Mişcarea, martie 1928 (Anul 22, nr. 50-76)
1928-03-01 / nr. 50
k V v * . * . M Un vechiu conservator comunist-revoluţionar Se trag ca situaţie în care se află d. Mişu Cantacuzino Cu cât ziarele comuniste-revoluţionare şi naţional-ţârlaiste se aventurează mai mult în campania deslănţuită în favoarea trădătorului M. Gh. Bujor, cu atât se distinge mai pronunţat armonizarea concepţiunilor pe cari aceste două grupiri le-au unificat într’o acţiune comună—ca să nu zicem comunistă. Pactul pe care d. Masiu Pa reînoit cu agitatorul şi ageniul sovietelor ruseşti Gh. Crescu, tinde la „răsturnarea guvernului“ şi la eliberarea deţinutului M. Gh. Bujor dela Doftana, unde dacă ar trăi veacuri, n’ar lepăşi păcatul trădării sale naţionale, aproape unic în analele istoriei universale. Contopirea doctrinelor de cari sunt însufleţite cele două grupări la colaborare—şi din care nu lipseşte nici inspiraţia de peste NistruTi-a dat loc la o acţiune politică din cele mai monstruoase. Oricât am întrebuinţa un vocabular accentuat,el este departe de a exprima realitatea în care tovărăşia Maniu-Mihalache-Cristescu îşi desfăşură acţiunea de subminare a intereselor vitale ale statului şi ale neamului. Prin presă, ca şi prin întruniri publice provocaţiunile de toate so- juarile şi ameninţările cu deslănţui- rea revoluţiei abundă zilnic, cu cât aceste ameninţi« sunt mai ambratant exprimate, se înţelege dela sine că într'o măsura mult mai mare ele provoacă, dacă nu ilaritate, cu puţin indiferenţă sau compătimire. Deslăşţuirea revoluţiei, chiar cu \ concursul comuniştilor, nu poate \ rămânea decât în searbădele dis- \ cursuri denumite politice, sau în \ coloanele rarelor cari le Inregis- * trează. Poporul român a trecut prin vre- \ muri de bejenie, dar niciodată ! sufletul său n’a putut fi alterat de germenul politicei anarhice şi dis- trugătoare; trecul siu secular es- j te mărturie istorici în această privinţă. Ce vrea d. Maniu ? Să răstoarne guvernul şi să pună mâna pe putere împotriva voin-ţei generale a ţării. Ce vor comuniştii ? Să răstoarne ordinea în stat, şi să proclame iiteraua revoluţiei bolşevice care a nimicit poporul majorei Rusii. D. Maniu nu poate întrebuinţa direct forţa pe care nu o are şi de aceia şi a însuşit concursul co- f muniştilor. Aceştia, la rândul lor, sunt prea puţini şi neputând recun-j ta aderenţi, s-au raliat cu grupul naţional-ţârănist în care gâsim şi pe d. Mişu Cantacuzino. In şedinţa de eri a Camereî, guvernul şi diferitele partide politice au evocat prin reprezentantul lor memoria defunctului babat de stat Take Ionescu. D. Mişu Cantacuzino vechiul conservator, asociindu-se la aceste pioase sentimente de recunoştinţă faţă de un ilustru fiu al ţării, n’a cinstit ci dimpotrivă a profanat memoria celui evocat. Take Ionescu n’a făcut niciodată politica de aventură şi cu atât mai puţin cârdăşie ca elementele răsvrătite împotriva formei de stat, împotriva ordinei şi armoniei sociale. D. Mişu Cantacuzino care împărtăşeşte vrăjmăşia regionaliştilor contra «regăţenilor» şi politica anarhică a comunismului revoluţionar, nu mai avea nici dreptul, nici calitatea de a elogia opera şi memoria lui Take Ionescu. D. Mişu Cantacuzino vorbind ori la Cameră, dădea impresia că voia să se pună la adăpostul unei politici ordonate şi civilizate ca aceia pe care a urmat-o în decursul vieţei sale foştii şefi ai partidului conservator. încercarea rămâne zadarnică — atâta vreme cât dea susţine şi patronează acţiunea de surpare a temeliilor statului pe care zadarnic o încearcă partidul naţional-ţărănesc în colaborare cu organizaţiile comuniste din ţară — şi din ţara sovietelor. Congresul Internaţional agricol din Bucureşti Lucrările pregătitoare din Basarabia. Pentru congresul internaţional de agriculiuă care ne va ţinea Bucureşti la anul 1929, agronomii din Basarabia au alcătuit un comitet de specialişti pentru pregătirea lucrărilor şi materialelor ce urmează a fi prezentate sus zisului congres. Umori de conducere ai acestui cumitit estc compus din dan: profesor M. Fiorov, director şi muzeul» naţional