Mişcarea, februarie 1928 (Anul 22, nr. 24-49)
1928-02-01 / nr. 24
* i m 4 A a v ANUL XXII NO. 24 Naţional-ţărăniştii şi armata Dacă atacurile la adresa Coroanei şi a înaltei Regenţe ilustrează mentalitatea şi românîsimul naţional-ţirănist, dacă ameninţarea cu revoluţia nu este decât reflexul concepţiilor co- muniste revoluţionre ale d-lor Stere, Mihalache, Halippa, etc. propaganda pe care această has-1 tici grupare o anunţă în rândurile armatei — cu toată Incon-1 ştienţa aparentă — trebuie supraveghiatâ cu deosebit interes. Hal zilele trecute d. Sever Bocu a lansat un apel, în nu- mele partidului naţional-ţirănist prin care chema armata la re- voluţii. Alaltăieri, la întrunirea de la „Sidoni“ d. Mihalache a declarat că va recurge la desarmarea ostaşilor şi confiscarea armelor. Cu tot comicul ce rezidă dintr’o atare declaraţiune, nu e mai puţin adevarat că se impune o serioasă supraveghere a acestei acţiuni. Partidul naţional-ţirănist are la activul său o intensă propagandă demagogică şi anarhică pe care a deslănţuit-o atât în sate cit şi prin oraşe. Chiar la Iaşi, şeful grupărei, d. N. Cosvăthescu, merge mână în mină cu grupările comuniste-revoluţionare cu care s'a cartelat făţiş în toate alegerile şi care au participat la întrunirea de alaltăieri considerându-se membri de drept al organizaţiei. Acum când partidul naţionalţărănist declară în faţa ţării că porneşte opera subversivă şi distructivă şi la rândurile oştire, se impune ca această anarhie să fie reprimaţi de la cea dintâi manifestare. Nici într’o ţară din lume, şi nici chiar în rândurile armatelor roşii, nu s'a pomenit încă o atare acţiune de desorganizare a oştire!. Nădăjduim că de această beţie demagogică se vor îmbata numai partizanii d-lor Maniu- Stere, pentru că soldatul nostru a dovedit întotdeauna prea multă înţelegere şi o neîntrecută dragoste de ţară, ca să dea ascultare unor astfel de îndemnuri. date cauza românească a triumfat definitiv. Iată expunerea succintă a câtorva faze ale problemei după 1923. La 23 Aprilie a acelui an, guvernul român prin d. Titulescu, face Ligei Naţiunilor o întâmpinare la cererea optanţilor, arătând că întrucât există complectă egalitate de tratament la expropiere, atât a ungurilor cât şi a românilor cererea acestora nu-şi uşi are obiect. Consiliu L gel crede că e cazul aud împăcări a celor două state, şi în acest scop dâ doesţiune baronului Adstey, pentru începerea tratativelor. Sub preşidenţia acestuia, la 25 Mai 1923, se întâlnesc la Bruxelles delegatul român, d. Titelescu şi delegaţii autorizaţi cu depline puteri, ai Ungariei, costale Emerita de Csisky şi comiderul imperial L. Ghiszago. După trei zile de lungi dezbateri delegaţii ungari recunosc că textele tratatelor au se opul măsurilor de ordin general, cum a fost în România reforma agrară şi ca atare nu mai are obiect reclamaţia optanţilor unguri. Ia concluziune deci, baronul Adarcy arată că Lega cere a se dezinteresa şi de a sesiza de cererea optanţilor unguri. Surpriză ! La 12 iunie a aceluiaş en, guvernul ungur neagă semnăturile protocolului de la Bruxelles şi nu vrea întru nimic a recunoaşte prevederile acestui protocol. La 5 jude reîncep nord dezbateri. Acum deligatul Ungariei este contele Appay, iar cel al României tot d. Titulescu. Finalul este că în urma acestor dezbateri consulul Soc. Naţiunilor se desesizează complect de chestiunea optanţilor. De atunci toate încercările guvernului ungur de a da viaţă nouă secded probleme a rămas zadarnice. Punctul da vedere românesc d. Titulescu F a câştigat definitiv şi au râmas stabilite cele două mari principii călăuzitoare : a) Că, e admisibilă în raport cu tratatele internaţionale; b) Statul rămâne suveran în materie de expropiere să dea o justă şi echitabilă contravaloare. Ultimele aspecte ale problemei opiaaţilor unguri, n’au făcut decât să întârească realitatea acestor două mari principii. I. FR. BOTEZ . Chestiunea optanţilor — Din prelegerile d-lui prof. univ. V. Bulgara — In continuarea cursului de Legislaţie sgravă, d. prof. Valeria Bulgara a conturat una din cele mai importante probleme internaţionale moderne: chestiunea optanţilor. Se cunosc In amănunte fazele