Mişcarea, septembrie 1927 (Anul 21, nr. 199-200)

1927-09-03 / nr. 199

Deja Lordul Rothermere la Veszi Absurditatea pretenţiilor maghiare Adulat de iridenta din Budapesta şi de misionarii şi propagandişti răzleţiţi prin toate centrele mari europene, lordul­­ Ro­­thermere a intrat în diplomaţie fără voia sa. Susţinând cu tăria unei convingeri o chestiune pe care n’o cunoaşte decât aşa după cum i-a fost prezentată de unguri, lordul englez a persistat în articolele sale în care cerea revizuirea tratatului dela Trianon, întocmai cum o cer şi „Ungurii care se deşteaptă“. Acest mod de a pleda o cauză ne­dreaptă a fâcut vâlvă la Budapesta unde s’a organizat o zi demonstrativă în onoa­rea Lordului Rothermere—după care a ur­m­at emblemele răspândite şi prin presă prin care se cere revizuirea tratatului de la Trianon. Această propagandă organizată şi sus­ţinută de guvernul maghiar a fost extinsă pănă la Geneva, unde în conferinţa ex­perţilor de presă, ziaristul ungur Veszi de la «Peste? Hírlap» a probat cunoscutul incident care a f­ost atât de logic şi do­cumentat elucidat de către colegul nos­tu dl. Al, Mavrodi­­dim,torul zia­rlui «Vit­­iceol», incidentul de la Geneva a pus în lumina reală mentalitatea ungurească. Căci ce a vrut să susţîe redactorul lui «Peşti Har­­îog» ? El a cerut ca guvernul român să per­mită intrarea în ţară a tuturor publicaţii­lor maghiare,—chiar dacă de sunt în­dreptate în contra intereselor statului nostru. In acest sens a fost formulat protestul ma­ghiar la Geneva­—ceea,:e au atras 14­­nărirea civilizată şi perfect logică a re­prezentantului Românei, dl. Mavrodi. Incidentul provocat de reprezentantul presei maghiare este în acest caz bine venit—fiindcă el arată lumii întregi cât de absurde sânt pretenţiile «maghiarilor cari, se deșteaptă» și perfectă armonie cu toată clasa diriguitoare din Ungaria. ECOURI In zilele de 7, 12 şi 14 octombrie vor avea loc la Teatrul Naţional trei reprezentaţii date de marea noastră tragediană D-na Agatha Bâr­­sescu. Beneficiul acestor reprezentaţii va sluji ca să se trimeată la Paris, doi elevi ai clasei de de­­declamaţie, pentru aşi complecta studiile. Se vor juca piesele IPHYGENIA de Goethe, în traducerea d-lui I. Câmpeanu, „Intrigă şi A­­mor* de Schiller şi „Sapho* traducere de I. Câmpeanu.­­ In curând va apare de sub teascurile tipogra­fiei „Viaţa Românească*, al doilea volum din interesanta lucrare „IAŞII DE ODINIOARĂ*, a colegului nostru d. Rudolf Suţu. Volumul acesta, tipărit în condiţiuni tehnice ireproşabile, va cuprinde peste 40 de coli, pe hârtie velină. Conţinutul se referă la trecutul bătrânei ca­pitale a Moldovei din secolul al XIX-lea, auto­rul făcând să se perindeze înaintea noastră ve­chile familii boiereşti, în toată splendoarea, cu datinile, obiceiurile şi pitorescul lor.­ Asemenea ne desfăşoară întreaga viaţă socială vorbind cu multă duioşie despre diferitele personalităţi care constituiau odinioară aristocraţia laşului dar şi despre aceia, cari prin modul şi originalitatea lor formau un punct de atragere, şi-şi atrăgeau şi simpatia şi admiraţiunea. Volumul al 11-lea se compune din 5 capitole, fiecare cuprinzând nenumărate gravuri ce re­prezintă diferitele personalităţi precum şi m­ulte din edificiile vechiului nostru Iaşi. Vom reveni asupra acestei importante lucrări, care formează, împreună cu primul volum, o o­­peră admirabilă pentru cunoaşterea trecutului Capitalei Moldovei. ftEIUI CREDINŢA AtfERESCANUI Unele ziare, între care şi anemicul ofi­cios averescan „îndreptarea“, alarmează cetitorii şi caută să alarmeze şi opinia publică, anunţând şomagii şi greve