din Chişiău ca preşedinte, V. C.zadiu consilier agricol ca Secretar, N. Chibidathe directorul camerei agricole din Chişinău şi I. Elad—ca membri. Acest comitet a întocmit un program de lucru pe care d. senator I. Coşan « fost îMiţiat »ă l supus comitetului central din Bucureşti spre aprobare. Intre altele în programul de lucru se cere autorizaţia de a exercita o cercetare amănunţita a rolurilor de lâng* via Costugieni fiăagfi Cii ș niu)—vis care va îi vizitată de congas şe i din toată lumea. Comitetul îşi mai exprimă speranţa ca —în legătură cu acest mare congres internaţional ce se va ţine la noi—întreprinde, nie în domeniul ag taci vor căuta să cuprindă în Teaga vi.ja agricolă din țară făcând, altfel, un început foarte fericit. Crima din Midiuşeni O crimă odioasă *’* petrecut în com. Miclăuşeni îa condiţiui cu tuta neobişnuite. latre indivizii Oh. C. Barbici şi Oh. Todinci txiăta de pui multă vrane oceană familială, care adeacaori degenerase îa bătae. Acum câtva tmrp Oh. Todiria fiind in lovasfişa unui an consătean tot din comuna Miclăuşeni 1-a pândit la eşirea din cârciuma p- Oh. Bart, ci, pe care fără nici o provocare l-a luat in bătaie. Victima s’a rostogolit k pământ întriun lac de sânge. Agrotom imedat au dispărut. MutibkOdu) a muţit totuşi să spuie numele cummstului. b tarea iu\ e disperată. Cu o căruţă a fost traportat la spitalul Precista Mare din Roman. Jandarmiil a luat uunete dispăruţilor. Fiii ei, ei au făcut mărturisiri complecte. Dudaul va fi înaintea instrucţiei şi procesul pus pe rol pentru viitoarea sesiune a Curţii cu fiuii din Roman. i oamjj^swjywi cuvintej despre Take onescu ,şi omagiu al Parlamentului la şedinţa de ieri a Camerei, dl. C. Xan?, deputat din majoritate, şi unul din foştii prieteni şi defunctul« om de stat Tki Ionosa, a evocat memoria acestuia, propunând ase aşeza “bustul siu tn Incinta Camerei şi amintind elogiul funerar pe care Ion I. C. Bratianu la rostit la moatea fostului şef al partidului conservator-democrat. La această propunere s’a asociat întreaga Cameră, prin cuvintele rostite de d-nui N. Săveanu preşedintele Adunării, M. Cantacuzino—fostul conservator, actualmente naţîonal-țărânist—- dl. Musceleane din partea majorităţii, dl. dr. Filderman din partea U. E. R. Ia numele guvernului dl. I. O. Daca sa asociată această propunere, rostind următoarele cuvinte: «Guvernul se asociază din toată inima la propunerea făcută; dacă până azi nu l’a votat un bust, este pentmeam crezut că acest lucra *’* făcut mai dinainte. Take Ionescu, ca şi ceilalţi mari bărbaţi politici au luptat pentru înfăptuirea idealului ROStru. Numele lui e legat şi de România Mică şi de România Mare prin marele fapte pe care le-a făcut pentru neamul românesc. Noi cei cari am crescut în vremea apogedul lui Take Ionescu, vom păstra deapururea în mintea noastră smintirea lui. Să-î fie amintirea slăvită în memoria neamului dar mai mult slăvită să-i fie îa această adunare de la a cinci tribuni au strălucit discursurile lui. Sărbătorirea unirii Basarabiei Programul aprobat de guvern Sărbătorirea primului deceniu de la unirea Basarabiei va avea un caracter naţional şi va avea loc în ziua de 29 Aprilie a. c. Vor lua parte: înalta Regenţă, guvernul, Parlamentul, înalţii demnitari ai Statului, foştii demnitari civili şi militari cari au servit în Basarabie, foştii deputaţi ai „Sfatului Ţării“. Dimineaţa va avea loc un tedeum la Catedrala Arhiepiscopiei. După aminzi, va avea loc o şedinţă festivă în fostul local al Sfatului Ţârii, în care se va evoca votul de alipire. După şedinţă, va avea Ioc solemnitatea dezvelirii monumentului lui Ştefan cel Mare. Serbările vor fi încheiate printoate mare banchet. In rectul ţârii, in toate comunele, se vor oficia servicii divine, iar preoţii şi învăţătorii vor vorbi despre însemnătatea faptului alipirii Basarabiei la patria imnia. După propunerea d-lui Ion Isăculeţ, consiliul a însărcinat pe d. Argetoianu să întocmească un proect de lege prin care se autoriză ministerul domeniilor să vândă loturi până la 50 ha, foştilor deputaţi ai „Sfatului