acestei probleme. Caracterul ei strict nu rămâne însă internaţional, ci este o aplicare a legei agrare în România. Chestiunea optanţilor are mai multe faze istorice. Pentru buna lor înţelegere este necesară o rezumaţie! expunere asupra tratatului de Trinon şi a legei agrare. La 4 iunie 1920 se fixau prin articolele 62, 63 şi 64, temeiurile pe care mai târziu optanţii unguri aveau să pretindă toate proprietăţile din Transilvania. In adevăr, tratatul de la Trianon prevede că proprietăţile rămân optanţilor daci ln termen util de 12 luni au făcut declaraţie formală că optează pentru naţionalitatea ungară şi îşi strămută domiciliu. In consecinţa, optanţii vizând că li se aplici prevederile legei agrare ce adresează guvernului ungar, care la 15 Martie 1923 face o plângere in această privinţă Ligei Naţiunilor. Se cerea formal ca actualii proprietari, cari au optat pentru cetăţenia ungară să fie scoşi de sub prevederile legei agrare române, pornându-şi inalienabile proprietăţile ce ie aveau în Ardeal. Din acestea se conchidea că legile de expropriere nu puteau atinge libertăţile acordate de tratatele internaţionale, cari au caracterul unor acte constituante. Acesta e unul din aspectele problemei. Rămâne acum de studiat celălalt, care ţine seamă de legile agrare române. La 12 Decembrie 1919 se dă primul deertt-lige de exproprire în Ardeal. Prin articolul 2 al acestui decret se fixa exproprierea în întregime a bunurilor imobiliare stăpânite de supuşi străini. Dar un al doilea decret casei urmă la 12 Iunie 1920, introducea potrivit concluziunilor traiului de Trianon, dispoziţiunea că supuşii străini, cadoptau in termen legal pentru o altă naţionlitate, au beneficieze mai departe de dreptul de proprietate, asupra bunurilor imobiliare din teritoriile anexate. La 23 Iulie 1927 se promulga legea definitivă de reformă egrert. De data aceasta la pereg. C. al articolului 6, se prevede o dispoziţie cu totul nouă şi anume: pământul rural al tuturor absenteiştilor se va expropria. Vedem deci dispărând noţiunea de străin apărînd cea de absenteist. Definiţia legală a absenteistului are două deosebite interpretări: cd care a lipsit din ţară dela 1 Decembrie 1916— 21 Martie 1927 şi în fine cd care timp de cinci ani consecutiv a figurat cu un impozit îndoit. După cum vedem, absenteismul ligei agrare impuse principiul pad din ţsra şi al dezinteresărei de imobilul rural. De altfel acest principiu nou n’a fost o creaţie exclusivă a legei agrare în Ardeal. Ia vechiul regst spre exemplu, se expropriază toţi străinii şi absentaţii. O expropriere integrală se va apuica acelora cari au lipsit din ţară dela 23 Aprilie 1910—23 Aprilie 1920. In adevăr, termenul acesta poate părea puţin arbitrar, el însă a fost fixat delegiuitor, pentru a pune bazele unoi norme juridice. In Basarabia nu "există absentaişti, dar legea agrară e şi mairiguroasă. Acolo s’a aplicat expropierea complectă pentru toţi acei cari în 5 ani consecutivi şi-au arendat proprietăţile indiferent de lipsa lor din ţară. Dacă lipseau atunci legea ave® preve- deri şi mai riguroase. Se aplica tot ex- proprierea complecţi, acelora cari la data de 1 Mai 1927 aveau proprietăţile «ren- \ date. Din toate aceste amănunta se desprind următoarele concluziuni de ansamblu : a) Că absenteismul e o formulare ad- hoc. Dir In schimb nu poate fi prejudiciabili cum pretind optanţii unguri, atâta timp cât ea intră în cadrul măsurilor de ordin general şi priveşte autonomia statului. Nici o lege internaţională nu poate aici interveni şi răsturna acest principiu categoric. b) Optanţii unguri mai pretind că nu trebuiau deloc să fie expropiaţi, întrucât preţul ce 1-1 s’a oferit o despăgubire este derizoriu, iar simpla confiscare nu permit tratatele de pace. Afirmaţhraea este cu, totul tendenţioasă, întrucât preţul de expropriere dat atunci , forma o contravaloare identică, iar fluctuaţiile de valută sunt un dezavantaj ulterior, care rămân încă amortizabile în ur- i mătorii ani consecutivi. c) Bazaţi pe aceste consideraţiuni optanţii unguri cereau să li se restitue toa - te proprietăţile expropiate, dânduli-se şi indemnizaţii complecte pentru lipsa de folosinţă. Contra