Mişcarea, iulie 1928 (Anul 22, nr. 149-173)

1928-07-01 / nr. 149

MISCAR ABONAMENTE: Un #a .......................609 lei S«*e Îtîti!...................300 1«H Autorităţi, Hadi «tc, an an 1200 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA P laţi, Piaţa Unirei No. 6 oarele de btareo: 9—12 a. as. şi 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc la caudipwnl trantagioase direct la admtatoteBTS*­xtam­ite laţi, Piaţa Unitari 6. Dessemenea prin toate agiaţiile de pubficitate DUMINICA 1 IULIE 1928 APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie ustriaşi români şi politica economică Ersentanţii industriaşili din a. ţară au ţinut la Buareşti » şi generală, t­­esbătut probleme îi lega­­desvoltarea industrie şi cu a economică, formtâsdu­­cerneri şi doleanţe deme de [M­e­nţiunea. 1 chestiune a fost «cea re-2 la modificarea trifuîm ic£optându-se soluţiuea de ° comisiune secîalâ gg tares nte comisiund supe­­-viafuale un memoria upriot- Date punctele ce inteeseazi m­ ai naţională, jji je chestiune importntă a cCea a încurajării inustriei c s*i- Reprezentanţii înlustriei Lg s& ct cu satisfacţie s cu toa- I cX-e;«acrea că doi dintre delegi- I r c­ei mai competenți, ac par­­comîsiunea însărci&tă cu redac­tar=reâ® Proe®tului de l^e pen­­t u f I*crts*,«jarea industriei nționale. A desbătut apoi chestiunea ca­­regulamentare num­tre de lucru—proetul de , eratra organizarea idustriei re cil ^n­ot,let®a stabilizării în îgătură ^ yjftort*! tarif vamal și ale ches­tiuni ui« detaliu care privea în ge­­nere •isxd'as.stria și pe industiași. DireCtorul general al U£r-ului, , \ncr. C­ R. Mircea, a făct apoi gjcpunere a activității gnerale â-S^Ată de uniune euere pri­­ui a a.d**s două chestiuni cajfial­e: impoZ«Ac^e și creditele* '" ți­ cC privește impostele ifldus­triasîlo^ d' ing* C* R. Micea­­­a arătat că guvernul a sattfăcut dole»o1c^e formulate, refucâid ta­le export și a obfinut figu­rarea formală dată ded. Mrazek, ministrul de rezort, că ie va sduce QOUâ lege, mai corespunzăoare necesităţilor, pentru înurajarea in­dustriei naţionale. Chestiunea credituri—aşa cum a expus-o d. ing. M­ea—se pre­­zintă astfel. Industriaşii au găsit, de­sigur cel mai mare spriji, în „Credi­tul Industrial“ îniinţat partidul şi guvernul liberal tocmai în acest scop .de a veni în ajutorul indus­­trîei româneşti. I Daca industria naţională a luat în ultimul timp un avânt mai pu­ternic şi o extidere mai mare, a­­ceasta se datorate marelui sprijin pe care l-a găsi în instituţia Cre­ditului Industrii, căruia Ugir-ul, la adunarea gnerală, i-a exprimat mulţum­iri. Este cel mi frumos omagiu pe care reprezentanţii industriilor din ţară îl adu operei constructive a partidului lberal. In acest sens înregistrăm satis­­facţiunea adustriaşilor din ţară, neutru a f­ie o comparaţie între politica economică şi de realizări a partidului liberal şi politica cri­ticelor, teorilor şi campaniilor di­­ferite ale opoziţiei care în decur­sul unui deceniu n’a adus cel mai mic folos nici idustriei, şi nici u­­nei alte categorii sociale din ţară. Industriaşii din ţară prin consta­tările lor, prin recunoştinţa pe care expri­ă acelora cari au dat cea mai mare atenţiune desvoltării in­dustria1® ca Şi Prin doleanţele pe care le exprimă şi le adresează unelora dela cari aşteaptă soluţiu­­nile pun în evidenţă, fără nici o preocupare