Mişcarea, februarie 1928 (Anul 22, nr. 24-49)

1928-02-01 / nr. 24

* i­ m 4 A a v ANUL XXII NO. 24 Naţional-ţără­niştii şi armata Dacă atacurile la adresa Co­­­­roanei şi a înaltei Regenţe ilus­trează mentalitatea şi românîs­­i­­mul naţional-ţirănist, dacă ame­ninţarea cu revoluţia nu este­­ decât reflexul concepţiilor co-­ muniste revoluţionre ale d-lor­­ Stere, Mihalache, Halippa, etc. propaganda pe care această has-1 tici grupare o anunţă în rându­rile armatei — cu toată Incon-1 ştienţa aparentă — trebuie su­­praveghiatâ cu deosebit interes.­­ Hal zilele trecute d. Sever­­ Bocu a lansat un apel, în nu-­­ mele partidului naţional-ţirănist prin care chema armata la re-­ voluţii. Alaltăieri, la întrunirea de la­­ „Sidoni“ d. Mihalache a declarat că va recurge la desarmarea ostaşilor şi confiscarea armelor.­­ Cu tot comicul ce rezidă din­­tr’o atare declaraţiune, nu e mai­­ puţin adevarat că se impune o­­ serioasă supraveghere a acestei acţiuni. Partidul naţional-ţirănist are la activul său o intensă propa­gandă demagogică şi anarhică­­ pe care a deslănţuit-o atât în sate cit şi prin oraşe. Chiar la Iaşi, şeful grupărei, d. N. Cos­­văthescu, merge mână în mină cu grupările c­o­muniste-revolu­­­ţionare cu care s'a cartelat fă­ţiş în toate alegerile şi car­e au participat la întrunirea de alal­tăieri considerându-se membri de drept al organizaţiei. Acum când partidul naţional­­ţărănist declară în faţa ţării că porneşte opera subversivă şi distructivă şi la rândurile oşti­re­, se impune ca această anar­hie să fie reprimaţi de la cea dintâi manifestare. Nici într’o ţară din lume, şi nici chiar în rândurile armatelor roşii, nu s'a pomenit încă o a­­tare acţiune de desorganizare a oştire!. Nădăjduim că de această be­ţie demagogică se vor îmbata numai partizanii d-lor Maniu- Stere, pentru că soldatul nostru a dovedit întotdeauna prea mul­tă înţelegere şi o neîntrecută dragoste de ţară, ca să dea as­cultare unor astfel de îndemnuri. date cauza românească a triumfat defini­tiv. Iată expunerea succintă a câtorva fa­ze ale problemei după 1923. La 23 Aprilie a acelui an, guvernul ro­mân prin d. Titulescu, face Ligei Naţiu­nilor o întâmpinare la cererea optanţilor, arătând că întrucât există complectă ega­litate de tratame­nt la expropiere, atât a ungurilor cât şi a românilor cererea aces­tora nu-şi u­şi are obiect. Consiliu­ L gel crede că e cazul aud împăcări a celor două state, şi în acest scop dâ doe­sţiune baronului Adstey, pentru începerea tratativelor. Sub preşidenţia acestuia, la 25 Mai 1923, se întâlnesc la Bruxelles delega­tul român, d. Titelescu şi delegaţii autorizaţi cu depline puteri, ai Ungariei, costale Emerita de Csisky şi comiderul imperial L. Ghiszago. După trei zile de lungi dezbateri dele­gaţii ungari recunosc că textele tratate­lor au se opul măsurilor de ordin gene­ral, cum a fost în România reforma a­­grară şi ca atare nu mai are obiect re­­clamaţia optanţilor unguri. Ia concluziune deci, baronul Adarcy a­­rată că Lega cere a se dezinteresa şi de a sesiza de cererea optanţilor unguri. Surpriză ! La 12 iunie a aceluiaş en, guvernul ungur neagă semnăturile proto­colului de la Bruxelles şi nu vrea întru ni­­mic a recunoaşte prevederile acestui pro­tocol. La 5 jude reîncep nord dezbateri. A­­cum deligatul Ungariei este contele A­­ppay, iar cel al României tot d. Titu­­lescu. Finalul este că în urma acestor dezba­teri