Mişcarea, iulie 1928 (Anul 22, nr. 149-173)
1928-07-01 / nr. 149
MISCAR ABONAMENTE: Un #a .......................609 lei S«*e Îtîti!...................300 1«H Autorităţi, Hadi «tc, an an 1200 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA P laţi, Piaţa Unirei No. 6 oarele de btareo: 9—12 a. as. şi 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc la caudipwnl trantagioase direct la admtatoteBTS*xtamite laţi, Piaţa Unitari 6. Dessemenea prin toate agiaţiile de pubficitate DUMINICA 1 IULIE 1928 APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie ustriaşi români şi politica economică Ersentanţii industriaşili din a. ţară au ţinut la Buareşti » şi generală, tesbătut probleme îi legadesvoltarea industrie şi cu a economică, formtâsducerneri şi doleanţe deme de [Menţiunea. 1 chestiune a fost «cea re-2 la modificarea trifuîm ic£optându-se soluţiuea de ° comisiune secîalâ gg tares nte comisiund supe-viafuale un memoria upriot- Date punctele ce inteeseazi m ai naţională, jji je chestiune importntă a cCea a încurajării inustriei c s*i- Reprezentanţii înlustriei Lg s& ct cu satisfacţie s cu toa- I cX-e;«acrea că doi dintre delegi- I r cei mai competenți, ac parcomîsiunea însărci&tă cu redactar=reâ® Proe®tului de l^e pent u f I*crts*,«jarea industriei nționale. A desbătut apoi chestiunea caregulamentare numtre de lucru—proetul de , eratra organizarea idustriei re cil ^not,let®a stabilizării în îgătură ^ yjftort*! tarif vamal și ale chestiuni ui« detaliu care privea în genere •isxd'as.stria și pe industiași. DireCtorul general al U£r-ului, , \ncr. C R. Mircea, a făct apoi gjcpunere a activității gnerale â-S^Ată de uniune euere priui a a.d**s două chestiuni cajfiale: impoZ«Ac^e și creditele* '" ți cC privește impostele ifldustriasîlo^ d' ing* C* R. Miceaa arătat că guvernul a sattfăcut dole»o1c^e formulate, refucâid tale export și a obfinut figurarea formală dată ded. Mrazek, ministrul de rezort, că ie va sduce QOUâ lege, mai corespunzăoare necesităţilor, pentru înurajarea industriei naţionale. Chestiunea credituri—aşa cum a expus-o d. ing. Mea—se prezintă astfel. Industriaşii au găsit, desigur cel mai mare spriji, în „Creditul Industrial“ îniinţat partidul şi guvernul liberal tocmai în acest scop .de a veni în ajutorul industrîei româneşti. I Daca industria naţională a luat în ultimul timp un avânt mai puternic şi o extidere mai mare, aceasta se datorate marelui sprijin pe care l-a găsi în instituţia Creditului Industrii, căruia Ugir-ul, la adunarea gnerală, i-a exprimat mulţumiri. Este cel mi frumos omagiu pe care reprezentanţii industriilor din ţară îl adu operei constructive a partidului lberal. In acest sens înregistrăm satisfacţiunea adustriaşilor din ţară, neutru a fie o comparaţie între politica economică şi de realizări a partidului liberal şi politica criticelor, teorilor şi campaniilor diferite ale opoziţiei care în decursul unui deceniu n’a adus cel mai mic folos nici idustriei, şi nici unei alte categorii sociale din ţară. Industriaşii din ţară prin constatările lor, prin recunoştinţa pe care expriă acelora cari au dat cea mai mare atenţiune desvoltării industria1® ca Şi Prin doleanţele pe care le exprimă şi le adresează unelora dela cari aşteaptă soluţiunile pun în evidenţă, fără nici o preocupare politică, opera constructivă a partidului şi guvernului liberal, pe tărâmul industriei naţionale și al progresului economic în general. » ! i timrei Noul guvern german Criza de guvern din Germania a fost rezolvită prin constituirea următorului cabinet de coaliţie: Hermann Muller, socialist, cancelar al Reichului. Von Guerard, centru, departamentul comunicaţiilor şi teritoriile alipite. Stresemann, populist, departamentul externelor. Sovering, socialist, departamentul internelor. Wissel, socialist, departamentul muncii. Dr. Curtius, populist, departamentul economiei naţionale. Hifording, socialist, departamentul finanţelor. Koch, democrat, departamentul justiţiei. Generalul Groener, departamentul Reichswehrului. Dietrich, democrat, departamentul aprovizionărei. Schaetzel, populist bavarez, departamentul poștei. Acest guvern