Mişcarea, noiembrie 1927 (Anul 21, nr. 247-271)

1927-11-01 / nr. 247

* r f b AHOI, XXV­II, 247 ... MARTI 1 NOEMBRIE 1927 Manifestaţia pentru­­ dl. Gh. 1.1. L Brätlanu Şeful Partidului Naţional-Liberal din Iaşi Membrii organizaţiei partidului naţional-liberal din Iaşi—parlamen­tari, reprezentanţii tuturor autorităţilor, şefii de sectoare din oraş şi din judeţ, şi numeroase delegaţiuni ţărăneşti—la cari s’au alăturat foarte n­i­feritele persoane cari îi exprimau felicitări şi admi­­raţiune. Această mani­­festaţiune pentru noul şef al par­tidului liberal ie­­şan are o deose­bită semnificaţie nu numai pentru acţiunea noastră ca partid politic dar şi pentru vi­itorul Iaşului şi al Moldovei, care îşi pun legitime speranţe în per­sonalitatea dis­tinctă a domnu­lui Oh. I. I. C. Brătianu profe­sor universitar şi deputat, împreună cu marea asistenţă care a salutat sosirea noului şef, strigăm şi noi : — Trăiască d-l Gheorghe Brătianu, speranţa la­şului şi a ţârei. Ceroşi cetăţeni au umplut astăzi pe­ronul gării ,Iaşi, pentru a întâm­pina pe noul şef al partidului li­beral ieşan, d-l prof. univ. Ch.I. I. C. Brătianu, deputat. Coborând­­din vagon, d-l Bră­tianu vădit sur­prins de mulţi­mea care-l an­imase, a mulţu­mit călduros tu­turora pentru pri­ma şi spontana manifestaţiune ce i s'a făcut, între­­ţinăndu-se cu di­ înţelesul unei abţineri Nu trebuesc multe explicaţii pen-­­ tru a aprecia şi judeca rostul ac-­­­ţiunei gupărei naţîonal-ţărăniste de­­ sub direcţiunea d-lor Mania şi Mi­­halache. Este clar ca lumina zilei că abţi­nerea acestor grupări de la cele mai însemnate acte istorice nu sunt de­­­cât rezultatele politicei care nu în­­­­cadrează nici interesele superioare de stat, nici dragostea de ţară şi­­ de Tron. Alte justificări nu încap şi nici nu există, iar aceste demon­straţii pe cari nu le putem numi­­ decât anti-naţionale, caracterizează­­ mentalitatea acelora cari se pot­­ preta la el!..­­ Acelaş aspect îl oferă aceste grupări prin acţiunea pe cari o desfăşoară în sfatul ţării. Timp de aproape un deceniu, aceste grupări, mai întăi fiecare in par­te, apoi ambele la un loc, au a­­doptat aceiaşi tactică, de a critica şi combate tot ce se făuria în sfa­tul ţării uneori, agresiv şi scanda­los, fără a-şi expune părerile sau convingerile contrare. Partizanii d-lor Maniu şi Miha­­lache, opozanţi prin reacţiune, au­­ fost lipsiţi întotdeauna de acel spirit­­ de control care fiind rezultatul unei­­ convingeri ar putea aduce foloase contribuţii de pe Însăşi băncile o­­poziţiei. Nici până astăzi gruparea naţio­nală ca şi cea ţărănistă nu au spus verde ceea ce au crezut relativ : modificarea Constituţiei, dela care lucrări s’au abţinut, deşi au anun­ţat şi publicat unele proecte şi programe confuze în cari revendi­cau nu ştim ce modificări consti­­tuţionale—pros­te pe cari le-au a­­bandonat ca şi programele şi deca­­loagele lor... Menţinându se în aceiaşi atitu­dine ce consequenţă! —ambele a-­­ ceste grupări au hotărât, zice-se de a se abţine de la discuţia Me­sajului. Rare­ori un Mesaj a fost atât de bogat în concepţii şi reforme ca Mesajul actualei sesiuni parla­mentare care cuprinde un bogat program de înfăptuiri, care au a­­tras atenţia ţărei. Care altul poate fi motivul ade­vărat al acestei abţineri, dacă nu lipsa de pregătire a acestei ener­vate şi pentru ţară enervante opozi­ţii care nu-şi poate spune cuvân­tul în chestiuni ce n’au fost pînă azi obiectul preocupărei lor ? Lipsiţi de seriositate şi compe­­tinţă necesară de a putea aduce lumină în desbateri, aceşti opozanţi nu au nici obiectivitatea nece­sară de a-şi putea spune cuvântul desinteresat, sincer, pornit dintr’o convingere profundă. De