consu­lul Soc. Naţiunilor se desesi­­zează complect de chestiunea optanţilor. De atunci toate încercările guvernului ungur de a da viaţă nouă secded pro­bleme a rămas zadarnice. Punctul da vedere românesc d. Titu­­lescu F a câştigat definitiv şi au râmas stabilite cele d­ouă mari principii călăuzi­toare : a) Că, e admisibilă în raport cu trata­tele internaţionale; b) Statul rămâne suveran în materie de expropiere să dea o justă şi echitabilă contra­valoa­re. Ultimele aspecte ale problemei opiaa­­ţilor unguri, n’au făcut decât să întâreas­­că realitatea acestor două mari principii. I. FR. BOTEZ . Chestiunea optanţilor — Din prelegerile d-lui prof. univ. V. Bulgara — In continuarea cursului de Legislaţie s­­gravă, d. prof. Valeria Bulgara a conturat una din cele mai importante probleme in­ternaţionale moderne: chestiunea optanţi­­lor. Se cunosc In amănunte fazele acestei probleme. Caracterul ei strict nu rămâne însă in­ternaţional, ci este o aplicare a legei a­­grare în România. Chestiunea optanţilor are mai multe faze istorice. Pentru buna lor înţelegere este necesară o rezumaţie! expunere asu­pra tratatului de Trinon şi a legei a­­grare. La 4 iunie 1920 se fixau prin artico­lele 62, 63 şi 64, temeiurile pe care mai târziu optanţii unguri aveau să pretindă toate proprietăţile din Transilvania. In adevăr, tratatul de la Trianon pre­vede că proprietăţile rămân optanţilor daci ln termen util de 12 luni au făcut declaraţie formală că optează pentru na­ţionalitatea ungară şi îşi strămută domi­ciliu. In consecinţa, optanţii vizând că li se aplici prevederile legei agrare ce adre­sează guvernului ungar, care la 15 Martie 1923 face o plângere in această privinţă Ligei Naţiunilor. Se cerea formal ca actualii proprietari, cari au optat pentru cetăţenia ungară să fie scoşi de sub prevederile legei agrare române, porn­­ându-şi inalienabile proprie­tăţile ce ie aveau în Ardeal. Din acestea se conchidea că legile de expropriere nu puteau atinge libertăţile a­­cordate de tratatele internaţionale, cari au caracterul unor acte constituante. Acesta e unul din aspectele problemei. Rămâne acum de studiat celălalt, care ţine seamă de legile agrare române. La 12 Decembrie 1919 se dă primul deertt-lige de exproprire în Ardeal. Prin articolul 2 al acestui decret se fixa exproprierea în întregime a bunurilor imobiliare stăpânite de supuşi străini. Dar un al doilea decret case­i urmă la 12 Iunie 1920, introducea potrivit con­­cluziunilor traiului de Trianon, dispozi­­ţiunea că supuşii străini, cad­optau in ter­men legal pentru o altă naţionlitate, au beneficieze mai departe de dreptul de proprietate, asupra bunurilor imobiliare din teritoriile anexate. La 23 Iulie 1927 se promulga legea definitivă de reformă egrert. De­ data aceasta la pereg. C. al artico­lului 6, se prevede o dispoziţie cu totul nouă şi anume: pământul rural al tuturor absenteiştilor se va expropria. Vedem deci dispărând noţiunea de străin apărînd cea de absenteist. Definiţia legală a absenteistului are două deosebite interpretări: cd care a lipsit din ţară dela 1 Decembrie 1916— 21 Martie 1927 şi în fine cd care timp de cinci ani consecutiv a figurat cu un impozit îndoit. După cum vedem, absenteismul ligei agrare impuse principiul­­ pad din ţsra şi al dezinteresărei de imobilul rural. De altfel acest principiu nou n’a fost o creaţie exclusivă a legei agrare în Ar­deal. Ia vechiul regst