politică, opera construc­tivă a partidului şi guvernului li­beral, pe tărâmul industriei naţio­­nale și al progresului economic în general. » ! i ti­mrei Noul guvern german Criza de guvern din Germania a fost rezolvită prin constituirea ur­mătorului cabinet de coaliţie: Hermann Muller, socialist, cance­lar al Reichului. Von Guerard, centru, departamen­tul comunicaţiilor şi teritoriile ali­pite. Stresemann, populist, departamen­tul externelor. Sovering, socialist, departamentul internelor. Wissel, socialist, departamentul muncii. Dr. Curtius, populist, departamen­tul economiei naţionale. Hifording, socialist, departamen­tul finanţelor. Koch, democrat, departamentul jus­tiţiei. Generalul Groener, departamentul Reichswehrului. Dietrich, democrat, departamentul aprovizionărei. Schaetzel, populist bavarez, depar­tamentul poștei. Acest guvern părea la un moment dat că e un guvern transitoriu, pro­vizoriu, dar după comentariile pre­sei el este considerat ca definitiv chiar dacă ulterior s’ar produce vre-o remaniere. Lucrul manual la şcolile din judeţ Dl. Eduard Lăzb­escu prefectul ju­deţului a vizitat ieri expoziţiile de lucru manual organizate de şcolile primite la şapte regiuni diferite, un­de au fost concentrate obiectele ex­puse. Aceste expoziţii obţin un deosebit succes şi provoacă interesul populi­­tăţifii rurale, prin aceia că elevii şi elevele şcolilor primare lucrează di­ferite obiecte strict necesare gospo­dăriei, lemnării, dogării, ţesături, pri­­zeturi, covoare, etc. Dl. Lăzărescu va comunica d­lui dr. C. Anghelescu ministrul instruc­ţiunii care a introdus învăţământul manual in şcolile primare, fericitele rezultate pe cari le-a constatat in s­­rătutele expoziţiei de fise de as. ECOURI „Roms-Berli nPark“ va fi titlul unui volum în care dl. L. Rebreanu îţi va aş­terne impresiile şi notele de călătorie. Dl. Tudor Arghezi anunţă următoarele volume ce vor apare în curând în editura „Biletelor de papsrgal“. „Urări alb* povestiri pertru copii mici şi pentru copii bătrâni, „Miroy Lache“ şi Coate de Rogojinii. „Omul cu esoctosma“ valoroasa iscrare isituan­să a artistului G. Ciprian, a fost taciusă în limba germană sub titlul „Der IU na mit den Ktepper“ de literatul dr. Conrad Richter şi va fi reprezentată pe marile scene principale germane. Sub titlul «Clasicii Noştri» de E. Lo­­vi­escu va da la iveală zece volume de criică şi istoriografie literară consacrată mailor noştri scriitori ceri aparţin clari­­ciatului. Figuri Dispăruta ! STEJĂREL IONESCU Corpul atât de restrâns al ziarişti­lor ieșeni, pentru care profesiunea co­tidiană e un of­iu de onoare, a fost subit îndurerat prin moartea neaştep­tată a colegu fiu' nostru de publicistică Stejărel legescu. Victima unui nenorocit accident de automobil, Stejărel Ione­scu dispare din mijlocul nostru în cea mai fragedă tinereţă, la vrâjta de treizeci de ani. Se curmă astfel un avânt su­fletesc şi un idealism curat, care n’a suferit încă acele contaminări în viaţă ce de multe ori duc la decepţii şi deziluzii. Stejărel Ionescu a fost un intelec­tual şi un sensibil. Aceasta reesă din scrierile sale literare, ca şi din ciclul de nuvele „Domnul dela Mur­ano“ care s’a distins în literatura noastră toc­mai prin această noutate. Dacă uneori Stejărel Ionescu, în ar­ticolele şi cronicele sale politice, avea note sau aprecieri deosebite, sau dacă