Mişcarea, ianuarie 1927 (Anul 21, nr. 2-22)
1927-01-04 / nr. 2
II rv iSm! §**$&!....................m Trfí hasi v - , 75 f*| uus&sm- :uciu ele Úi ă gitver im nou an politic, a face profeții* de viitor, oarce privirea înapoi, spre re sunt aspectele și perieței noastre politice, n cursul anului expiratțviața poă a nâniei, a înregistrat ca jprtant evident sehimegimfcr^ ste /tatriDaM de febrireCpartidul naționaî-îi- ■ ... re tras deîa conducerea t land loc celorlalte parle sa conitinue opera de întărire ,;î consolidare. Se cunosc împrejurările în care sfa institu t guvernul d-lui Averes; a simalitățile în care s’a făcut—'L a el moment—ruptura dine naţionali şi ţărănişti, şi desatregarea ce s’a produs în partidul ţional, care, astfel a fost silit a accepte fuziunea. Partidul naţional-liberal s’a retras de la guvernare mai solidar şi mai puternic decât oricând,—aceasta era impresiunea generală. Astăzi convigerea generală este î s ngur partid organizat, care cuprinde toate clasele sociale, orăşeneşti şi ţărăneşti şi care este mea rea in armonia socială în tot cuprinsul ţării este partidul liberal. w'mte ţara o diferenţă între con^^ .t?e&de astăzi şi cea liberală ? • ie şi o resimte din greu. După nouă luni de guvernare, greutăţile traiului s-au înzecit, iar conducătorii statului, lipsiţi de pregătirea necesară, neavând nici o conceptă asupra problemelor acute, departe de a aduce vreo ameliorare, dimpotrivă au agravat situaţia prin risipa budgetară, prin tot soiul de creaţiuni inutile, cerând populaţiunii noui şi grele sacrificii prin nouile impozite cu care păşim în noul an. Legislaţia de până acum ca şi proectele menite a deveni legii (din cele anunţate până azi) departe de a aduce îmbunătăţiri, dimpotrivă complică situaţiile şi crează perturbări în administraţiile publice şi în diferite servicii. Atingerea principiului autonomiei a c. f. r., modificări inutile în legislaţiile agrare, în legea administrativă şi în alte diferite legi în vigoare, sunt legile caracteristice regimului actual. Ar fi suficient să semnalăm în treacăt multiplele proecte anunţate de d. Cudalbu, cu privire la regimul chiriilor, — proecte pe care sistematic le-a retras — pentru a învedera desorientarea din guvern şi lipsa unor soluţiuni practice şi echitabile. Politica financiară şi economică sunt două capitole cu care guvernul d-lui Averescu străluceşte prin incompetenţă şi lipsa unei concepţii unitare şi salutare. Politicianismul guvernului apare în toate actele şi manifestările sale , în dispreţul tuturor intereselor obşteşti. Despre celelalte fracţiuni politice n’am putea spune mai mult decât Ceea-f-f* stÎP '»«îmnvi mari lumf»n • ele se pierd într’o luptă sterilă şi într’o desorientare care le depărtează din ce în ce mai mult de încrederea opiniei publice. Partidul naţional-liberal păşeşte în noul an politic cu aceiaşi energie şi cu ferma convingere că opera şi misiunea lui sunt astăzi, mai mult ca oricând, apreciate de toţi cetăţenii luminaţi ai ţărei. Şi totuşi faptul s’a petrecut. D. C. Cerchez a învins pe d. N. Petrea. D. C. Cerchez cu toate că este averescan de recentă dată, cu toate că politiceşte nu reprezintă nimic, cu toate că este vinovat de deturnare de fonduri,— cu toate aceste d-sa a reuşit să învingă şi să umilească pe d. N. Petrea, care se pare că-şi luase sarcina de a reînvia dispărutul fond al «Refacerei». Se zice că d. N. Petrea a protestat, iar d. Ing. E. Niţescu aşa îşi perduse busola că nu şi-a mai reclamat «părăluţele, banii săi». Şi acum să-l întrebăm şi noi pe d- log. E. Niţescu : — Adevărat este că aţi fost prelucrat prin stăruinţele d-lui Haki Cerchez ? Răspundeţi d-le E. Niţescu ca la întrunirea de la Camera de comerţ. Răspundeţi fiindcă şi această prelucrare este un capitol din activitatea d-lui C. Cerchez la Camera de comerţ. Dar cu toată intervenţiunea d-lui ministru I. Petrovici rămâne faptul. Fondul Refacerei a fost deturnat şi cu el nu se mai întâlnesc instituţiunile cărora le aparţine. Acesta-i faptul care se desface