tuturor acestor aserțiuni nefon- * , ieşenii sunt martori Cetăţenii Iaşului sunt cu toţii marieri despre deplina libertatece au domnit alaltăerî în oraş, când partidul naţional-ţărănist şi-a ţinut întrunirea. Autorităţile locale s’au comportat atât de civilizat, încât aproape nu s’au interesat de manifestaţiunea naţional-ţărănistă. Mai mult, d. Costăchescu pentru a da amploare acestei întruniri, a deslocat o parte din asistenţa de la Sidoli şi a dus o în sala „Elisabeth unde, fără a înştiinţa autorităţile în drept, a ţinut o altă întrunire. Se poate o mai mare libertate ? Totuşi, faţă de eşecul moral al întrunirilor, care au fost populate de proprii săi partizani şi de minorii amploiaţi de prăvălie care au beneficiat de un spectacol gratuit, partidul naţional-ţărănist a avut şi această neruşinare de a afirma în Parlament, că cetăţenii au fost împederaţi de a lua parte la întrunirea lor. Iaşul întreg este martor şi poate aprecia cât de cinică este această afirmaţie. De altfel d. ministru Duca la Senat şi d. subsecretar de stat R. Frankovici 1a Cameră, au desminţit această afirmaţiune, care este întărită şi de extazurile exprimate alaltăeri de d-nii Maniu, Vaida, Mihache, cari au recunoscut şî prin declaraţiile făcute ziariştilor, că întrunirea a decurs în cea mai mare libertate. Propaganda maghiarii în străinătate Budapesta. (Cep.).— Ministerul de externe maghiar a luat decimianea să creeze ia străinătate spiUluri, căminEfi şl alte instituţii socile cad vor mm de scc*p ajutorarea emigranţilor maghiari. E vorba să ss creeze In străinătate sstf l da instituţii, a căror lipsă este destul de simţitoare la ruşi şi Ungarin. Acest« masuri sa isss sub titlul menţinerii forţilor emigraţiei maghiare şi fegituriîor cu p-strîs, de care a uitat ia striL.bâtute foarte repede. Astfel de instituţii vor fi înfiinţate la primul râad In Frscţ*, is Paris şi îa site câteva oraşe Empts-rimte. Modul după cum se fac pregătirile gientra aceste instituţii face *i 88 creadă ci pe lângă scopuri s&ritativ instituţiile vor svoa şi misiune. Se va concentra activitatea emigranţilor şi a conducătorilor lor la direcţia cses să contribuie la propagarea punctului da veder© maghiar. Instituţiile vor fi bogat dotate la literatura maghiari. Din punctul de vedere si tacticei este semnificativ ci sa urmăreşte in primul rând Franţa, unde tendinţei® lor o dec destul de mizerabil. SITUATIA IN AUSTRIA Partidul social democrat austriac contra Aaschluss-ului. Chestiunea Codului Penal Comun. Viena, (Ceps).—Ansch «Aschluss-ului» a costat în ultimul tim pe unificarea legislativă austriaco-germană, văzând în aceasta o pregătire practică a unire! ambelor state. Primul pas în această direcţie trebuse să fie noul Cod penal, care a fost luat în discuţie îa cofisistuanie corespunzătoare din ambele parlamente. O deosebită atenţie a atras în opinia publică atitudinea partidului social democrat faţă de încercările de unificare. Sosia-democraţia austriacă a dat la iveală încă la început că acest «prim pas» cui este simpatic, dar cu toate astea n’a pus nici o piedică dezbaterii proectului. La ultima şedinţă a combiunii parlamentare austriace, deputatulEister a făcut înssă unele declaraţii senzaţionale, ami ştiad că partidul aosist-democrat trebue să mai reflecteze dacă poate colabora la reforma codului penal, pe care partidul pangerman o întrebuinţează de pe acum ca pretext pentru instalarea membrilor răi în cele mai înalte posturi ale magistraturii. Declararile drului Eisler au provocat o mare surprindere îa cercurile politice şi au avut ca urmare că şedinţele comisiunii parlamentare au fost amânate fără termen. După cum s’a aflat dubai social-democrat a hotărât să trimită o scrisoare comisiunii de justiţie din parlamentul german, în care şi expună motivele pentru cari nu poate colabora la reforma codului penel şi pentru cari Întreaga reformă trebue considerată ca falimentară. Partidul social democrat Intenţionează să convoace întruniri publice la cari *'& explice pentru ce a luat o atitudine împotriva primului pas al unificării legislative dintre ambele state. Social democraţii speră că opinia publică va aproba atitudinea lor, deoarece es manifestat până în prezent prea puţin interes pentu tendinţele de unificare. Scăderea impozitelor în Basarabia B«c.