ima­ginare, cu unicul scop de a lovi în gu­vernul actual. Reaua credinţă, care la oficiosul ave­rescan este transformată în insolenţă, nu se opreşte aici. Ea continuă pentru a reeşi în însuşi ziarul averescan. Intr’adevăr, la prima pagină, oficiosul celor trei averes­­cani cari a mai rămas în jurul bătrânu­lui general, anunţă o situaţie gravă, iar în pagina doua—era sa scriu a patra când „Îndreptarea“ nu apare acum decât în două pagini,­iar în pagina doua, spu­ne că abia de acum în­colo situaţia din ţară „va lua caracterul primejdiei !“ Dar insolenţa notorie, ese şi mai mult în evidenţă atunci când oficiosul „îndrep­tarea“ afirmă că partidul liberal a cărui activitate de decenii se confundă cu în­suşi istoria României, e incapabil a do­mina evenimentele. Ca şi cum însuşi acel, care scrie cu condeiul muiat în rea cre­dinţa neadevărurile din oficiosul averes­ can, nu şi-ar da seama de lichelismul său şi de infamiile cari le debitează. Căci, cine comite insolenţa ? Ziarul averescanilor, a unui fost partid care cu adevărat, în scurtele şi nefastele sale guvernări a dat dovada unei incapa­cităţi, chiar în faţa treburilor publice normale. încheiem cu un sfat: Jefuitorii în ba­nul public trebuie să fie mai atenţi şi mai moderaţi. Ei nu se pot eriza în acel cari ar voi să pară. Şi se văd prea mult unghiile cu cari au scormonit şi jefuit în avutul pu­blic, sunt prea aproape de ziua în care s’a dovedit incapacitatea şi aptitudinile de cari vorbim mai sus. Ca să fim înţe­leşi... Hollwood şi regizorii Industria cinematografică europeană se plânge că americanii îi răpesc stelele şi regizorii săi. Marele vedete europene cari au fost lansate numai prin filmele turnate în Europa, iscusiţii regizori germani şi francezi cari montează filmele cu o artă desăvârşită, sunt angajaţi în Hollwood-ul american şi plătiţi împărăteşte, începând cu micuţa dansatoare poloneză ajunsă astăzi desăvârşită în arta mută, Poia Negri, şi terminând cu interpretul ge­nial al lui Mephisto din „Faust“, numim pe Jannings, toţi artiştii europeni cari au atras prin jocul şi talentul lor, au fost acaparaţii de finanţa transoceanică, care alimentează studio-urile din Hollwood. Dar, odată introduşi în studio-urile ame­ricane, artiştii noştri,-voiam să zic artişti europeni-nu prea se simt în „largul“ lor. Căci nu se poate explica de ce, Jannings, Weldt, Lya de Putty, Grete Garbo, etc. nu pot interpreta absolut nici un film, având montarea americană, decât cu un regizor german. Chiar proprietarii de cinemato­graf, înainte de a angaja un film ameri­can interpretat de un artist german sau francez, se interesează asupra regizorului. Dacă de exemplu un film cu Jannings este turnat în America, dl. X., proprietarul unui cinematograf local, se interesează imediat dacă regizorul a fost german și dacă.... Jannings s-a „împăcat“ cu el. Altfel, nu angajează filmul ! Am avut chiar ocazia să constat faptul că n’au avut succes filme noui, americane (în ultimul timp numai adăugând „film a­­merican“, succesul spectacolului este asi­gurat !) interpretate de artiști germani, dar având regizori americani. Chiar de curând, Weidt, Jannings, au de­clarat că se întorc în Europa, dacă nu li se pun .!» disnujiţi* regizon german1.. Pir, desigur că regizorii Tşi au rostul lor, bine definit. Căci, ne spunea o vedetă ger­mană Tn memoriile sale, regizorul este a­­cela care poate salva un film al cărui su­biect este slab, şi căruia i se prevedea o cădere sigură. Aceasta nu Tnseamnă Tnsă, că interpreţii nu contează... Tntr'un film bine regizat! JEAN MELLE Informaţii — Astăzi dimineaţă »’a distri­buit pe piaţă