brutal din toate discuţiile şi intervenţiile ce s-au făcut pănă acum. Şi atunci este o chestie care rămâne peste capetele acelora, care împiedică astăzi măsurile de asigurare a fondului şi de reprimare a vinovăţiilor. Este răspunderea la care vor fi traşi cu toţii. Va veni vremea când aceste lucruri se vor clarifica, fiindcă opinia publică cinstită reclamă satisfacţie. IULAN POLITIC namaua de la B.C.U. „M. EMINESCU*1 1 A S Camera de Comerț • Dl. C. Cerchez fuge de răspundere — Cearta din sinul comitetului Refacerei. . .Membrii Comitetului pentru administrare fonduluL de Refacere s’au întrunit de an %ini ori la Camera de Comerț. Ei ■ | ctH'/'iat* purtarea d-nului C. Cerchez ■ î acuzat de situaţia sa, ridicând fond de unde era în siguranţă pentru a-l depune la o Bancă, unde se pare că va pierdut d., C. Cerchez a făcut presiuni asuj ua colegilor sei, şi în consideraţia unei an' uite consigenţe politice aceste p. vani i-au reuşit. Ceilaţi membri colegi şii ai a renunţat la singura atitudine porivită cu demnitatea lor, aceea de a constata de mnarea şi de a sesiza Parchetul. Dar,ică au renunţat la această atitudine, şi dacă au primit să acopere cu rufilele or faptele vinovate ale d-lui C. C.Iche, ei nu au înţeles şi vădiceastă cauză instituții! rafei ss piardă sumele raspectf a scăpat—pe d. răspundere poate îÎ'cT'faptă t uană a pierde banii ar fi o frustare a institriad;n bă:conduc,și deci aceasta Xv» să-și asume direct fi”" acestui c • f ri omitet o răspUitUi Si aluncV^. şedinții de la C .»merț au Irităriit sii se deie d-i erchez . ar ier .lin de plată pan ibruarie,ca ca o trăsură de si nu se secîestrupe veniturile Bă acest sei, au diispus să se rocesul-verbal al șî.dinței și pe * mă să-l ta x a;jcă. Dl. C. Ceriz a răimas nemnițp ■a permis «S i. închee procesul Ceilalți meniii aicomitetului fie cu dl. N. Petrea, primarul, văzând că dl. C. Cerkez nu execută hotărârile luate, convoacă pentru ziua de 1 Ianuarie comitetul la Primărie, unde să se discute din nou chestiunea și să se redacteze și închee procesul verbal. Dl. C. Cerkez răspunde că nu poate participa, fiindcă în această zi este sărbătoare,—ca şi când în zilele de Crăciun când s’au făcut întruniri la camera de comerţ şi s’a adunat acelaş comitet n’ar fi fost sărbători. Dar dl. C. Cejka n’a vrut să participe şi nu s’a dus. Intervenţia d-lui I. Petrovici şi ufmilirea d-lui N. Petrea. Dl. C. Cerkez însă n’a stat inactiv. El și-a operat colegii. Ajutat de dl. Hakimnatul său, de dl. I. Axinteiu a reușit să-și asigure sprijinul d-lui I. Petrovici. Este surprinzător acest sprijin, dar s’a produs. Sub cuvânt că s’ar face jocul unuia sau altuia dintre partide dr. I. Petrovici a consimţit să-şi deie sprijinul unei afaceri necinstite. Şi atunci, pentru a se aranja lucrurile membrii comitetului pentru administrarea fondului de Refacere au fost invitaţi la locuinţa d-lui ministru I. Petrovici, unde li s’a ordonat să revie asupra măsurei luate. Uimirea acestor membri, şi mai ales a celor ce sunt funcţionari de carieră n’a fost mică. Ei erau deprinşi ca de la miniştri să primească ordine pentru urmărirea răufăcătorilor, nu pentru a-i înlesni şi acoperi. 1 » •a de .ti C. adnotări politice Pe lângă departamentul d-lui Trancupolysf'i'ityif ?■£&.‚rrf?/›#„perior. Poate că astfel expansiunea ministrului—politică, oratorică, diplomatică și umanitaristă — va fi supusă unei comprimări dorite de toţi colegii săi din guvern. Dl. D. Cerkez a cărei activitate nenorocită la camera de comerţ a luat proporţii extraordinare, a adresat o prostorală tuturor comercianţilor şi industriaşilor expunând un bogat program de activitate pentru trecut, present şi viitor... Noi l’am povâţui, de anul nou, ca să lase lucrurile... baltă! * Atât la camera de comerţ, prin discursuri, cât şi prin presă dl. C. Cerkez afirmă că datorită d-sale s’au dat Iaşului 2000 vagoane pentru transport. Acelaş lucru îl poate revendica şi deputatul Ernest Mihailescu... Interesant e însă faptul că dl. Niţescu care se afla la întrunirea