—Mlssisterul de finanţe, ţinând &e«M de situaţia ec&ntamică » Bs- 8ar«biei, a comtudcat org^n^for sal© fiscale, că întrucât îa regiunile bssarabeuâ a bântuit s«csts, itr în anele Fîu produs iauadSţii, comisiile de impaaera vor ţine seema de acest lucru, urmând ca hap&zitele să fie socotit» In Vrffeori reduse. Această măsură u de ustură sl &dacă o reslă meliorare in viaţa economicâ a provinciei «le paste Prut. Dealtfel, Instruiţiuni detailste la sc«st sens au fost date comisiilor şi odată cu începerea intririi şi operaţiunei de recensământ fiscal. MERCURI 1 FEBRUARIE 1928 ECOURI Cel dintăi studiu asupra scriitorului Blasco Ibanez apărut la noi a fost scris de criticul H. Sanielevici. Marele scriitor care a încetat din viaţă la Fontán® Rosa este astăzi tot atât de popular şi la noi, operele sale fiind tra duse şi răspândite în diferite ediţiuni. II Is Cyrano de Bergerac“ în versiunea Pse- I tului M, Codreanu va fi reprezentat fi pe I scena ksanS de ansamblul teatralei „Rejgifia Maria“ în frunte ca Toni Balandra. * ■) „Domnul dela Mursno“ admirabilul voi futa de nuvele ale confratelui şi scriitorului Stejar Ioaestu obţine un prea frumos succes de librărie. Avântul romantic al acestor giuvaere literare capturează îata’adevăr lume?! cetitoiste. întrunirea din comuna Uricani (Iaşi) Duminică 29 ianuarie a. c. a avut loc o întrunire publică în satul Uricani, unde au participat pe lângă toţi locuitorii co- I mutei şi foarte mulţi oameni, din comunele învecinate. Intrunirea a fost prezidată de dl. Maior , Gh. Bogdan, în prezenţa celor patru viceprezenţi ai staturilor săteşti ai comunei şi a tuturor fruntaşilor gospodari. A luat cuvântul cei sus notaţi ceri au arătat care este opera şi năzuinţa d-lui Vratilă Brâtianu şî ai partaduitu liberal. Dl. Maior Gh. Bogdan a înşirat toate operile pe care le-a înfăptuit Partidul Liberal. Inchse arătând că partidul liberal îşi continuă muzica pentru binele ţării şi că rău va fi nimeni în etsre să-l opriască în năzuiaţa lui fermă, de tt’şi face datoria întreagă către Ţară şi Tron. D.. C. Grigoraş primarul com. Uricani, a mulţumit d-lui maior Gh. Bogdan pentru osteneală ce şi a dat, de a attarge fonduri şî da-a restaura biserica din Găureni, cere de 15 ani stă în părăsire—rugând si transmită mulţumiri d-lui senator C. Toma şi d-lui deputat Victor Iamandi —care au dat cel mai mare concurs, pentru terminarea d. Mulţumeşte pentru străduinţa ce-a pus-o pe lângă dl. I. C. Teodorescu-Vacam, obţinând piatră în valoare de 60.000 iei, pentru începerea recoestuârii biasrlei din satul Uricini, al cărei preşedente activ este— şi la care a mai adăugat prin subscripţie şi un mic fond de 30.000 iei. Mulţumeşte pentru că a luat iniţiativa fermirei unui comitet, sub preşidenţa sa, pentru ridicarea unui monument întru pomenirea eroilor căzuţi pe câmpul de onoare, pentru întregirea neamului. Mulţumeşte pentru luarea iniţiativei d-Sfete de a strânge cărţi şi a înzebra cele 3 şcoli din comuna noastră, cu câte o bibliotecă populară. Mulţumeşte pentru înfiinţuirea sfaturilor săteşti, îa cele patru cătune a comunei— care din ce în ce încep a da roade satisfăcătoare. Mulţumeşte pentru sfaturile şi şezătoriie ce ie ţine—învăţându-ne sâ ne iubim ţara somata, biserica, şcoala, musca câmpului, economiabasului şi felul cum să nu ferim de boli molipsitoare şi de beţie. Mulţumeşte pentru truda şi banii ce i-a cheltuit cu sătenii stăruind pe la spitale, pentru cei bolnavi—şi pe la cunoscuţi dându-ne câţiva copii la şcolile din Iaşi—să trăiască (urak). Dl. maior Gh. Bogdan, mulţumeşte d-lui primar pentru cuvintele rostite şî Inchee scria cuvântărilor anunţăno că partidul liberal din Iaşi este azi condus de către dl. George Brădanu, aclamat în unde de săteni. Situaţia palidei din Belgrad Buc.—Li Belgrad continua consfătuirile partidelor democrate pentru instituirea coaliţiei. Nu s’a ajuns mai la nici o soluţie din cauză ca Marinamei şi ceilalţi miniştri democraţi din guvern prefera să-şi păstreze situaţiile actuale decât să consimtă ca o nouă coaliție.