manifestul partidu­lui naţional-ţărănesc-social-demo­­crat. Spre surprinderea tuturora a reapărut în cuprinsul lui vechea formulă sforăitoare cu care au înşelat pe alegători ieşeni ln tre­cutele alegeri municipale. O redăm textual:» «Cetăţeni alegători, voiţi sănă­tatea voastră şi a copiilor voştri, votaţi lista noastră! Cu această frază bombastică, la care în rândul trecut se mai adăuga imprecauţiunea: «vreţi ca copii voştri să nu vă blesteme!», blocul ţărănist comunist, adică tocmai acei cari compun azi lista de mai sus, au reuşit să captu­reze buna credinţă a locuitorilor oraşului, pe care după un an şi jumătate de gospodărie, l’au a­­dus in halul nenorocit de as­tăzi. Reînvierea vechei minciuni constitue un cinism revoltător, demn de afiliaţii zugrumătorilor de oameni de la Moscova. — Ia piaţa Sf. Spiridon a fost arestat cunoscutul pungaş de buzunare Silişeanu Dumitru originar din Tg. Ocna. Numitul a fost prins în flagrant delict de furt să­vârşit asupra femeii Cafinca Damian. Numitul cu actele dresate a fost înain­tat parchehetului. — Astă noapte în str. Lîpuşneanu No. 35 la locuinţa d-lui Herman Moscovici s’au dărâmat complect tavanele dela două camere cari din fericire erau nelocuite. Dărâmarea se datoreşte vechimii clă­­direi. S’au luat toate măsurile de evacuare. Dl. Cerchez în dilemă In ultimul timp, preşedintele de tristă memorie a Camerii de Comerţ, urmăreşte cu o crescândă aviditate cercetările ce se fac foastei sale gestiuni. Dl. Cerchez ar dori amnistia, ar dori pacea sufletească pe care n’o mai regăseşte şi s’ar declara satisfăcut. Mai mai ales un vierme îl roade pe a­­cest excelent „barbă-albastră“ administra­tiv. Cu ce-şi va mai continua apărarea gălăgioasă prin presă? Cum se vor mai însera acele scrisori kilometrice şi lipsite de bun simţ, cu care ne obişnuise în ultima vreme ? Fiindcă dl. Cerchez îşi aminteşte des­tul de bine, ci din­­ fondul rezervat pen-­­ tru publicarea Buletinului Camerii de Co­merţ, majoritatea sumelor fuseseră plătite de d-sa, spre a-şi putea susţine persona­lele şi interesatele campanii prin presă. Dl. Cerchez a fost un administrator larg. A împărţit cu amândouă mâinele (fiindcă nu avea mai multe), banii publici şi a ratificat interesele personale în dau­na finanţelor Camerii de Comerţ. Dar pentru ce găsea oare dl. Cerchez atât de necesară auto-apărarea ? Era oare d-sa îndreptăţit să se desvinovăţească de dimineaţă până Seara in faţa opiniei pu­blice ? Faptele se constată de sine stătătoare­­ şi fără interpretări. Era o necesitate sufletească a fostului preşedinte o luptă don Quichotească şi ridicolă, care-i scotea din ce în ce mai confuz spre lumină, fatala administrare. Şi azi mai mult ca oricând dl. Cerchez are nevoe de amnistie. Are nevoe de scrisori kilometrice prin ziare. Mai bine însă ,să apară „Buletinul Ca­merei de Comerţ“ decât să fim siliţi ia­răşi a ceti năzbâtiile fostului preşedinte. Sâmbătă 3 Sept. a. c. ora 10 a. m. va avea loc la Cimitirul Eternitatea parasta­sul de 40 zile de la moartea mult regra­­tatei noastre concetăţene Maria Dr. Ga­­vrilescu. Rudele, prietenii şi cunoscuţii sunt ru­gaţi a lua parte. — Prefectura de judeţ a anulat alege­rea consiliului comunal din Poeni, fixând o nouă alegere pentru ziua de 2 Oct. crt. — In ziua de 28 August a izbucnit un foc în comuna Bădeni, la locuinţa lui Andrei Sfaiţer. Au ars două case şi nu­meroase lucruri casnice. Locuitorul Sfei­­ţer a fost rănit, având numeroase arsuri la cap şi pe corp. Se fa cercetări de că­tre jandarmii din­ corn.