Mişcarea, septembrie 1927 (Anul 21, nr. 199-200)
1927-09-03 / nr. 199
Deja Lordul Rothermere la Veszi Absurditatea pretenţiilor maghiare Adulat de iridenta din Budapesta şi de misionarii şi propagandişti răzleţiţi prin toate centrele mari europene, lordul Rothermere a intrat în diplomaţie fără voia sa. Susţinând cu tăria unei convingeri o chestiune pe care n’o cunoaşte decât aşa după cum i-a fost prezentată de unguri, lordul englez a persistat în articolele sale în care cerea revizuirea tratatului dela Trianon, întocmai cum o cer şi „Ungurii care se deşteaptă“. Acest mod de a pleda o cauză nedreaptă a fâcut vâlvă la Budapesta unde s’a organizat o zi demonstrativă în onoarea Lordului Rothermere—după care a urmat emblemele răspândite şi prin presă prin care se cere revizuirea tratatului de la Trianon. Această propagandă organizată şi susţinută de guvernul maghiar a fost extinsă pănă la Geneva, unde în conferinţa experţilor de presă, ziaristul ungur Veszi de la «Peste? Hírlap» a probat cunoscutul incident care a fost atât de logic şi documentat elucidat de către colegul nostu dl. Al, Mavrodidim,torul ziarlui «Viticeol», incidentul de la Geneva a pus în lumina reală mentalitatea ungurească. Căci ce a vrut să susţîe redactorul lui «Peşti Harîog» ? El a cerut ca guvernul român să permită intrarea în ţară a tuturor publicaţiilor maghiare,—chiar dacă de sunt îndreptate în contra intereselor statului nostru. In acest sens a fost formulat protestul maghiar la Geneva—ceea,:e au atras 14nărirea civilizată şi perfect logică a reprezentantului Românei, dl. Mavrodi. Incidentul provocat de reprezentantul presei maghiare este în acest caz bine venit—fiindcă el arată lumii întregi cât de absurde sânt pretenţiile «maghiarilor cari, se deșteaptă» și perfectă armonie cu toată clasa diriguitoare din Ungaria. ECOURI In zilele de 7, 12 şi 14 octombrie vor avea loc la Teatrul Naţional trei reprezentaţii date de marea noastră tragediană D-na Agatha Bârsescu. Beneficiul acestor reprezentaţii va sluji ca să se trimeată la Paris, doi elevi ai clasei de dedeclamaţie, pentru aşi complecta studiile. Se vor juca piesele IPHYGENIA de Goethe, în traducerea d-lui I. Câmpeanu, „Intrigă şi Amor* de Schiller şi „Sapho* traducere de I. Câmpeanu. In curând va apare de sub teascurile tipografiei „Viaţa Românească*, al doilea volum din interesanta lucrare „IAŞII DE ODINIOARĂ*, a colegului nostru d. Rudolf Suţu. Volumul acesta, tipărit în condiţiuni tehnice ireproşabile, va cuprinde peste 40 de coli, pe hârtie velină. Conţinutul se referă la trecutul bătrânei capitale a Moldovei din secolul al XIX-lea, autorul făcând să se perindeze înaintea noastră vechile familii boiereşti, în toată splendoarea, cu datinile, obiceiurile şi pitorescul lor. Asemenea ne desfăşoară întreaga viaţă socială vorbind cu multă duioşie despre diferitele personalităţi care constituiau odinioară aristocraţia laşului dar şi despre aceia, cari prin modul şi originalitatea lor formau un punct de atragere, şi-şi atrăgeau şi simpatia şi admiraţiunea. Volumul al 11-lea se compune din 5 capitole, fiecare cuprinzând nenumărate gravuri ce reprezintă diferitele personalităţi precum şi multe din edificiile vechiului nostru Iaşi. Vom reveni asupra acestei importante lucrări, care formează, împreună cu primul volum, o operă admirabilă pentru cunoaşterea trecutului Capitalei Moldovei. ftEIUI CREDINŢA AtfERESCANUI Unele ziare, între care şi anemicul oficios averescan „îndreptarea“, alarmează cetitorii şi caută să alarmeze şi opinia publică, anunţând şomagii şi greve imaginare, cu unicul scop de a lovi în guvernul actual. Reaua credinţă, care la oficiosul averescan este transformată în insolenţă, nu se opreşte aici. Ea continuă pentru a reeşi în însuşi ziarul averescan. Intr’adevăr, la prima pagină, oficiosul celor trei averescani cari a mai rămas în jurul bătrânului general, anunţă o situaţie gravă, iar în pagina doua—era sa scriu a patra când „Îndreptarea“ nu apare acum decât în două pagini,iar în pagina doua, spune că abia de acum încolo situaţia din ţară „va lua caracterul primejdiei !