părea la un moment dat că e un guvern transitoriu, provizoriu, dar după comentariile presei el este considerat ca definitiv chiar dacă ulterior s’ar produce vre-o remaniere. Lucrul manual la şcolile din judeţ Dl. Eduard Lăzbescu prefectul judeţului a vizitat ieri expoziţiile de lucru manual organizate de şcolile primite la şapte regiuni diferite, unde au fost concentrate obiectele expuse. Aceste expoziţii obţin un deosebit succes şi provoacă interesul populităţifii rurale, prin aceia că elevii şi elevele şcolilor primare lucrează diferite obiecte strict necesare gospodăriei, lemnării, dogării, ţesături, prizeturi, covoare, etc. Dl. Lăzărescu va comunica dlui dr. C. Anghelescu ministrul instrucţiunii care a introdus învăţământul manual in şcolile primare, fericitele rezultate pe cari le-a constatat in srătutele expoziţiei de fise de as. ECOURI „Roms-Berli nPark“ va fi titlul unui volum în care dl. L. Rebreanu îţi va aşterne impresiile şi notele de călătorie. Dl. Tudor Arghezi anunţă următoarele volume ce vor apare în curând în editura „Biletelor de papsrgal“. „Urări alb* povestiri pertru copii mici şi pentru copii bătrâni, „Miroy Lache“ şi Coate de Rogojinii. „Omul cu esoctosma“ valoroasa iscrare isituansă a artistului G. Ciprian, a fost taciusă în limba germană sub titlul „Der IU na mit den Ktepper“ de literatul dr. Conrad Richter şi va fi reprezentată pe marile scene principale germane. Sub titlul «Clasicii Noştri» de E. Loviescu va da la iveală zece volume de criică şi istoriografie literară consacrată mailor noştri scriitori ceri aparţin clariciatului. Figuri Dispăruta ! STEJĂREL IONESCU Corpul atât de restrâns al ziariştilor ieșeni, pentru care profesiunea cotidiană e un ofiu de onoare, a fost subit îndurerat prin moartea neaşteptată a colegu fiu' nostru de publicistică Stejărel legescu. Victima unui nenorocit accident de automobil, Stejărel Ionescu dispare din mijlocul nostru în cea mai fragedă tinereţă, la vrâjta de treizeci de ani. Se curmă astfel un avânt sufletesc şi un idealism curat, care n’a suferit încă acele contaminări în viaţă ce de multe ori duc la decepţii şi deziluzii. Stejărel Ionescu a fost un intelectual şi un sensibil. Aceasta reesă din scrierile sale literare, ca şi din ciclul de nuvele „Domnul dela Murano“ care s’a distins în literatura noastră tocmai prin această noutate. Dacă uneori Stejărel Ionescu, în articolele şi cronicele sale politice, avea note sau aprecieri deosebite, sau dacă încerca să fie combativ sau vehement, acestea le făcea din obligaţiunea ca să corespundă cu atitudinea organelor la care colabora spre a-şi agonisi existenţa pe calea onestă a scrisului, darnicidecum din proprie convingere, sau din proprie atitudine sufletească. Este şi aceasta o mică tragedie a profesiunei ziaristice şi a greutăţilor enorme prin carfe trece gazetarul în lupta pentru existenţă. La Literat Stejărel Ionescu aparţine grupului celui mai tânăr din redacţia „Vieţii Româneşti", unde şi-a publicat primele lucrări. Talentat şi cult, el făgăduia să devie un scriitor de valaore—dacă vobrtea nu i-ar fi tăiat atât de brusc firul vieţii. Ca unii cari i-aui apreciat, moartea sa ne-a îndurerat sufletele, cum au întristat pe toţi aceia cari i au cunoscut şi apreciat. Naţional-ţârăniştii şi împrumutul In chestiunea împrumutului extern naţionail-ţărăniştii au adoptat aceiaşi tactică pe care au avut-o de pildă faţă de reforma Constituţională. Convinşi că această reformă se va realiza — cum s’a şi întâmplat—d. Mania a opus desbşterilor ce au urmat în Parlament gaze asfixiante. in străinătate, unde se tratează împrumutul, partidul d-lui Mriniu împrăştie alte gaze asfixiante, sub fora unei broşuri scrisa de d. V. Madgearu. Broşura care tinde să ponegrească pe conducătorii statului pentru a afirma că ţar® e la ananghie şi la marginer, prăpastie?, a fost Împrăştiată la Paris, şi precum ne anunţă oficioasele independente ale partidului, ea va fi trimisă şi la Londra... la felul acesta d. Maria este sigur că va împiedica realizarea împrumutului ! împărţirea premiilor în judeţ — SOLEMNITATEA, DE LA OSOI Mâine Duminic?, va avea loc la