* Baden­. — A încetat din viaţă la Paris Emil Hang profesor la Sorbona şi membru al Academiei franceze, unul dintre acei la a cărui şcoală ştiinţifică s’au specializat mulţi dintre oamenii noştri de ştiinţă.­­ Ni se telegrafiază din Paris că grupul român, care a luat parte la confe­rinţa inter­parlamentară, a oferit un dejun pentru a sărbători pe oratorii români la această conferinţă, d-nii deputaţi V. V. Pella şi Constant Georgescu. Dejunul a fost prezidat de d. Tony I­­li­escu, vice-preşedinte al Senatului. — După cum am anunţat Duminică după amiază se va deschide în Bucureşti congresul internaţional de geologie, la care vor lua parte numeroşi savanţi din toate ţările. Congresul se anunţă ca o manifestaţi­­i­ne de o însemnătate deosebită, nu nu­mai pentru ştiinţa românească, dar şi pen­tru economia naţională. El va fi prezidat de d. profesor Raco­­viţi, membru al Academiei Române. După dezbaterile cu caracter ştiinţific congresiştii vor vizita regiunile cele mai interesante ale ţărei. — Curajoşii toreadori care-şi pun viaţa ln primejdii în luptele cu taurii, sporturi­le periculoase care se mai practică în Spania, sudul Franţei şi al Amenei de sud se pot vedea în filmul «Cursa infer­nală», mare dramă de aventuri extraordi­nare. Luptele cu tauri sunt precis repro­duse de pe natură şi filmul reprezintă cu interes palpitant pentru fiecare. Se reprezintă tot­odată «Escadronul 3» celebra operetă vieneză a lui Leo Fall, una din cele mai reușite din toate ope­retele arătate până astăzi pe ecran. ATENŢIUNE Ca măsură preventivă contra epidemii­lor ce bântuie să se bea apă minerală naturală BORVIZ DE BORSEC DE ÎNCHIRIAT 15—11 Un imobil compus din 4 ca­mere şi bucătărie, situat în str. Speranţei 12, liber de la Sf-tul Dumitru. ULTIMA ORA Chestiunea împrumutului şi a tratativelor cu Iugoslavia Buc.—D. Butoi­u, ministrul afacerilor străine, fiind intervievat de ziarul „Zora“ înaintea plecării la Geneva, a declarat că Bulgaria se va sili să obţină un împrumut de consolidare. Acest împrumut va servi în primul rând amortizării unei părţi din datoria externă şi rambursă­rii avansurilor acordate statului bulgar de către Banca Naţională, iar în al doilea rând constituirii unui fond de rezervă şi de garantare a stabilităţii monedei, precum şi terminării unor lucrări de utilizare. Mari tulburări în Ucraina — Contra revoluţionarii au ocupat un oraş — Buc.—„Le Matin“ află din Varşovia că insurgenţii din Ukraina au reînceput ostilităţile contra Sovietelor. Rebelii au îsbutit să ocupe ora­şul Vassielkov lângă Kiev, unde au împuşcat 17 bolşevici. Guvernul şi delapidatorii banului public O excelentă măsură luată de Ministerul de Finanţe Deriziunea luată de ministend de finanţe cu privire la fraudele semnalate la „Monitorul Oficial“ şi la Divizia II-a din Craiova, a produs o excelentă impresie din opinia publică. Pentru prima dată asistăm la o asemenea măsură energică me­nită a împiedeca, cel puţin pe viitor, asemenea jafuri. Căci prin decizia lăsată, ministerul de finanţe cere tuturor ad­ministraţiilor financiare din ţară să procedeze cu rigoare la minu­ţioase cercetări şi să descopere averile cari aparţin fraudatorilor cari cu banii publici şi-au cumpărăt imobile sau alta proprietăţi, sau i-au investit direct s­au indirect în diverse întreprinderi. Aceste averi ce se vor descoperi — fie chiar în cazul când ac­tele au­ fost făcute pe alte nume interpuse, sau prin numele mem­brilor de familie a delapidatorilor, vor fi sequestrate ca statul să se poată despăgubi macar în parte. Măsura este mai presus de ori­ce laudă şi ea va da rezultate satisfăcătoare, fiind un exemplu strălucit care va servi ca o lecţie şi pentru viitor. Politica de la Locarno va fi continuată Bac.