încerca să fie combativ sau vehement, acestea le făcea din obligaţiunea ca să corespundă cu atitudinea organelor la care colabora spre a-şi agonisi exis­tenţa pe calea onestă a scrisului, dar­­nicidecum din proprie convingere, sau din proprie atitudine sufletească. Este şi aceasta o mică tragedie a profesiunei ziaristice şi a greutăţilor enorme prin carfe trece gazetarul în lupta pentru existenţă. La Literat Stejărel Ionescu aparţine grupului celui mai tânăr din redacţia „Vieţii Româneşti", unde şi-a publicat primele lucrări. Talentat şi cult, el făgăduia să devie un scriitor de va­­laore—dacă v­­ob­rtea nu i-ar fi tăiat atât de brusc firul vieţii. Ca unii cari i-aui apreciat, moartea sa ne-a îndurerat sufletele, cum au întristat pe toţi aceia cari i au cunos­cut şi apreciat. Naţional-ţârăniştii şi împrumutul In chestiunea împrumutului extern naţionail-ţărăniştii au adoptat aceiaşi tactică pe care au avut-o de pildă faţă de reforma Constituţională. Convinşi că această reformă se va realiza — cum s’a şi întâmplat—d. Mania a opus desbşterilor ce au ur­mat în Parlament gaze asfixiante. in străinătate, unde se tratează împrumutul, partidul d-lui Mriniu împrăştie alte gaze asfixiante, sub fora unei broşuri scrisa de d. V. Madgearu. Broşura care tinde să ponegrească pe conducătorii statului pentru a a­­firma că ţar® e la ananghie şi la marginer, prăpastie?, a fost Împrăş­tiată la Paris, şi precum ne anunţă oficioasele independente ale parti­dului, ea va fi trimisă şi la Londra... la felul acesta d. Maria este si­gur că va împiedica realizarea îm­prumutului ! împărţirea premiilor în judeţ — SOLEMNITATEA, DE LA OSOI Mâine Duminic?, va avea loc la Osoi ad­tm States dimtribuirii premiilor şcolare. Vor participa diferite şcoli din regiu­nile învecinate. Distribuirea premiilor şco­lare se va face după striază, iar scara vor avea loc reprezentaţii cinematografice cu aparatele achiziţionate de prefectura jud. Iaşi. Aceste reprezentanţii sunt ur­mărite cu mare interes de către săteni întrucât filmele ce se protedează repre­zintă activitatea de la sine: gospodăria a­­gricolă, cultura albinelor, etc. etc. La serbarea de mâine vor lua parte în­tre alţii d-ani: C. Toma, vice-preşedintele senatului, I. Zipa senator, Gh. Voina, de­putat C. Rifisovici preşedintele Camerii Agricole, I. Baataş, mai mulţi institutori din judeţ precum şi dr. Ed. Lizărescu­ prefectul judeţului. Cetiţi in pagina II-i ultimele stiri telegrafice Informaţii — Fostul preşedinte al comisi­ei interimare din corn. Golăeşti­­Iaşi, anume Neculai Iftodie,—om de încredere al lui Ion Axinte fost prefect de judeţ,—a fost tri­mis în cercetarea parchetului pen­tru delapidare de bani publici,­­i Reamintim publicului că acest Iftodie, era menţinut in fruntea comunei de către Ion Axinte, cu toate că în trei alegeri consecuti­ve, sătenii acordaseră încrederea lor actualului primar Ion Chitic. — Doamna Elena Gh. Brătianu a dat naştere unei fetiţe care a primit numele Maria. — La 10 Asiguri a. c. se va ţine con­cursul de admitere la liceul militar din Iaşi. — Administraţia Financiară aduce din nou la cunoştinţa d lor pensionari, că sub nici un motiv nu li se va achita pensia pe luna Iulie a. c. până nu vor prezenta chitanţa de plata impozitului global pe trimestrul Aprilie 1928. — Fundaţiunea „Carngio“ pentu pa­cea internaţională a invitat