianţii sa se organizeze pe bresle ca a­­ceste bresle să delege delegaţi in comi­­siunele fiscale de impunere. Dr. Braunchfeld a făcut apel ca toţi comercianţii şi industriaşii să-şi facă sin­guri declaraţiile de impunere şi în chipul cel mai real. S’a decis a se face demersuri energice pe lângă dl.Petrea primarul oraşului ca să renuţe la noile biruri care ar agrava şi mai mult situaţia economică. In căzul în care dl. Petrea n’ar cores­punde acestor doleanţe, s’a decis a se convoca o mare întrunire publică de pro­testare. In această privinţă s’a hotărât a se face demersuri şi pe lângă miniştrii laşului, a­­rătându-se situaţia precară a comerţului şi industriei.­­ Astăzi a avut loc solemnitatea deschiderei noului an judiciar. In prezenţa tuturor membrilor Curţii de Apel, dl. Volanschi primul preşe­dinte al Curţii a procedat la trag­era la sorţ, prin care s-a făcut reparţia domnilor consilieri la cele două secţii ale Curţii. Aceiaşi repartizare a avut loc şi la tribunale, făcute prin tragere la sorţ de către d-l Winder primul preșe­dinte. Citiți în pagina 2-a Ultimele știri telefonice. - - - - - ORE DE LECTURA Pe marginea unui vo­lum de versuri -- „Poezii“ de A. Tom­a, editura „Cultura Naţională“ Pe aceste vremuri de proză şi prozaism chiar când unii dintre scriitorii nouilor şcoli literare de import excentric încearcă să ne impresioneze prin rimele şi poliritmul lor, un volum de pură poez'' clasică in-^ stituie un eveniment deosebit. f De aceea cu o rară r vo­ie n­umtit noul volum de «Poesii» Tomna—nume cunoscut în * etului A. ura noa­­«,a unul care « in atâtea fru­­e periodicele reputate, a’au­stră de peste două ( a cultivat versul român­esc m­oase inspiraţiuni /pi­ca noastre literare, cele nu simţit onorate a le public. Poetul A. Toma aparţine celei mai De­putate şcoli literare e un clasic. Chiar dacă în noul său volum găsim, une­ori, versuri cărora li-a dat cel mai modern vestmânt exterior, înseşi prima poezie «Memento Vivere» ca formă, are aspectul poliritmicei ultra-moderne. Fondul însă, cugetarea adâncă, este eminamente clasică. Acest poem introductiv, în care poetul­­filozof e torturat să afle «ce e adevăr» şi «ce e bine»—ca şi Faust—este între­rupt de «sfada duioasei şoptiri» a iubi­tei sale, care exclamă : „Cumintele meu cărturar Sărută mai mult, Citeşte mai rar...“ pentru ca poetul, trezit din reveria sa să-şi încheie inspiraţia cu aceste versuri pline de înţelesul ce rezidă din însuşi titlul poeziei : Las tâmpla-mi spre-a ta să se culce, La ce să întreb In zadar ? Da­r pomul ştiinţei amar, Al vieţii d e dulce... Poetul A. Toma este un intelectual în­­înţelesul profund al cuvântului. Cunos­când întreaga literatură universală, el şi-a format o cultură bogată şi aleasă care evident au avut o puternică înrâurire a­­supra-i, dar căreia i-a impus, în opera sa, temperamentul său propriu, şi darul pe care i l-a hărăzit natura: talentul. El cântă durerea şi suferinţă, dragos­tea şi iubirea, fiind în acelaş timp un a­­postol al binelui ca şi al frumosului. Aşa ne apare el în versurile sale, atât de va­riate în forma ca şi în fondul lor. Unele din aceste versuri au un fond religios — cum sunt «Psalmii» sau poemele mai mari «Eva» şi «Raiuri Pierdute» în frumea că­rora poetul înşiră câte un ciar biblic; sau versurile „operate lui «Crisi» pe care poetul îl evocă aici ce sugestiv: O, vin semănător de vise, Şi pune ’n vânt noui muguri buni . — Mai sunt, mai sunt destule cruci şi spini destui pentru cununi! Muzicalitatea versului este atât de clară încât cetitorul o resimte chiar atuncea când poetul întrebuinţează forme excep­ţionale ; ea armonizează însă perfect cu ideia centrală a fie­cărui subiect, căci toate poesiile d-lui A. Toma sunt profund gândite şi sincer simţite. Intr-o serie de catrene intitulate «Glo­se» poetul isbuteşte să concentreze cu­getări gingaşe. Cităm dintre ele: Adom­’Frumosul ?—Nu-i căta prin nori: învaţă tu de-1 cheamă la lumină Din tot ce faci—precum din neagra tină îşi soarbe crinul albele-i splendori. (Ideal din Real) Te dor jigniri ? Menirea te ’ncovoaie ? De ieşti, Alesul, eşti dator să ’nfrunţi: Un cerb—ce tremură când cade o foaie, Nu fuge’n văi când sunt furtuni pe munţi. (Menirea) Decât în slujba nopţii Luceafăr—mult mai bine Să mori pălind spre ziuă Ca jertfă a luminii. (Luceafăr) Aibi crezul bucuriei și-al luminii — Nu zice „taci­­“ când râde un copil: Un pom cu floare multă în A| In toamnă, rod mai spori J Nu ne avânturăm în dorr^^^WWicei literare. Notăm impresiile ne ale­gem în cursul lecturei, pen« «rezi cu­riozitatea cetitorilor să ur^^Btâ bo­gata opera poetică a d-lui A. Toma, care

Next