“ Dar insolenţa notorie, ese şi mai mult în evidenţă atunci când oficiosul „îndreptarea“ afirmă că partidul liberal a cărui activitate de decenii se confundă cu însuşi istoria României, e incapabil a domina evenimentele. Ca şi cum însuşi acel, care scrie cu condeiul muiat în rea credinţa neadevărurile din oficiosul averes can, nu şi-ar da seama de lichelismul său şi de infamiile cari le debitează. Căci, cine comite insolenţa ? Ziarul averescanilor, a unui fost partid care cu adevărat, în scurtele şi nefastele sale guvernări a dat dovada unei incapacităţi, chiar în faţa treburilor publice normale. încheiem cu un sfat: Jefuitorii în banul public trebuie să fie mai atenţi şi mai moderaţi. Ei nu se pot eriza în acel cari ar voi să pară. Şi se văd prea mult unghiile cu cari au scormonit şi jefuit în avutul public, sunt prea aproape de ziua în care s’a dovedit incapacitatea şi aptitudinile de cari vorbim mai sus. Ca să fim înţeleşi... Hollwood şi regizorii Industria cinematografică europeană se plânge că americanii îi răpesc stelele şi regizorii săi. Marele vedete europene cari au fost lansate numai prin filmele turnate în Europa, iscusiţii regizori germani şi francezi cari montează filmele cu o artă desăvârşită, sunt angajaţi în Hollwood-ul american şi plătiţi împărăteşte, începând cu micuţa dansatoare poloneză ajunsă astăzi desăvârşită în arta mută, Poia Negri, şi terminând cu interpretul genial al lui Mephisto din „Faust“, numim pe Jannings, toţi artiştii europeni cari au atras prin jocul şi talentul lor, au fost acaparaţii de finanţa transoceanică, care alimentează studio-urile din Hollwood. Dar, odată introduşi în studio-urile americane, artiştii noştri,-voiam să zic artişti europeni-nu prea se simt în „largul“ lor. Căci nu se poate explica de ce, Jannings, Weldt, Lya de Putty, Grete Garbo, etc. nu pot interpreta absolut nici un film, având montarea americană, decât cu un regizor german. Chiar proprietarii de cinematograf, înainte de a angaja un film american interpretat de un artist german sau francez, se interesează asupra regizorului. Dacă de exemplu un film cu Jannings este turnat în America, dl. X., proprietarul unui cinematograf local, se interesează imediat dacă regizorul a fost german și dacă.... Jannings s-a „împăcat“ cu el. Altfel, nu angajează filmul ! Am avut chiar ocazia să constat faptul că n’au avut succes filme noui, americane (în ultimul timp numai adăugând „film american“, succesul spectacolului este asigurat !) interpretate de artiști germani, dar având regizori americani. Chiar de curând, Weidt, Jannings, au declarat că se întorc în Europa, dacă nu li se pun .!» disnujiţi* regizon german1.. Pir, desigur că regizorii Tşi au rostul lor, bine definit. Căci, ne spunea o vedetă germană Tn memoriile sale, regizorul este acela care poate salva un film al cărui subiect este slab, şi căruia i se prevedea o cădere sigură. Aceasta nu Tnseamnă Tnsă, că interpreţii nu contează... Tntr'un film bine regizat! JEAN MELLE Informaţii — Astăzi dimineaţă »’a distribuit pe