Ţârii“. Cetiţi în pagina sa ultimele ştiri telegrafice un om de stat In amintirea lui Ion I. C. Brătianu — Ia noul număr al „Pignndor Agrare şi j i Sociale“ găsi următorul articol scrii de I . dr. C. Fusptscu în »mindrea marelui eres- ? ' tor și om de stat Ion I. C. BiStiutu: I Conducerea politică a ţării a suferit o \ \ lovitură puternică, prin moartea marelui I om da Skt ION I. C. BRATIANU. A vorbi de covârşitoarea lui personali- ! : tate îa ultimul pătrar de veac a desvoîtâ- I roi n on st re naţionale, îasamnă sâ trecem [ în revistă însăşi istoria ţârei, fixându-i momentele importante, a căror scurgere, i nu s’a făcut fără puernica Iul influenţăi I ostenirer &i unei politici constractive • şi de consolidare a tuturor forţelor organice, întreprinse de celebrul său printe, Ion I. C. Brătinu n’a şovăit o clipă să urmărească cu tenace perseverenţi, priat,’o conducem demni şi plină de prestigiu, această luptă, care a făcut din ţara noastră un factor de progres şi civilizaţie europeană, la porţile orientului. Venit la capul partidului liberal după un straşnic cataclism agraro-social,—răscoalele ţărăneşti,—a ştiut să aducă soluţii—rari, dacă nu erau definitive, erau precursorii şi pregătitoare marelor reforme agrare de mai târziu. Fire meditativi, adâncă, liniştită şi hotărâtă, pustrând toate proporţiile şi ţinbd samă de toate împrejurările, 1. I. C. Brotkin aduce In adele guvernărei saie, ceva din însuşirile operilor indestructibile, cari imprimă, cari învrig şi can, shier când • I sunt criticate, nu pot fi lovite îa părţile ; I lor fundamentale. Pătruns de un adânc şi adevărat paî triotism, activitatea sa politică,—şi când zicem astfd o înţelegem pe toate terenu-1 1 cile,—era pătrunsă de tan spirit aidi in- | ţelegător, care ae strecura deopotrivă de | liniştiţi printre stâncile ascuţite ale inter- | naţioalismului, ca şi prin mftigjr l; | mia«mice ale şovinismului, umânau-şi | drumul firesc, indicat de trăinicia und | ta.e tinere şi apărat de adidarismul etnic | | al unui popor oţslit îa luptele pentru păstrarea patrimoniului latinitlţei. Soluţiile sale, nici în cele mai mici fi hisituții, nu erau insuflate sau cu atât mai mult impuse, decât la propriile lor cauze, cari şi acestea trebuisu să fie disecate şi cercetate până la deplină cont viagere. Dacă în chestiuni de politică măruită lăsa o largi iniţiativă factorilor subdivizionari, rezervându-şi doar dreptul de a critica rezultatele, în politica mare a ţări de Interior, sau din afară, cuvântul său căpăta caracterul de lege şi toate opiniile contrarii ale partizanilor politici, pjlc i:s I sub claritatea tor. I A prezidat ede mai Însemnate acte din ' I ultimul steri de veac al istoriei țârei, și | 1 cu toată critica, adesea ori acerbă care | I a’a dus împotrva politicei sale, adevărul | I va da Cesarului ce e al Cesuului,... farâ | I panic parca inedită a patimei, care apune odată bU personalitatea titanului, care răspândea adesea ori o umbră prea intensă , asupra contemporacior săi. I abudumul ae dmantea intrărei ţfrd ! noastre în marele râsboiU, ca şi rezistenţa a tenace şi înpinsâ până la abdicare, » ic- I Cunoaşterei dreptunlor noastre de eitre || alkt. In urma războiului, vor rămâne două acte de un atât de profund patriotism, în cât vor lega numele său de soarta Ltre- I girei neamului, în vecii vecilor. Reforma ag.a.ă a căpitat prin felul său de a concepe şi da ţârei Uoiştea, tăria şi echil brul de care avea atâta nevoie, pe f cetea unui înalt act de guvernământ, care i se va intrui printre actele fundamentale ale prefacere noastre agrare, economice şi sociale. A mai vorbi de consolidarea financiară de făurirea unei leginaţii adecvată nevoilor postbdice, de dotarea ţarei cu atâtea aşezăminte culturale şi economice, de sbângerea şi apropierea raporturilor noastre cu străinătatea, etc. etc. este & dovedi că omul mare, ,este şi rămâne ca atare, nu mimai in timpul critice, dar şi in cele liniştite, când sâ pregătesc şi adună , rezervele tuturor energiei vitale ale ţâ- I rei, pentru păstrarea intactă a prestigiului şi