de la camera de comerţ, a aplaudat declaraţia d-lui Cerkez relativ la vagoane. Atunci ce rost mai are dl. Niţescu la c. f. r... ? ECOURI „Sate şi oraşe“ este noul ciclu de conferinţe organizate de „Institutul social român“ din Bucureşti pe anul curent. Conferinţa inaugurală va avea loc Duminică 9 a. c. şi ea va fi ţinută de către dl. Dim. Qusti directorul institutului Vor urma apoi, tratând diferite probleme şi aspecte în jurul acestor teze din Motru, Ţigara-Samurcaş, C. Banu, S. Mehedinţi, Andrei Rădulescu, A. Nasta, C. C. Ciurescu, Dr. Mezincescu, St. Zeletin, V. Madgearu, I. Răducanu, C. Argetoianu, N. Iorga, M. Manoilescu, G. Taşcă, I. Simionescu, şi Vintilă Brătianu. Astăzi se împlinesc 305 ani de la naşterea lui Moliere. La 6 ianuarie se împlinesc 125 ani de la naşterea lui I. Heliade Rădulescu. De pe urma compatriotului nostru A. Orna, decedat la Paris, au rămas între altele, următoarele scrieri tipărite în limba franceză : «La farce de pope Gheorghe»», «La dette de Schmit», «L’egoiste», «La souris», și «M-Ile Le Feu». Unele din piesele sale au fost reprezentate pe marile scene parisiene. Informat — Eri a luat fiinţă in prezenţa d-lui Dimitrie Dimitriu şi Dr. Alexandrescu, organizaţiunea partidului naţional-liberal din satul Valea Oilor comuna Bălţaţi. S’a ales comitetul organizaţiunei şi preşedintele. — D. Niţescu ispectorul şef al regiunei ferată Iaşî, s’a prezentat ieri dimineaţă pentru a felicita pe d. I. Petrovici de anul nou. O delegaţie de comercianţi care venise sâ apeleze la concursul d-lui Petrovici în chestia proectatelor noui biruri comunale, a profitat de acest fapt pentru a cere d-lui Niţescu (şi nu d-lui I. Petrovici) ca să ia măsuri împotriva incidentelor şi desordinelor ce au loc în trenări şi în staţii. D. Petrovici a intervenit arătând că aceste măsuri depind de d. Oct. Goga ministrul de interne... D. Niţescu, pentru a satisface pe comercianţi, a adăugat încet şi discret că va face cuvenitele demersuri pentru a se constitui gărzi militare şi poliţieneşti. In rotonda din piaţa Unirei s’a deschis expoziţia de pictură a d-lui O. Briese. Pe lângă d-sa mai expune şi dl. Partion, medicinist, fost elev al şcolii de Belle-Arte. — Dl. H. Hahn şeful serviciului administrativ de la Primărie şi unul din vechii şi distinşii funcţionari ai comunei, a fost numit secretar general în locul d-lui Gali, retras la pensie. Dl. Octav Breviman a fost numit şeful serviciului administrativ în locul d-nului Hahn. — Serbarea Bobotezei se va face cu tot rostul creştinesc in viaţa Unirei d după terminarea serviciului religios ce se va oficia la Biserica Sft. Spiridon. „ Vineri în ajunul anului nou, a avut loc serbarea datinelor la „Societatea de gimnastică, sport şi muzică“. A asistat o lume selectă, iar programul s-a desfăşurat conform cu datinele strămoşeşti. Seara a avut loc serbarea revelionului, la care au participat, pe lângă membrii societăţii numeroşi invitaţi. — Dr. C. Protopopescu un talentat ev tev al clasei de dramă şi tragedie a d-nei Agatha Bârsescu, a fost angajat probist la teatrul naţional. Iaşul şi nouile impozite — Comercianţii şi comisiunile de impuneri, întrunirea de la Camera de Comerţ. — Comercianţii şi industriaşii din Iaşi au ţinut o consfătuire la Camera de Comerţ în vederea noilor impozite. In urma discuţiunelor, la care au participat dnii Brauchfeld, Resicher, Caramlău, Salceru, Zavirovici, Popovici, Irimescu, Giucă şi alţii, s’a hotărât ca toţi comercianţii sa se organizeze pe bresle ca aceste bresle să delege delegaţi in comisiunele fiscale de impunere. Dr. Braunchfeld a făcut apel ca toţi comercianţii şi industriaşii să-şi facă singuri declaraţiile de impunere şi în chipul cel mai real. S’a decis a se face demersuri energice pe lângă dl.Petrea primarul oraşului ca să renuţe la noile biruri care ar agrava şi mai mult situaţia economică. In căzul în care dl. Petrea n’ar corespunde acestor doleanţe, s’a decis a se convoca o mare întrunire publică de protestare. In această privinţă s’a hotărât