piaţă manifestul partidului naţional-ţărănesc-social-democrat. Spre surprinderea tuturora a reapărut în cuprinsul lui vechea formulă sforăitoare cu care au înşelat pe alegători ieşeni ln trecutele alegeri municipale. O redăm textual:» «Cetăţeni alegători, voiţi sănătatea voastră şi a copiilor voştri, votaţi lista noastră! Cu această frază bombastică, la care în rândul trecut se mai adăuga imprecauţiunea: «vreţi ca copii voştri să nu vă blesteme!», blocul ţărănist comunist, adică tocmai acei cari compun azi lista de mai sus, au reuşit să captureze buna credinţă a locuitorilor oraşului, pe care după un an şi jumătate de gospodărie, l’au adus in halul nenorocit de astăzi. Reînvierea vechei minciuni constitue un cinism revoltător, demn de afiliaţii zugrumătorilor de oameni de la Moscova. — Ia piaţa Sf. Spiridon a fost arestat cunoscutul pungaş de buzunare Silişeanu Dumitru originar din Tg. Ocna. Numitul a fost prins în flagrant delict de furt săvârşit asupra femeii Cafinca Damian. Numitul cu actele dresate a fost înaintat parchehetului. — Astă noapte în str. Lîpuşneanu No. 35 la locuinţa d-lui Herman Moscovici s’au dărâmat complect tavanele dela două camere cari din fericire erau nelocuite. Dărâmarea se datoreşte vechimii clădirei. S’au luat toate măsurile de evacuare. Dl. Cerchez în dilemă In ultimul timp, preşedintele de tristă memorie a Camerii de Comerţ, urmăreşte cu o crescândă aviditate cercetările ce se fac foastei sale gestiuni. Dl. Cerchez ar dori amnistia, ar dori pacea sufletească pe care n’o mai regăseşte şi s’ar declara satisfăcut. Mai mai ales un vierme îl roade pe acest excelent „barbă-albastră“ administrativ. Cu ce-şi va mai continua apărarea gălăgioasă prin presă? Cum se vor mai însera acele scrisori kilometrice şi lipsite de bun simţ, cu care ne obişnuise în ultima vreme ? Fiindcă dl. Cerchez îşi aminteşte destul de bine, ci din fondul rezervat pen- tru publicarea Buletinului Camerii de Comerţ, majoritatea sumelor fuseseră plătite de d-sa, spre a-şi putea susţine personalele şi interesatele campanii prin presă. Dl. Cerchez a fost un administrator larg. A împărţit cu amândouă mâinele (fiindcă nu avea mai multe), banii publici şi a ratificat interesele personale în dauna finanţelor Camerii de Comerţ. Dar pentru ce găsea oare dl. Cerchez atât de necesară auto-apărarea ? Era oare d-sa îndreptăţit să se desvinovăţească de dimineaţă până Seara in faţa opiniei publice ? Faptele se constată de sine stătătoare şi fără interpretări. Era o necesitate sufletească a fostului preşedinte o luptă don Quichotească şi ridicolă, care-i scotea din ce în ce mai confuz spre lumină, fatala administrare. Şi azi mai mult ca oricând dl. Cerchez are nevoe de amnistie. Are nevoe de scrisori kilometrice prin ziare. Mai bine însă ,să apară „Buletinul Camerei de Comerţ“ decât să fim siliţi iarăşi a ceti năzbâtiile fostului preşedinte. Sâmbătă 3 Sept. a. c. ora 10 a. m. va avea loc la Cimitirul Eternitatea parastasul de 40 zile de la moartea mult regratatei noastre concetăţene Maria Dr. Gavrilescu. Rudele, prietenii şi cunoscuţii sunt rugaţi a lua parte. — Prefectura de judeţ a anulat alegerea consiliului comunal din Poeni, fixând o nouă alegere pentru ziua de 2 Oct. crt. — In ziua de 28 August a izbucnit un foc în comuna Bădeni, la locuinţa lui Andrei Sfaiţer. Au ars două case şi numeroase lucruri casnice. Locuitorul Sfeiţer a fost rănit, având numeroase arsuri la cap şi pe corp. Se fa cercetări de către jandarmii din corn.