Osoi adtm States dimtribuirii premiilor şcolare. Vor participa diferite şcoli din regiunile învecinate. Distribuirea premiilor şcolare se va face după striază, iar scara vor avea loc reprezentaţii cinematografice cu aparatele achiziţionate de prefectura jud. Iaşi. Aceste reprezentanţii sunt urmărite cu mare interes de către săteni întrucât filmele ce se protedează reprezintă activitatea de la sine: gospodăria agricolă, cultura albinelor, etc. etc. La serbarea de mâine vor lua parte între alţii d-ani: C. Toma, vice-preşedintele senatului, I. Zipa senator, Gh. Voina, deputat C. Rifisovici preşedintele Camerii Agricole, I. Baataş, mai mulţi institutori din judeţ precum şi dr. Ed. Lizărescu prefectul judeţului. Cetiţi in pagina II-i ultimele stiri telegrafice Informaţii — Fostul preşedinte al comisiei interimare din corn. GolăeştiIaşi, anume Neculai Iftodie,—om de încredere al lui Ion Axinte fost prefect de judeţ,—a fost trimis în cercetarea parchetului pentru delapidare de bani publici,i Reamintim publicului că acest Iftodie, era menţinut in fruntea comunei de către Ion Axinte, cu toate că în trei alegeri consecutive, sătenii acordaseră încrederea lor actualului primar Ion Chitic. — Doamna Elena Gh. Brătianu a dat naştere unei fetiţe care a primit numele Maria. — La 10 Asiguri a. c. se va ţine concursul de admitere la liceul militar din Iaşi. — Administraţia Financiară aduce din nou la cunoştinţa d lor pensionari, că sub nici un motiv nu li se va achita pensia pe luna Iulie a. c. până nu vor prezenta chitanţa de plata impozitului global pe trimestrul Aprilie 1928. — Fundaţiunea „Carngio“ pentu pacea internaţională a invitat pe dl. prof. universitar V. V. Polla să facă un ciclu de conferinţe asupra „Crimei internaţionale“ la institutul universitar al acestei fundaţiuni care funcţionează la Geneva pe lângă Societatea Naţiunilor. „ Astăzi dimineaţă consiliul municipial a vizitat terenurile pe ssade vor trece noile străzi. Consiliul în unanimitate a aprobat planurile, declarând utilitatea publică, acolo unde va fi nevoe de extropiere. Regiunile silvice Iaşi va amministra şi ■ moalele silvice Dolhaica, Tăurieni şi Râşca. 1 r Nouile preţuri ale spirtului şi rachiurilor Potrivit art. 3 din Legea pentru sporirea taxelor de consumaţie asupra băuturilor spirtoase, comisiunea pentru fixarea preţurilor de vânzare la spirtul din cereale, la spirtul din vin, precum şi la ţuică şi rachiurile peste 30 grade, s-a întrunit în ziua de Miercuri seara la Ministerul de Finanţe şi a stabilit următoarele preţuri care vor servi ca bază la calcularea sepr® taxei de 20 la sută ad valorem pe intervalul de la 1 Iulie—1 Octombrie 1928 : Spirtul din cereale lei 3.60 grade decalifiu. Spirtul devin lei 12.25 grade decalitru. Ţuica peste 30 grade iei 12 grade decalitru. Rachiurile peste 30 grade iri 12 gr. decalitru. Preţurile sunt calculate fără taxele de consumaţie, iar la stabilirea supra taxă de 20 la sută ad-vaiorem se va ţine în seamă. Preţul stabilit de Minister, 2) Taxele de consumaţie şi 3) taxa de producţie (acolo unde va fi caz !) iar la suma totală se va aplica apoi 20 la sută, care reprezintă real taxa ad-valorem. In legătură cu aceasta s’a dat Decizia No. 173 654 din 928. — In urma cursului ţinut la şcoala de belle arie din localitate au reuşit următorii elevi: Dumbtriş Gh. Cămăruţ Mihai Ştefan V., Matei Gh. şi Zaharia Simion. Elevii vor pleca în cursul săptămâni viitoare la Baia Mare pentru studii de vară. — Ministerul instrucţiune! a aprobat un concediu de boală d-nd Maria Toma din Tg.