a se face demersuri şi pe lângă miniştrii laşului, arătându-se situaţia precară a comerţului şi industriei. Astăzi a avut loc solemnitatea deschiderei noului an judiciar. In prezenţa tuturor membrilor Curţii de Apel, dl. Volanschi primul preşedinte al Curţii a procedat la tragera la sorţ, prin care s-a făcut reparţia domnilor consilieri la cele două secţii ale Curţii. Aceiaşi repartizare a avut loc şi la tribunale, făcute prin tragere la sorţ de către d-l Winder primul președinte. Citiți în pagina 2-a Ultimele știri telefonice. - - - - - ORE DE LECTURA Pe marginea unui volum de versuri -- „Poezii“ de A. Toma, editura „Cultura Naţională“ Pe aceste vremuri de proză şi prozaism chiar când unii dintre scriitorii nouilor şcoli literare de import excentric încearcă să ne impresioneze prin rimele şi poliritmul lor, un volum de pură poez'' clasică in-^ stituie un eveniment deosebit. f De aceea cu o rară r voie numtit noul volum de «Poesii» Tomna—nume cunoscut în * etului A. ura noa«,a unul care « in atâtea frue periodicele reputate, a’austră de peste două ( a cultivat versul românesc moase inspiraţiuni /pica noastre literare, cele nu simţit onorate a le public. Poetul A. Toma aparţine celei mai Deputate şcoli literare e un clasic. Chiar dacă în noul său volum găsim, uneori, versuri cărora li-a dat cel mai modern vestmânt exterior, înseşi prima poezie «Memento Vivere» ca formă, are aspectul poliritmicei ultra-moderne. Fondul însă, cugetarea adâncă, este eminamente clasică. Acest poem introductiv, în care poetulfilozof e torturat să afle «ce e adevăr» şi «ce e bine»—ca şi Faust—este întrerupt de «sfada duioasei şoptiri» a iubitei sale, care exclamă : „Cumintele meu cărturar Sărută mai mult, Citeşte mai rar...“ pentru ca poetul, trezit din reveria sa să-şi încheie inspiraţia cu aceste versuri pline de înţelesul ce rezidă din însuşi titlul poeziei : Las tâmpla-mi spre-a ta să se culce, La ce să întreb In zadar ? Dar pomul ştiinţei amar, Al vieţii d e dulce... Poetul A. Toma este un intelectual înînţelesul profund al cuvântului. Cunoscând întreaga literatură universală, el şi-a format o cultură bogată şi aleasă care evident au avut o puternică înrâurire asupra-i, dar căreia i-a impus, în opera sa, temperamentul său propriu, şi darul pe care i l-a hărăzit natura: talentul. El cântă durerea şi suferinţă, dragostea şi iubirea, fiind în acelaş timp un apostol al binelui ca şi al frumosului. Aşa ne apare el în versurile sale, atât de variate în forma ca şi în fondul lor. Unele din aceste versuri au un fond religios — cum sunt «Psalmii» sau poemele mai mari «Eva» şi «Raiuri Pierdute» în frumea cărora poetul înşiră câte un ciar biblic; sau versurile „operate lui «Crisi» pe care poetul îl evocă aici ce sugestiv: O, vin semănător de vise, Şi pune ’n vânt noui muguri buni . — Mai sunt, mai sunt destule cruci şi spini destui pentru cununi! Muzicalitatea versului este atât de clară încât cetitorul o resimte chiar atuncea când poetul întrebuinţează forme excepţionale ; ea armonizează însă perfect cu ideia centrală a fiecărui subiect, căci toate poesiile d-lui A. Toma sunt profund gândite şi sincer simţite. Intr-o serie de catrene intitulate «Glose» poetul isbuteşte să concentreze cugetări gingaşe. Cităm dintre ele: Adom’Frumosul ?—Nu-i căta prin nori: învaţă tu de-1 cheamă la lumină Din tot ce faci—precum din neagra tină îşi soarbe crinul albele-i splendori. (Ideal din Real) Te dor jigniri ? Menirea te ’ncovoaie ? De ieşti, Alesul, eşti dator să ’nfrunţi: Un cerb—ce tremură când cade o foaie, Nu fuge’n văi când sunt furtuni pe munţi. (Menirea) Decât în slujba nopţii Luceafăr—mult mai bine Să mori pălind spre ziuă Ca jertfă a luminii. (Luceafăr) Aibi crezul bucuriei și-al luminii — Nu zice „taci“ când râde un copil: Un pom cu floare multă în A| In toamnă, rod mai spori J Nu ne avânturăm în dorr^^^WWicei literare. Notăm impresiile ne alegem în cursul lecturei, pen« «rezi curiozitatea cetitorilor să ur^^Btâ bogata opera poetică a d-lui A. Toma, care