* Baden. — A încetat din viaţă la Paris Emil Hang profesor la Sorbona şi membru al Academiei franceze, unul dintre acei la a cărui şcoală ştiinţifică s’au specializat mulţi dintre oamenii noştri de ştiinţă. Ni se telegrafiază din Paris că grupul român, care a luat parte la conferinţa interparlamentară, a oferit un dejun pentru a sărbători pe oratorii români la această conferinţă, d-nii deputaţi V. V. Pella şi Constant Georgescu. Dejunul a fost prezidat de d. Tony Iliescu, vice-preşedinte al Senatului. — După cum am anunţat Duminică după amiază se va deschide în Bucureşti congresul internaţional de geologie, la care vor lua parte numeroşi savanţi din toate ţările. Congresul se anunţă ca o manifestaţiine de o însemnătate deosebită, nu numai pentru ştiinţa românească, dar şi pentru economia naţională. El va fi prezidat de d. profesor Racoviţi, membru al Academiei Române. După dezbaterile cu caracter ştiinţific congresiştii vor vizita regiunile cele mai interesante ale ţărei. — Curajoşii toreadori care-şi pun viaţa ln primejdii în luptele cu taurii, sporturile periculoase care se mai practică în Spania, sudul Franţei şi al Amenei de sud se pot vedea în filmul «Cursa infernală», mare dramă de aventuri extraordinare. Luptele cu tauri sunt precis reproduse de pe natură şi filmul reprezintă cu interes palpitant pentru fiecare. Se reprezintă totodată «Escadronul 3» celebra operetă vieneză a lui Leo Fall, una din cele mai reușite din toate operetele arătate până astăzi pe ecran. ATENŢIUNE Ca măsură preventivă contra epidemiilor ce bântuie să se bea apă minerală naturală BORVIZ DE BORSEC DE ÎNCHIRIAT 15—11 Un imobil compus din 4 camere şi bucătărie, situat în str. Speranţei 12, liber de la Sf-tul Dumitru. ULTIMA ORA Chestiunea împrumutului şi a tratativelor cu Iugoslavia Buc.—D. Butoiu, ministrul afacerilor străine, fiind intervievat de ziarul „Zora“ înaintea plecării la Geneva, a declarat că Bulgaria se va sili să obţină un împrumut de consolidare. Acest împrumut va servi în primul rând amortizării unei părţi din datoria externă şi rambursării avansurilor acordate statului bulgar de către Banca Naţională, iar în al doilea rând constituirii unui fond de rezervă şi de garantare a stabilităţii monedei, precum şi terminării unor lucrări de utilizare. Mari tulburări în Ucraina — Contra revoluţionarii au ocupat un oraş — Buc.—„Le Matin“ află din Varşovia că insurgenţii din Ukraina au reînceput ostilităţile contra Sovietelor. Rebelii au îsbutit să ocupe oraşul Vassielkov lângă Kiev, unde au împuşcat 17 bolşevici. Guvernul şi delapidatorii banului public O excelentă măsură luată de Ministerul de Finanţe Deriziunea luată de ministend de finanţe cu privire la fraudele semnalate la „Monitorul Oficial“ şi la Divizia II-a din Craiova, a produs o excelentă impresie din opinia publică. Pentru prima dată asistăm la o asemenea măsură energică menită a împiedeca, cel puţin pe viitor, asemenea jafuri. Căci prin decizia lăsată, ministerul de finanţe cere tuturor administraţiilor financiare din ţară să procedeze cu rigoare la minuţioase cercetări şi să descopere averile cari aparţin fraudatorilor cari cu banii publici şi-au cumpărăt imobile sau alta proprietăţi, sau i-au investit direct sau indirect în diverse întreprinderi. Aceste averi ce se vor descoperi — fie chiar în cazul când actele au fost făcute pe alte nume interpuse, sau prin numele membrilor de familie a delapidatorilor, vor fi sequestrate ca statul să se poată despăgubi macar în parte. Măsura este mai presus de orice laudă şi ea va da rezultate satisfăcătoare, fiind un exemplu strălucit care va servi ca o lecţie şi pentru viitor. Politica de la Locarno va fi continuată Bac.