autoriăţei sale morale. Ion I. G. Brâtianu mostre ia plină vigoare politici», ia cei mai înalt pom de cinste şi într’o vreme când pe buzele şi în inimie tuturor, prieteni, şi adversari, isbucneşte un legitim sentiment de durere f şi de regret. Daci ţara ti’ar fi avut acum mai mult ! f cu ori când nevoie de el, s’ar putea zice ! ?S. că aşa dupl cum a ştiut sS’şî cumpăneai* ca şi determine tonte marile acte *’e pred'gioaSti sala activit*ţi. tot astfel a ştiut ' *4 moară într’un timp când munde lui era la cea mai strânsă simbioză, cu soarta ţârei şi a poporului său. -|1 Din lumea largă Cehoslovacia şi emigaţia în Argentina, înainte de război, cehosovacii ceh emigrau, plecau în cea mai mare parte în Statele Unite. Când însă după război, America a limitat prin legi speciale curentul de emigrare din Europa, emigranţi cehoslovaci s’au îndreptat mai ales spre Canada şi statele mai tineri de Sud. Dintre acestea, contează în prmul suud Argentina, care împreună cu Chile sunt statele cele mai consolidate. In multe cazuri emigranţii au fost răsplătiţi pentru munca lor in noua ţară. In anul 1926 a’au numărat în Buenos Aires 3000 cehoslovaci, dintre care muţi ocupau tutuaţiuni importante. In total numărul cehoslovacilor din Agentinate evoluează 14 000 suflete. Au 4 ziare şi o serie întreagă de societăţi. Argentina aduge şi pe cehoslovacii, care sunt stabiliţi în nordul Amricei, astfel In cursul anului trecut au emigrat din Canada în Argentina 6000 cehoslovaci. Varna centrul turistic al Bulgariei. Consiliul comunal din Varna a cerut ministerului de finanţe bugarca străinilor cari merg la băile de mic din Varna au ii ae acorde viza în mod gratuit. In acelaş timp el a cerut ca să ii ae facă atârmtor îa călătoria lor spre bitic de mare, ede uni mari concesiuni şi uşurinţe, mai alea în ce priveşte înfiinţarea de kigaiuti directe pe c.t, şi pe apă, între ţturi apunene şi Varna. Arma economică a Varnei sunt astăzi bitic de mare. In vara 1927 au fost la Varna 38 000 oaspeţi, dintre cari 3500 străini, cari au lăsat îa Brigitta 35.000.000 leve îa valută străina. Veniturile totale ale vamei de pe urma băilor şi a oaspeţilor au fost in anul tecut de 80 000 000 leve. Cea mai mare parte din aceasta suma a rămas acupea locuitorilor, ceiace rece şi din fajtat ca depunerile la casa de economie a oraşului au fuat la vara anului trecut cu 10 milioane leva mai mare decât în 1926. Lucrările irigaţie îa ftiupa ionmetdi. Administraţia apelor din Asia centrală a aprobat proectul de irigaţie a supei foametei (Taikeatan), elaborat de mantiumi ştiinţific pentru amiliorarea ţinuturilor neproductive. Froccti prevede transformarea a 630 000 ha. teren. Tot secat ţiuUi care var.zi e absolut puriiu va fi irigat şi pregătit pentru cultura de bumbac. Ac curiucul recolta de bumbac după terminarea lucirnlor de amelioarda 200 260000 tone. Capiului necesar pentru cbiinarea lucrărilor ar fi de 115 milioane rubie (9 miliarde iei). Froecmieratei abcataii îacât lucrările se vor putea efectua teput pe anumite parcele. Lucrările vor începe încă îa Duraua acestui an. Crima din Jud. Vaslui Se Cibiciauieşte în satele noastre ca la nunţile fruntaşilor să se dea o aşa zisă »vulpe", un fel de recompunsă bănească, de către socrul mare, un cat.va facat care se aţin. Şi cum nu toţi socii plătesc aceasta remuneraţie, Se întâmpla de se i»u-k ceartă, care degenerează câte odată îa bătaie, ejiingâaa chiar k Came. Aşa s'« întâmp.at la jirdeţu! V., s.ui. in ziua du 5 Noeabrie 1927 erau să aibâ loc mint» lui Constantin C. Anton din comunii Ln«, cu fiica lui Na.use Spiridon din corn. Suhukiţ actksdeţ. ia după amiaza aceliaşi zile, spun mau« murele, uunui şi alte rude de aproape, au plecat—după cum e obiceiul dia T«nsa spre Schuieţ ca «’o aduci mireasa şi zenire®. Ajunşi la Suhuliţ, socrul cel mic, tatăl mi resei, i-a pofti In cari uade au început să cinstească. Fe tâad petrecere» era în toi, vine Dumitru C. Anton, fiul socrului mare şi le spune că afară în faţa poştei sunt mai mulţi flăcăi. Printre ei se aflau şi Dumitru Tabuşcă, Constantin Tabaşci, NI.