aici ab­ţinerea dela desbaterile Mesagiului hotărâtă în ultimul moment. Ar fi într’adevăr salutară această hotărâre, dacă ar purcede din con­vingerea d-lui Maniu şi Mihalache că astfel se evită a se da din nou un spectacol repetând aceleaşi sear­be de cuvântări şi declaraţii cunos­cute şi banalizate în cursul sesiuni­lor trecute. Dar cei doi conducători nu au încă această convingere ci par mai mult animaţi de spiritul de osti­litate care îi obsedează, aşa că ho­tărârea luată însamnă o nouă de­monstraţie politică, demonstraţia celor două grupări coalizate cam­ involuntar îşi declină competinţa de a fi oameni de legi şi spirite creatoare. — Aseară s’a comis un atac asupra locuitorilor Ionescu şi Galescu din str. Broscăriei. Pe când se întorceau spre casă, cei doi locuitori au fost atacaţi pe o stra­delă de pe malul Bahluiului, de către trei indivizi necunoscuţi. Fiind doi, au fost bătuţi îngrozitor şi goliţi de tot ce aveau prin buzunare. La ţipetele victimelor alergând câţiva trecă­tori, agresorii au rupt-o de fugă. Atacul criminal a fost reclamat poliţiei. BLOCK-NOTES Cr&iaicu Ol. M. Manoilescu, eroul-martor al ave- I rescanului Tşi întitulează noua publicaţiune ce urma să apară, „Crai-Nou“, pentru două motive.' Intăiul se ştie. AI atjjfua fiindcă proec­­tata revistă ave: «fc»»41 redactată şi de dl. Nichifor Crai....nic. Satisfacţie In fundul sufletului său dl. Omer Popo­­vici e în totul satisfăcut de faptul că bu­nul său prieten dl. Axinte a fost depus. Abia acuma dl. Omer se simte perfect egal cu dl. Axinte, care până acuma invo­ca o anumită superioritate față de cel dintăi. Guvernul liberal şi Amnistia In ultimul consiliu de miniştri a’a hotărât ca după votarea pro­­ectului de lege pentru abrogarea legei impozitului întreit pe clă­diri şi proprietăţi agricole, Par­lamentul să ia in discuţiune un alt proect, de mare importanţi, ji referitor la amnistia delictelor mi-l­itare din timpul răsboiului. Redactat de d-nii miniştri de J résboi şi de justiţie, proedtul am-­­ nistiei cuprinde următoarele ca-­ tegorii:­­ Toţi dezertorii la inamic în e- jj poca 1916—1918. Cei cari au ramas în urma tru­pelor, dela data mobilizării din ■ 14 August 1916 până la finele a­­nului 1918. Dezertorii din ţară, şi din străi­nătate, înainte de 1916. Dezertorii din timp de pace şi de răsboi (1913). Toţi nesupuşii la mobilizare. Infractorii la regulele privitoare la operaţiunile mobilizării. Cei învinuiţi de ultragiu săvâr­şit în regimente în care a existat starea de asediu. Intr’un cuvânt proectul amnis-­­ tiei prevede toate categoriile da- i fără de una singură, şi anume ca­tegoria, din fericire atât de radu- - să, a acelora cari s’au făcut vi­novaţi de acte de trădare. Este interesant a anunţa că am­nistia a fost cerută prin presă cu multă persistenţă şi uneori cu vio­lenţă, în momente când pentru motive destul de plauzibile ea nu putea fi acordată. Astăzi proectul amnistiei este adus între primele lucrări ce se vor deferi parlamentului, de gu­vernul liberal, care a fost atacat şi pe această chestiune, nu din interes pentru acei pe cari ii pri­vesc amnestia, ci din calcul poli­tic sau din pur demagogism. Astfel guvernului liberal, care a realizat atâtea opere de drep­tate socială, îi revine și acest me­rit generozității care inspiră acte­le de amnistie. Un nou caz de tifos e­­xantematic la Iaşi Cu apropierea iernii, serviciul sanitar al oraşului a înregistrat pe ziua de astăzi un nou caz de tifos exantematic. Bolnavul este domiciliat în str. Semnului No. 11. Imediat a fost anunţată Salva­rea care a transportat bolnavul la spitalul de izolare. Locuința a fost complect dezin­fectată. NOTE „O şcoală în aer