pe dl. prof. universitar V. V. Polla să facă un ciclu de conferinţe asupra „Crimei internaţio­nale“ la institutul universitar al acestei fundaţiuni care funcţionează la Geneva pe lângă Societatea Naţiunilor. „ Astăzi dimineaţă consiliul munici­­pial a vizitat terenurile pe ssade vor trece noile străzi. Consiliul în unanimitate a aprobat pla­nurile, declarând utilitatea publică, acolo unde va fi nevoe de extropiere. Regiunile silvice Iaşi va amm­i­­nistra şi ■ moalele silvice Dolhaica, Tăurieni şi Râşca. 1 r Nouile preţuri ale spir­tului şi rachiurilor Potrivit art. 3 din Legea pentru spori­rea taxelor de consumaţie asupra băutu­rilor spirtoase, comisiunea pentru fixarea preţurilor de vânzare la spirtul din ce­reale, la spirtul din vin, precum şi la ţuică şi rachiurile peste 30 grade, s-a în­trunit în ziua de Miercuri seara la Minis­terul de Finanţe şi a stabilit următoarele preţuri care vor servi ca bază la calcula­rea sepr® taxei de 20 la sută ad valorem pe intervalul de la 1 Iulie—1 Octombrie 1928 : Spirtul din cereale lei 3.60 grade de­­califi­u. Spirtul de­vin lei 12.25 grade deca­­litru. Ţuica peste 30 grade iei 12 grade de­­calitru. Rachiurile peste 30 grade iri 12 gr. decalitru. Preţurile sunt calculate fără taxele de consumaţie, iar la stabilirea supra taxă de 20 la sută ad-vaiorem se va ţine în seamă. Preţul stabilit de Minister, 2) Ta­xele de consumaţie şi 3) taxa de pro­ducţie (acolo unde va fi caz !) iar la suma totală se va aplica apoi 20 la sută, care reprezintă real taxa ad-valorem. In legătură cu aceasta s’a dat Decizia No. 173 654 din 928. — In urma cursului ţinut la şcoala de belle arie din localitate au reuşit urmă­torii elevi: Dumbtriş Gh. Cămăruţ Mihai Ştefan V., Matei Gh. şi Zaharia Simion. Elevii vor pleca în cursul săptămâni viitoare la Baia Mare pentru studii de vară. — Ministerul instrucţiune! a aprobat un concediu de boală d-nd Maria Toma din Tg.-Frimos, pănă la finele anului şcolar curent. Deasem­eni d-nd Olga Sshaa I s’a a­­probat un congediu de boală de la şcoala din corn. Boiceşti jud II şi. Dl. Valerian Cosita, laborant al liceu­lui tehnic agricol din Soroc­a a obţinut un cong.diu pentru a-şi da examenele necesare. D-sa voi fi suplinit de d-nii profesori Critatru şi Procopie. — Pe data de 1 Iulie crt. s’au făcut numeroase transferări și înaintări la servi­ciile Primăriei. La Biroul statistic d. N. Miron impie­gat cl. 1-a a fost înaintat sub-șef de bi­rou în locul d-nei Alexandrina Costanda­­che transferată. In locul d-lui Miron a fost înaintată d-ra Victoria Băncilă, în gradul de impie­gată cl. I-a. [PROBLEMA CASTITĂŢII Tolstoi $1 secta scapeflfor Pe la cinematografele din ţară a rulat un film de geozeţie , „Părintele Sergiu“ o înscenare du­r una din nuvelele emo­ţionante sie contelui Tolstoi. Proprietarii de cinem­­ografe­(cami su­­praveghează cu atât interes ca morala pu­blică să nu fia jignita) au avut toată gri­­jea și prevină prin afișe speciale că la Limai „Părintele S­igiu“ tinerii sub vorb­a de două­zeci ani că nu asiste. Astfel pissă chestiunea, star părea că opera lui Tolstoi (pe care proprietarii de cinematografe au cufundat’«­ de sigur „’o operă pornografică) este lipsită de parte­a moral- profetică care domină de obicei în operele marelui neo-evanghelist. O întâmplare ne-a făcut să dăm peste o mică corespondenţă ce a urm­at între