spre exemplu, se ex­­propriază toţi străinii şi absent­aţii. O expropriere integrală se va apuica acelora cari au lipsit din ţară dela 23 Aprilie 1910—23 Aprilie 1920. In adevăr, terme­nul acesta poate părea puţin arbitrar, el însă a fost fixat de­­legiuitor, pentru a pune b­azele unoi norme juridice. In Basarabia nu "există absentaişti, dar legea agrară e şi mai­­riguroasă. Acolo s’a aplicat expropierea complectă pentru toţi acei cari în 5 ani consecutivi şi-au arendat proprietăţile indiferent de lipsa­­ lor din ţară. Dacă lipseau atunci legea ave® preve-­­ deri şi mai riguroase. Se aplica tot ex-­­ proprierea complecţi, acelora cari la data de 1 Mai 1927 aveau proprietăţile «ren- \ date. Din toate aceste amănunta se desprind următoarele concluziuni de ansamblu : a) Că absenteismul e o formulare ad-­­ hoc. Dir In schimb nu poate fi prejudi­­ciabili cum pretind optanţii unguri, atâta­­ timp cât ea intră în cadrul măsurilor­­ de ordin general şi priveşte autonomia­­ statului.­­ Nici o lege internaţională nu poate aici interveni şi răsturna acest principiu cate­goric. b) Optanţii unguri mai pretind că nu trebuiau deloc să fie expropiaţi, întrucât preţul ce 1-1 s’a oferit o despăgubire este derizoriu, iar simpla confiscare nu­ permit tratatele de pace. Afirmaţhraea este cu, totul tendenţioasă,­­ întrucât preţul de expropriere dat atunci , forma o contra­valoare identică, iar fluc­tuaţiile de valută sunt un dezavantaj ul­terior, care rămân încă amortizabile în ur- i mătorii ani consecutivi. c) Bazaţi pe aceste consideraţiuni op­tanţii unguri cereau să li se restitue toa­ - te proprietăţile expropiate, dânduli-se şi­­ indemnizaţii complecte pentru lipsa de­­ folosinţă.­­ Contra tuturor acestor aserțiuni nefon- * , ieşenii sunt martori Cetăţenii Iaşului sunt cu toţii mar­­i­­eri despre deplina libertate­­ce a­u domnit alaltăerî în oraş, când par­tidul naţional-ţărănist şi-a ţinut în­trunirea. Autorităţile locale s’au comportat atât de civilizat, încât aproape nu s’au interesat de manifestaţiunea na­­ţional-ţărănistă. Mai mult, d. Costăchescu pentru a da amploare acestei întruniri, a deslocat o parte din asistenţa de la Sidoli şi a dus o în sala „Elisabe­th unde, fără a înştiinţa autorită­ţile în drept, a ţinut o altă întru­nire. Se poate o mai mare libertate ? Totuşi, faţă de eşecul moral al întrunirilor, care au fost populate de proprii săi partizani şi de mi­norii amploiaţi de prăvălie care au beneficiat de un spectacol gratuit, partidul naţional-ţărănist a avut şi această neruşinare de a afirma în Parlament, că cetăţenii au fost îm­­­pederaţi de a lua parte la întruni­rea lor. Iaşul întreg este martor şi poate aprecia cât de cinică este această a­­firmaţie. De altfel d. ministru Duca la Se­nat şi d. subsecretar de stat R. Fra­­nkovici 1a Cameră, au desminţit a­­ceastă a­fir­maţiune, care este întări­tă şi de extazurile exprimate alaltă­­eri de d-nii Maniu, Vaida, Mih­a­che, cari au recunoscut şî prin de­claraţiile făcute ziariştilor, că întru­nirea a decurs în cea mai mare li­bertate. Propaganda maghiarii în străinătate Budapesta. (Cep.).