liber“ Biblioteca Academiei Populare din Con­stanţa a editat numeroase cărţi, privind marile probleme ale educaţiei tineretului nostru. Cartea d-lui Dan Alecu, purtând titlul de mai sus, aduce o nouă şi pre­ţioasă contribuţie. Autorul „Şcoalei în aer liber“ poveste­şte în câteva zeci de pagini frumos stili­zate, viaţa cercetăşească în vremea mare­lui război. Colonia „Păstorul Bucur“ părăsea în după amiaza zilei de 13 Noembrie 1916, Bucureştiul, apucând grozavul drum al pribegiei. Zile întregi ea a înaintat subt comanda celor câţiva şefi, între cari s’a numarat şi inspectorul Marei Legiuni, dl. Gh. D. Mugur, până în fine a putut să-şi fixeze cantonamentul la Lipovăţ. De aici s’a mutat la Soieşti, iar mai târziu la Scuieni. In tot acest timp, viaţa cercetăşească a curs senină şi frumoasă, cu toate lipsurile inerente acelor vremi. Camaraderia stabi­lită, buna înţelegere, viaţa exemplară şi nespus de frumoasă, toate acestea au o­­ţelit sufletele şi au format caracterele. Exemplele bune care abundă în cartea d-lui Dan Alecu, excursiile, felul de viaţă, toate acestea formează o lectură şi un model de imitat admirabil, pentru tineri­mea vremurilor noastre. Pentru aceste motive recomandăm cu căldură această lucrare interesantă, gene­raţiilor ce se ridică. Informaţii — Astăzi la ora 5 p. m. are loc la locuinţa d-lui prof. Gheor­­ghe I. Brătianu şeful partidului liberal ieşan, o consfătuire a tu­turor parlamentarilor din Iaşi. Seara parlamentarii vor pleca la Bucureşti spre a lua parte la lucrările Corpurilor legiuitoare. — S’a perdut Vineri 28 Oct. în faţa hotelului Traian un porte carte, conţi­nând o sumă de bani şi diferite acte ale d-lui Costin Petrescu, profesor din Bucu­reşti. Dacă cel ce i-a găsit il va preda d-lui Vasile Costin str. Gafenco No. 1 va pu­tea reţine pentru d-ia suma de bani con­ţinută in porte carte. — Biroul de triaj din ctr. Zugravilor a fost pus sub conducerea d-lui Cios, ac­tivul şi în deosebire cunoscut amabilul director al prefecturei de poliţiei. — Ieri a avut loc o şedinţă şi epitro­­pilor spitalului israelit sub preşidenţia d-lui M. . Wachtel. S’a discutat chestiunea fondului nece­sar pentru terminarea lucrărilor de mărire şi renovare a spitalului. La şedinţă a luit parte şi dl. general Sava Goiu, şi toţi medicii spitalului, dis­­cut­tndu-se chestiuni cari privesc servi­ciile medicale.­­ A fost arestat individul Toader Troschoschi, pe când voia să descuie uşa unei prăvălii din piaţa Nicotină. Indi­vidul este autorul mai multor furturi co­mise în ultimul timp.­­ Alaltăeri a reclamat poliţiei dl. Pre­­descu din mah. Lăutari, că a fost furat de suma de 10.000 iei pe cât se afla in piaţa Halei. S’au început cercetări cari au condus la prinderea individului Vasile Vezetu din aceiaş stradă. După un timp în care continuă a nega furtul, Individul a recunoscut furtul. Nu s-au găsit asupra ca decât 3500 lei res­tul fiind cheltuit. Hoţul este reţinut la brigadă. — Gardianul Vasile Chelaru din strada Anastasie Panu, intrând ori dimineaţă în curtea distileriei „Raiul“ din acea stradă, a zărit într’un colţ pe un individ care gemea. Apropiindu-se a constatat că este un zarzavagiu din piaţa Halei, anume Costică Bârsan. Acesta fiind ori dimineaţă în stare ebrietate, a lunecat de pe scările magazi­nului său, producftndu-şi o rană gravă la cap. Rănitul a fost internat la spital. S’a constatat că-i lipseşte suma de 3000 lei care-i avea în buzunarul său. Poliţia anchetează. — Camera de punere sub acuzare a respins apelul, menţinând arestaţi pe d-nul Lupu Granspan şi locot. Teodorescu. „Iaşul în cadrul ştiinţei urbanismului“ ______ Conferinţa d-lui inginer Andre­­escu-Cale Duminică 30 