contele Tolstoi şi dl. Ermacov, unul din­tre filantaşii sectei scopite din Iaşi, pe care o vom releva în acest scrisom Tolstoi a scris „Părintele Sergiu“ cu câţi­va ani înainte de a muri. Mai categoric ca în mult discutata sa „Sonata Kreutzer“ filosof al din Iasnaia- Polisna descrie întă un cadru pe cât de poetic pe atât de zguduitor, lupta psiho­­fizică a lul Sergiu In epopeia sa sufle­tească . Rănit la suflet din cauza unui amor nenorocit, frumosul şi tânărul ofiţer Ser­giu se retrage latr’o mănăstire şi îmbră­când haina monahală voea să uite totul, până chiar şi ispitele vârstei. El rezistă întregei psihoze şi la chinurile arie pentru a-şi menţine castitatea sufle­tului şi a trupului,—la un moment dat, când e pus în girulsţiunea de a cădea In păsat, fiind iritat la chilia sa sihastră de o femeie cu moravuri uşoare care’i ten­tează, părintele Sergiu ia toporul şi şi tsîe deg trie din* *a mâna. la durerea a­­.­eas ta grozavă să-i potolească sâ­ngde îikfierbâastat care-l exaltă spre păcat. Aceasta este tema nuvelei filosofice a lui Tolstoi. Când revistele ruseşti au anunţat apa­riţia acestei nuvele, dl. Ivan Alexandro­­vici Ermacov,—cunoscutul comerciant din Iaşi şi un fruntaş al sectei scopiţilor din Iaşi—s-a adresat lui Tolstoi, mmsţându-i la 12 Aprilie 1908, uimitoarea scrisoare: Mult stimate Leca Nicolaevici in jurnale am citit canoana nouei d-voastră operă : „Părintele Sergiu“. Sfârşitul este înspăimântător şi poate duce la disperare pe toţi aceia cari şi-au format convingerea că om­ui castitatea este temelia izbăvirii. Adică pentru ce toate etrădălnirita— dacă la urma urmelor o­nuri nu se poate împotrivi pariunii sexuale şi trebuie să cadă? încheierea aceasta va avea o rea în­­răurire asupra desvoltării spirituale a o­­menirii, căci omenirea întreagă este a­­tentă la orice cuvânt al d-voastă. De aceea mi-a venit Idda îadrlzae&tă să vă propun alt sfârșit povestirii d-voa­stră. După omorârea fetei, după fugă, dis­perare, încercare de sinucidere,—eroul dă peste un sectssîst castrat care l’a con­vins sa intre îa obştia lor, unde îuu’a­­devăr şi-a găsit liniştea sufletească. ktrtadevar dacă la cea dintâi ispiti, la foc de deget, el şi-a r fi tăiat membrul ca­re­ necăjea, conform învăţăturii lui Crist, n’ar fi murit nici fata, n’ar f­i căzut nici el. Fâră îndoială că acest sfârşit al poves­tirii are să revolte pe mulţi , simţul de conservare este aşa de inerent fie­căruia. Dar e logic şi conform preceptelor lui Crtaţ. Şi nici nu e contra legilor naturii, căci cine învaţă pe animal [dacă nu natu­ra, «să-şi muşte coada sau un picior prins la capcană , mai bine să piară un mem­bru de­cât tot corpul. Dacă pentru lucrarea d-voastră veţi a­­vea trebuinţă de dric asupra vieţii şi doc­trinei scopeţilor sunt la dispoziţia d­­r­. s) Ion Alexandrovici Ermacov Cum se vede dl. Ermacov,­precum a spus un fruntaş al secţiei scopiţilor din Iaşi—a propus cont lui Tolstoi să schim­be sfârşitul dramatic al nuvelei luse, pu­nând chestiunea din punctul de vedere fi­lozofic, di­n punctul de­­vedere al morali­tăţii şi din punctul de vedere al credin­ţei sectei cărei aparţine. Contele Tolstoi a primit scrisoarea d-lui Ermacov și s’a grăbit să-i răspundă. In­­tr’adevăr dl. Ermacov a primit dda dr. N. Gusey, (ie sigur secretarul de atuncea al marelui scriitor) următoarea scrisoare, din finaia Poliana :

Next