— Cercurile politice germane sunt satisfăcute de discursul d-lui Briand­a banchetul final al Conferinţei Interparla­mentare. Discursul e considerat ca o ma­nifestare a voinţei de continuare a poli­ticei de la Locarno. Congresul inter­parlamentar Buc.—Comisiunile Uniunii interpar­lamentare au ţinut ori o adunare pen­tru fixarea programului conferinţei ce va avea loc la 1928. In urma expunerii delegatului sue­dez, consiliul Uniunii interparlamen­tare a hotărât, în legătură cu propu­nerea delegatului german, ca adunarea de la 1928 să aibă loc la Berlin. Consiliul se va întruni anul viitor la Fraga și se va ocupa cu următoa­rele chestiuni: regimul parlamentar, drepturile fi datoriile­­statului, emi­grările fi problema colonială. Conferinţa comunicaţii­lor de la Geneva se declară representantul Româ­niei Buc.— La adunarea plenară a conferinţei comunicaţiilor din Ge­neva, delegatul României dL P. Po­­pescu a făcut o amplă expunere, asupra problemei navigaţiunei du­nărene. D-sa a explicat punctul de ve­­­­dere al ţarei noastre, subliniind a­­nummite rectificări ce ar fi necesare de adus Statutului în privinţa cir­­culaţiunei ? Raid peste Atlantic Buc. — Avionul St. Rafael, con­dus de colonelul Minchin a zburat deaspura orașului Galway, a trecut peste insulele Aran, apoi s-a îndrep­tat peste oceanul Atlantic spre Ca­nada. Alegerile de la Comună — Secţiunile de votare — La alegerile pentru municipiul Iaşi, care vor avea loc în ziua de 11 Septembrie 1927, urmând a se alege 30 Consilieri şi 10 Supleanţi, s’a hotărât următoarea repartiţie a alegătorilor în secţiile de vo­tare : Jude­ocol.­l Urban Despărţirea 3-a Total 2749 votanţi cu 2 localuri de vot. La şcoala Sf. Haralamb vor vota ale­gătorii de la 1—1424 inclusiv. La şcoala A. Lambrior vor vota alegă­torii dela 1425—2749 inclusiv plus cei admişi cu ordin ministerial şi hotărâre judecătorească. Jud. ocol II Urban Total 4825 votanţi plus cei admişi prin contestaţie şi cu ordin ministerial cu 4 localuri de vot. La şcoala Gh. Asachi vor vota alegă­torii dela 1 — 1400 inclusiv. La şcoala Petru Poni vor vota alegă­torii dela 1401—2800 inclusiv. La şcoala Carol I vor vota alegătorii dela 2801—3497 inclusiv. La şcoala V. Adamache vor vota a­e­­ditorii de la 3498—4825 inclusiv plus cei admişi cu ordinul ministerial şi hotă­râre judecătorească. Jud. osoi. I Mixt Dispărţirea 2 şi 4-a Total 4093 votanţi cu 3 secţiuni de votare. La şcoala V. Conta vor vota alegătorii de la 1—1400 inclusiv. La Ateneul Nicolina vor vota alegătorii de la 1401—2800 inclusiv. La şcoala Principele Ferdinand vor vota alegătorii de la 2801 —4093 plus a­­cei admişi cu ordin ministerial şi hotă­râre judecătorească. Judecătoria ocol. II Mixt Dispărţirea 5-a Total 2844 votanţi cu 2 secţiuni de votare. La şcoala primară Cuza Vodă vor vota alegătorii de la 1—1400 inclusiv. La şcoala Costachi Negri vor vota a­ Iegâtorii de la 1401—2844 plus cei ad­mişi prin ordin Ministerial şi hotărâre ju­­decătorească. Toţi alegătorii înscrişi în listele electo­rale se vor prezenta la localurile de vot indicate mai sus, după numărul cărţei de alegător, în ziua de 11 Septembrie 1927 fixată pentru alegerile Comunale a muni­cipiului Iaşi. Votarea începe la ora 8 dimineaţă şi va continua pănă la orele 17 cu Întrerupere de 2 ore pentru masă, or­a de închidere se vă putea prelungi de către președin­­tele biuroului cel mult până la ora 22 dacă vor mai fi alegători care n’au votat Iași.—Tipografia „Albina“ Strada Seulescu No. 1 DE INCHIRIET Una cameră mobilată cinci mi­nute de Piața Unirei prin Său­­lescu str. Uzinei No. 27.

Next