-Frimos, pănă la finele anului şcolar curent. Deasemeni d-nd Olga Sshaa I s’a aprobat un congediu de boală de la şcoala din corn. Boiceşti jud II şi. Dl. Valerian Cosita, laborant al liceului tehnic agricol din Soroca a obţinut un cong.diu pentru a-şi da examenele necesare. D-sa voi fi suplinit de d-nii profesori Critatru şi Procopie. — Pe data de 1 Iulie crt. s’au făcut numeroase transferări și înaintări la serviciile Primăriei. La Biroul statistic d. N. Miron impiegat cl. 1-a a fost înaintat sub-șef de birou în locul d-nei Alexandrina Costandache transferată. In locul d-lui Miron a fost înaintată d-ra Victoria Băncilă, în gradul de impiegată cl. I-a. [PROBLEMA CASTITĂŢII Tolstoi $1 secta scapeflfor Pe la cinematografele din ţară a rulat un film de geozeţie , „Părintele Sergiu“ o înscenare dur una din nuvelele emoţionante sie contelui Tolstoi. Proprietarii de cinemografe(cami supraveghează cu atât interes ca morala publică să nu fia jignita) au avut toată grijea și prevină prin afișe speciale că la Limai „Părintele Sigiu“ tinerii sub vorba de douăzeci ani că nu asiste. Astfel pissă chestiunea, star părea că opera lui Tolstoi (pe care proprietarii de cinematografe au cufundat’« de sigur „’o operă pornografică) este lipsită de partea moral- profetică care domină de obicei în operele marelui neo-evanghelist. O întâmplare ne-a făcut să dăm peste o mică corespondenţă ce a urmat între contele Tolstoi şi dl. Ermacov, unul dintre filantaşii sectei scopite din Iaşi, pe care o vom releva în acest scrisom Tolstoi a scris „Părintele Sergiu“ cu câţiva ani înainte de a muri. Mai categoric ca în mult discutata sa „Sonata Kreutzer“ filosof al din Iasnaia- Polisna descrie întă un cadru pe cât de poetic pe atât de zguduitor, lupta psihofizică a lul Sergiu In epopeia sa sufletească . Rănit la suflet din cauza unui amor nenorocit, frumosul şi tânărul ofiţer Sergiu se retrage latr’o mănăstire şi îmbrăcând haina monahală voea să uite totul, până chiar şi ispitele vârstei. El rezistă întregei psihoze şi la chinurile arie pentru a-şi menţine castitatea sufletului şi a trupului,—la un moment dat, când e pus în girulsţiunea de a cădea In păsat, fiind iritat la chilia sa sihastră de o femeie cu moravuri uşoare care’i tentează, părintele Sergiu ia toporul şi şi tsîe deg trie din* *a mâna. la durerea a.eas ta grozavă să-i potolească sângde îikfierbâastat care-l exaltă spre păcat. Aceasta este tema nuvelei filosofice a lui Tolstoi. Când revistele ruseşti au anunţat apariţia acestei nuvele, dl. Ivan Alexandrovici Ermacov,—cunoscutul comerciant din Iaşi şi un fruntaş al sectei scopiţilor din Iaşi—s-a adresat lui Tolstoi, mmsţându-i la 12 Aprilie 1908, uimitoarea scrisoare: Mult stimate Leca Nicolaevici in jurnale am citit canoana nouei d-voastră operă : „Părintele Sergiu“. Sfârşitul este înspăimântător şi poate duce la disperare pe toţi aceia cari şi-au format convingerea că omui castitatea este temelia izbăvirii. Adică pentru ce toate etrădălnirita— dacă la urma urmelor onuri nu se poate împotrivi pariunii sexuale şi trebuie să cadă? încheierea aceasta va avea o rea înrăurire asupra desvoltării spirituale a omenirii, căci omenirea întreagă este atentă la orice cuvânt al d-voastă. De aceea mi-a venit Idda îadrlzae&tă să vă propun alt sfârșit povestirii d-voastră. După omorârea fetei, după fugă, disperare, încercare de sinucidere,—eroul dă peste un sectssîst castrat care l’a convins sa intre îa obştia lor, unde îuu’adevăr şi-a găsit liniştea sufletească. ktrtadevar dacă la cea dintâi ispiti, la foc de deget, el şi-a r fi tăiat membrul care necăjea, conform învăţăturii lui Crist, n’ar fi murit nici fata, n’ar fi căzut nici el. Fâră îndoială că acest sfârşit al povestirii are să revolte pe mulţi , simţul de conservare este aşa de inerent fiecăruia. Dar e logic şi conform preceptelor lui Crtaţ. Şi nici nu e contra legilor naturii, căci cine învaţă pe animal [dacă nu natura, «să-şi muşte coada sau un picior prins la capcană , mai bine să piară un membru decât tot corpul. Dacă pentru lucrarea d-voastră veţi avea trebuinţă de dric asupra vieţii şi doctrinei scopeţilor sunt la dispoziţia dr. s) Ion Alexandrovici Ermacov Cum se vede dl. Ermacov,precum a spus un fruntaş al secţiei scopiţilor din Iaşi—a propus cont lui Tolstoi să schimbe sfârşitul dramatic al nuvelei luse, punând chestiunea din punctul de vedere filozofic, din punctul devedere al moralităţii şi din punctul de vedere al credinţei sectei cărei aparţine. Contele Tolstoi a primit scrisoarea d-lui Ermacov și s’a grăbit să-i răspundă. Intr’adevăr dl. Ermacov a primit dda dr. N. Gusey, (ie sigur secretarul de atuncea al marelui scriitor) următoarea scrisoare, din finaia Poliana :