Oct. a. c. în vasta sală «Sidoli» dl. inginer Andreescu-Cale a ţi­nut interesanta conferinţă cu titlul de mai sus, în faţa unui numeros public compus din intelectuali. D-sa face un scurt istoric, precizând metoda ştiinţei «urbanismului», pe bază de exemple scoase după cercetătorii stră­ini. Astfel Schmoler, , arată că adevăratul progres al individului se poate face nu­mai în cadrul civilizaţiei orăşeneşti. De aceea progresul­­oraşelor implică şi progresul cetăţenilor ce le populează. Wanderwelde specifică că, sporirea po­pulaţiei oraşelor constitue cel mai puter­nic factor de desvoltare al democraţiei. Chiar marele nostru critic social Do­­brogeanu-Gherea în câteva din lucrările sale subliniază rostul vieţii urbane din punct de vedere democrat şi rurată cu date statistice că în ţara noastră spre e­­xemplu, munca ţăranului e de 21 ori mai înceată şi mai inferioară de­cât cea a lu­crătorului de fabrică în industriile mari. Oraşele sunt rezervoare de energii u­­mane, după cum a spus un mare socio­log englez, ele ajută enorm la economisi­rea timpului şi aduc o facilitare a vieţii. Technica modernă urbanistă regulează timpul vieţii de astăzi şi stabileşte toate marele centre orăşăneşti in puncte cari uşurează căile de comunicaţie şi transpor­tul fie pe apă, fie pe uscat. Oraşul modern trebue să aibă staţiuni frumoase de­­cale ferată. Terenurile pe cari se află aşezat să fie­­calculate şi îm­părţite în vederea unei folosinţe­­maxime. Ele vor fi cât mai permiabile. Cartierele oraşului modern vor fi gru­pate pe specialităţile muncilor manuale şi intelectuale. Higiena va fi stăruitor res­pectată, străzile, vor fi rânduite în ordinea cea mai geometrică posibilă. Oraşul modern va fi aşezat lângă o cale de apă care să-i înlesnească comu­nicaţiile cu exteriorul. O zecime a urbei se va transforma în parcuri şi grădini publice. Hrana va tre­bui să fie abundentă şi ieftină, locuinţele încăpătoare, localurile de distracţii cât mai spaţioase. In felul acesta d-rul Massey a virat o­­raşul viitorului, pe care l-a descris cu i­­maginaţia sa fecundă în câteva romane ştiinţifice ce au făcut senzaţie. In urmă conferenţiarul a făcut o serie de precizări şi asupra situaţiunei urbei noastre, arătând că-şi pune cele mai înte­meiate speranţe în munca şi priceperea actualilor conducători. Ar fi necesar poate, a încheiat dl. Andreescu-Cale, să se sta­bilească legături mai mari ale Iaşului cu Basarabia şi pentru şoseaua Scuteni, să se construiască un pod definitiv peste Prut. La 15 Km. de această importantă cale de comunicaţie maritimă, Iaşul trebue să facă toate sforţările pentru a-şi putea a­­sigura desvoltarea comercială în această direcţie. Conferenţiarul încheie cerând cetăţeni­lor acestui oraş, acea prevedere şi înţe­legere adâncă a situaţiunilor prin care să se simtă el cei dintăi chemaţi a depune toate sforţările pentru progresul şi des­voltarea oraşului nostru. Conferinţa d-lui Andreescu-Cale a fost viu aplaudată. I. FR. B. 0 grozavi înfierare în localitate Duminică, zi de recreaţie pentru unii şi de benchetait pentru alţii. După obicei, indivizii Neculai Iosub şi Vasile Clopoţel muncind o săptămână în­cheiată, au găsit cu cale să facă un chef dri dimineaţă. In consecinţă au intrat în cârciuma Herşcovici din str. Vasile Lupu 120 şi au cerut alcool. După consumarea câtorva kg. de vin, încălzându-se, cei doi cheflii au început să discute de politică, actua­lităţi etc. Discuţia a degenerat însă în ceartă şi bătae. La un moment dat Neculai Iosub a lo­vit puternic cu un cuţit pe individul Clo­poței care a căzut jos într’un lac de sânge. In stare gravă victima a fost transpor­tată la spital iar criminalul arestat. 0

Next