— Ministerul de externe maghiar a luat decimianea să creeze ia străinătate spiUluri, cămi­­nEfi şl alte instituţii socile cad vor mm de scc*p ajutorarea emigranţilor maghiari. E vorba să ss creeze In străinătate sstf l da instituţii, a că­ror lipsă este destul de simţitoare la ruşi şi Ungarin. Acest« masuri sa isss sub titlul menţinerii forţilor emigraţiei ma­ghiar­e şi fegituriîor cu p-strî­s, de care a uitat ia striL.bâtute foarte re­pede. Astfel de instituţii vor fi în­­fiinţate la primul râad In Frscţ*, is Paris şi îa site câte­va oraşe Empts-r­­imte. Modul după cum se fac pre­gătirile gientra aceste instituţii face *i 88 creadă ci pe lângă scopuri s&­­ritativ instituţiile vor svoa şi misiune. Se va concentra activitatea emigranţilor şi a conducătorilor lor la direcţia cs­es să contribuie la pro­­pagarea punctului da veder© ma­ghiar. Instituţiile vor fi bogat dotate la literatura maghiari. Din punctul de vedere si tacticei este semnifica­tiv ci sa urmăreşte in primul rând Franţa, unde tendinţei® lor o dec destul de mizerabil. SITUATIA IN AUSTRIA Partidul social democrat austriac contra Aaschluss-ului. Chestiunea Codului Penal Comun. Viena, (Ceps).—Ansch «Aschluss-ului» a costat în ultimul tim pe unificarea le­gislativă austriaco-germană, văzând în a­­ceasta o pregătire practică a unire! am­belor state. Primul pas în această direcţie trebuse să fie noul Cod penal, care a fost luat în discuţie îa cofisistuanie corespunzătoare din ambele parlamente. O deosebită a­­tenţie a atras în opinia publică atitudinea partidului social democrat faţă de încer­cările de unificare. Sosia­-democraţia aus­triacă a dat la iveală încă la început că acest «prim pas» cu­i este simpatic, dar cu toate astea n’a pus nici o piedică dezbaterii proectului. La ultima şedinţă a comb­iunii parla­mentare austriace, deputatul­­Eister a fă­cut înssă unele declaraţii senzaţionale, a­­mi ştiad că partidul aosist-democrat tre­­bue să mai reflecteze dacă poate cola­bora la reforma codului penal, pe care partidul pangerman o întrebuinţează de pe acum ca pretext pentru instalarea membrilor răi în cele mai înalte posturi ale magistraturii. Declararile d­rului Eisler au provocat o mare surprind­ere îa cer­curile politice şi au avut ca urmare că şedinţele comisiunii parlamentare au fost amânate fără termen. După cum s’a aflat dubai social-demo­crat a hotărât să trimită o scrisoare co­­misiunii de justiţie din parlamentul ger­man, în care şi expună motivele pentru cari nu poate colabora la reforma codului penel şi pentru cari Întreaga reformă tre­bue considerată ca falimentară. Partidul social democrat Intenţionează să convoace întruniri publice la cari *'& explice pentru ce a luat o atitudine îm­potriva primului pas al unificării legisla­tive dintre ambele state. Social democraţii speră că opinia publică va aproba atitu­dinea lor, de­oarece es manifestat până în prezent prea puţin interes pent­u tendin­ţele de unificare. Scăderea impozitelor în Basarabia B«c.—Mlssisterul de finanţe, ţinând &e«M de situaţia ec&ntamică » Bs- 8ar«biei, a comtudcat org^n^for sal© fiscale, că întrucât îa regiunile bssa­­rabeuâ a bântuit s«csts, itr în anele Fîu produs iauadS­ţii, comisiile de impaaera vor ţine seema de acest lucru, urmând ca hap&zitele să fie socotit» In Vrffeori reduse. Această măsură u de ustură sl &­­dacă o reslă meliorare in via­ţa eco­­nomicâ a provinciei «le paste Prut. Dealtfel, Instrui­ţiuni detailste la sc«st sens au fost date comisiilor şi odată cu începerea intririi şi opera­­ţiunei de recensământ fiscal. MERCURI 1 FEBRUARIE 1928 ECOURI Cel dintăi studiu asupra scriitorului Blasco Ibanez apărut la noi a fost scris­­ de criticul H. Sanielevici.