— Cercurile politice germane sunt satisfăcute de discursul d-lui Brianda banchetul final al Conferinţei Interparlamentare. Discursul e considerat ca o manifestare a voinţei de continuare a politicei de la Locarno. Congresul interparlamentar Buc.—Comisiunile Uniunii interparlamentare au ţinut ori o adunare pentru fixarea programului conferinţei ce va avea loc la 1928. In urma expunerii delegatului suedez, consiliul Uniunii interparlamentare a hotărât, în legătură cu propunerea delegatului german, ca adunarea de la 1928 să aibă loc la Berlin. Consiliul se va întruni anul viitor la Fraga și se va ocupa cu următoarele chestiuni: regimul parlamentar, drepturile fi datoriilestatului, emigrările fi problema colonială. Conferinţa comunicaţiilor de la Geneva se declară representantul României Buc.— La adunarea plenară a conferinţei comunicaţiilor din Geneva, delegatul României dL P. Popescu a făcut o amplă expunere, asupra problemei navigaţiunei dunărene. D-sa a explicat punctul de vedere al ţarei noastre, subliniind anummite rectificări ce ar fi necesare de adus Statutului în privinţa circulaţiunei ? Raid peste Atlantic Buc. — Avionul St. Rafael, condus de colonelul Minchin a zburat deaspura orașului Galway, a trecut peste insulele Aran, apoi s-a îndreptat peste oceanul Atlantic spre Canada. Alegerile de la Comună — Secţiunile de votare — La alegerile pentru municipiul Iaşi, care vor avea loc în ziua de 11 Septembrie 1927, urmând a se alege 30 Consilieri şi 10 Supleanţi, s’a hotărât următoarea repartiţie a alegătorilor în secţiile de votare : Judeocol.l Urban Despărţirea 3-a Total 2749 votanţi cu 2 localuri de vot. La şcoala Sf. Haralamb vor vota alegătorii de la 1—1424 inclusiv. La şcoala A. Lambrior vor vota alegătorii dela 1425—2749 inclusiv plus cei admişi cu ordin ministerial şi hotărâre judecătorească. Jud. ocol II Urban Total 4825 votanţi plus cei admişi prin contestaţie şi cu ordin ministerial cu 4 localuri de vot. La şcoala Gh. Asachi vor vota alegătorii dela 1 — 1400 inclusiv. La şcoala Petru Poni vor vota alegătorii dela 1401—2800 inclusiv. La şcoala Carol I vor vota alegătorii dela 2801—3497 inclusiv. La şcoala V. Adamache vor vota aeditorii de la 3498—4825 inclusiv plus cei admişi cu ordinul ministerial şi hotărâre judecătorească. Jud. osoi. I Mixt Dispărţirea 2 şi 4-a Total 4093 votanţi cu 3 secţiuni de votare. La şcoala V. Conta vor vota alegătorii de la 1—1400 inclusiv. La Ateneul Nicolina vor vota alegătorii de la 1401—2800 inclusiv. La şcoala Principele Ferdinand vor vota alegătorii de la 2801 —4093 plus acei admişi cu ordin ministerial şi hotărâre judecătorească. Judecătoria ocol. II Mixt Dispărţirea 5-a Total 2844 votanţi cu 2 secţiuni de votare. La şcoala primară Cuza Vodă vor vota alegătorii de la 1—1400 inclusiv. La şcoala Costachi Negri vor vota a Iegâtorii de la 1401—2844 plus cei admişi prin ordin Ministerial şi hotărâre judecătorească. Toţi alegătorii înscrişi în listele electorale se vor prezenta la localurile de vot indicate mai sus, după numărul cărţei de alegător, în ziua de 11 Septembrie 1927 fixată pentru alegerile Comunale a municipiului Iaşi. Votarea începe la ora 8 dimineaţă şi va continua pănă la orele 17 cu Întrerupere de 2 ore pentru masă, ora de închidere se vă putea prelungi de către președintele biuroului cel mult până la ora 22 dacă vor mai fi alegători care n’au votat Iași.—Tipografia „Albina“ Strada Seulescu No. 1 DE INCHIRIET Una cameră mobilată cinci minute de Piața Unirei prin Săulescu str. Uzinei No. 27.