­­ Marele scriitor care a încetat din viaţă l­­a Fontán® Rosa este astăzi tot atât de popular şi la noi, operele sale fiind tra­­­ duse şi răspândite în diferite ediţiuni. I­I Is Cyrano de Bergerac“ în versiunea Pse- I tului M, Codreanu va fi reprezentat fi pe I scena ksanS de ansamblul teatralei „Re­­j­gifia Maria“ în frunte ca Toni Balandra. * ■) „Domnul dela Mursno“ admirabilul vo­­i futa de nuvele ale confratelui şi scriitoru­lui Stejar Ioaest­u obţine un prea frumos­­ succes de librărie. Avântul romantic al acestor giuvaere­­ literare capturează îata’adevăr lume?! ce­­titoiste. întrunirea din comuna Uricani (Iaşi) Duminică 29 ianuarie a. c. a avut loc­­ o întrunire publică în satul Uricani, unde­­ au participat pe lângă toţi locuitorii co- I mutei şi foarte mulţi oameni, din comu­­­­nele învecinate.­­ Intrunirea a fost prezidată de dl. Maior , Gh. Bogdan, în prezenţa celor patru vice­­prez­e­­nţi ai staturilor săteşti ai comunei şi a tuturor fruntaşilor gospodari. A luat cuvântul cei sus notaţi ceri au arătat care este opera şi năzuinţa d-lui Vratilă Brâtianu şî ai partaduitu liberal. Dl. Maior Gh. Bogdan a înşirat toate operile pe care le-a înfăptuit Partidul Li­beral. Inchse arătând că partidul liberal îşi continuă muzica pentru binele ţării şi că rău va fi nimeni în etsre să-l opriască în năzuiaţa lui fermă, de tt’şi face datoria întreagă către Ţară şi Tron. D.­. C. Grigoraş primarul com. Urica­­ni, a mulţumit d-lui maior Gh. Bogdan pentru osteneală ce şi a dat, de a attarge fonduri şî da-a restaura biserica din Gău­reni, cere de 15 ani stă în părăsire—ru­gând si transmită mulţumiri d-lui senator C. Toma şi d-lui deputat Victor Iamandi —care au dat cel mai mare concurs, pen­tru terminarea d. Mulţumeşte pentru străduinţa ce-a pus-o pe lângă dl. I. C. Teodorescu­-Vacam, obţinând piatră în valoare de 60.000 iei, pentru începerea recoestuârii biasrlei din satul Uricini, al cărei preşedente ac­tiv este— şi la care a mai adăugat prin subscripţie şi un mic fond de 30.000 iei. Mulţumeşte pentru că a luat iniţiativa fermirei unui comitet, sub preşidenţa sa, pentru ridicarea unui monument întru pomenirea eroilor căzuţi pe câmpul de onoare, pentru întregirea neamului. Mulţumeşte pentru luarea iniţiativei d-Sfete de­ a strânge cărţi şi a înzeb­ra cele 3 şcoli din comuna noastră, cu câte o bibliotecă populară. Mulţumeşte pentru înfiinţu­irea sfaturilor săteşti, îa cele patru cătune a comunei— care din ce în ce încep a da roade sa­tisfăcătoare. Mulţumeşte pentru sfaturile şi şezăto­­riie ce ie ţine—învăţându-ne sâ ne iubim ţara somata, biserica, şcoala, musca câm­pului, economia­­basului şi felul cum să nu ferim de boli molipsitoare şi de beţie. Mulţumeşte pentru truda şi banii ce i-a cheltuit cu sătenii stăruind pe la spi­tale, pentru cei bolnavi—şi pe la cunos­cuţi dându-ne câţiva copii la şcolile din Iaşi—să trăiască (urak). Dl. maior Gh. Bogdan, mulţumeşte d-lui primar pentru cuvintele rostite şî Inchee scria cuvântărilor anunţă­no că par­tidul liberal din Iaşi este azi condus de către dl. George Brădanu, aclamat în unde de săteni. Situaţia palidei din Belgrad Buc.—Li Belgrad continua con­sfătuirile partidelor democrate pen­tru instituirea coaliţiei. Nu s’a ajuns mai la nici o so­luţie din cauză ca Marinamei şi ceilalţi miniştri democraţi din gu­vern prefera să-şi păstreze situaţii­le actuale decât să consimtă ca o nouă coaliție.

Next