Mişcarea, august 1928 (Anul 22, nr. 174-198)

1928-08-02 / nr. 175

»ESalua 1918 germanii ar fi putut câştig­* războiul. Dacă ar fi ajuns la Amien», ar­mata englezii ar fi fost tăiată de cea fran­ceză. Dar ch­iar după ofensiva generalului Mengre, 18 iulie 1918, situaţia gemenilor nu era încă disperata. Recunosc că d­e punct de vedere militar nu înţeleg prea bine de ce în jurul lui 20 August genera­lul Ludendorff sta retro® pa linia Mity- Meuse- Br­uxell-Anvera. Făcusem pregăti i de atee contra „Huld Hundi­aburg“ și da­tă armat germană »tar fi rttrav pe gsss numita linie, ași fi trebuit­­să încep totul din nou. Această retragere strategică ar fi prelungit războiul ca un m­ai în tunsuri critice întriun m sa pot întâmpla multe teorisri neaşteptate. Pe ds altă parte înţe­leg, că Lueendorff nu s’sn putut hotărâ singur, la ordonarea acestei retrageri stra­tegice, deoarece ar fi însemnat »a recu­­iv»8câ inferioritatea­ fi ar fi dus la pier­deri de material de război­ destul de greu de înlocuit. Merg încă ma departe şi apun că chiar în Noembrie 1918, geramut er putut învinge la Rin. Dacă poporul­ ger­man ar avut un Gambeta, războiul ar fi fost prelungit- şi cine ştie ?..... Aţi amintit aci marasaialui Foch, că e­­xemplal lui Ga­­■ beţia dovedi­­t ,­ că rezi­­­­enţa militară eroică a poporului învins, contribue numai la prelungirea războieţei. Franţa a fost învinşit la Sudan la 2 Sep­tembrie 1870. Totul ce a urmat după a­­ ceastă dată a prelungit numai agonic. „Asta-i adevărat“—răspunss mareşalul — cred lasă că poporul care nu voieşte să fie învins, nu poate fi. Desigur că în Noembne 1918 geransnii eu aveau per­spective de succes, dar dacă armatele ior ar fi învias la Rin, lucrurile star fi «chias­­bat. Vorbesc natural din punct de vedere pur rilitar. Pe­ste auts pute ştiu că Ger­mania părăsită de aliaţi şi izolată de toată lumea, nu avea destule alimente ca să mai reziste şi că poporul, care suferea foarte mult, cerea cu glas tare pacea, o pace imediată. Aci trebue s£ ne oprita. Aceste consideraţii retrospective nu­ ser­vesc prea mult istoriei, deşi pot fi inte­resante. Dar ce at ar fi putut întâmpla dacă ? MANUALUL BACALAUREATULUI INSTRUCŢIA civica Iată în rezumat cuprinsul manualului da bacalaureat alcătuit de d. prof. Em­. Dia­­conescu pentru elevii absolvenţi cu şapte ciste de liceu şi ex. de bacalaureat: Ideia de Drept. Obiectul instrucţiuniei civice. Ţari. Naţiune, Stat. Legi Regulamente. Constituţia Statului român, istoricul ei. Drepturi publice şi drepturi civile. Cetăţeanul. Dobândirea cetăţeniei. Da­torii cetăţeneşti. Suveranitatea Naţională. Puterile Sistu­­lui şi separaţia lor. Regele. Puterea Le­giuitoare . A­lătuirea Corpurilor Legiui­toare. Regimul electoral: operaţii docto­­rai­e. Mecanismul parlamentar. Puterea executivă. Ministerele cu atri­­buţia esi e ior. Puterea judecătorească. Instanţele jude­cătoreşti cu competing ior şi raporturile dintre ele. Administraţiile locale: Comuna şi Jude­ţul. Compunerea şi atribuţiile lor. Os­osaizarea şcoalei, bisericei şi armatei. Impozite şi fluenţe. Bugetul. Datoria publică. Dispozţiuni generale aflate le Consti­tuţie. Prefectura judeţului Iaşi Serv. Financiar No. 16210 1928, Iulie 30 PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că pe ziua de 11 Sept. 1928 orele 11 se va ţinea licitaţie la Prefectura jud. Ia­şi Serviciul Financiar pentru vinderea a 23 bucăţi cauciucuri şi 21 camere reformate. Domnii concurenţi sunt rugaţi a ne prezenta, în citata zi şi oră cu ofertele lor scrise fi sigilate însoţite de o garanţie de 4­­ sută din valoarea totali a între­prindere!. Diepoziţiisnic art. 72—83 din legea Compabilităţii Generale a statului, acr­e ale art. 108 din legea pentru asigurarea meseriilor şi asigurărilor muncitoreşti pre­cum şi art. 15 din legea pentru încuraja­rea industriei naţionale sunt aplicabile a­­ce­stei licitaţiuni. Supra oferte nu se primesc. Condiţionito pregătitoare modelului a­­cestei întreprinderi şi proectul tectări la chestiune se pot vedea în fiecare zi lu­crătoare între orele 8—1 p. sa. ia cance­lari® acestei Prefecturi, p. Prefect (se) D. KASIAN Şef Serv. (ss) N. Simkunescu Dr. Bruns Fingerhut Șeful Laboratorului Spitalului Israelit BOLI DE RINICHI și GENITO­­UR1NARE CONSULT. 8—10 a. m. 3—6 p. m. — Str. Märzesm 13 — liSCAl II. TN vederea sezonului pe băi Sucursale: BUCUREŞTI, CHIŞINĂU BANCA DACIA SOC. ANONIMA : : I­A­Ş­I : : Face plăţi. «"He cecuri ţi acreditive Tn condiţii avantajoase pentru toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară şi străinătate. Primeşte spre păstrare Tn tezaurul său cufere, covoare, obiecte prețioase, asigurate contra oricărui risc. —Partidul naţional ţărănesc nu sca­pă nici un prilej da a face agitaţie regionalistă. Astfel în „Dreptatea“ de azi un oarecare domn vorbeşte da un pretins „Calvar al Ardealului“ dar nu uită să ia apărarea agenţilor comu­nişti cari au dat preţios sprijin na­ţional ţărăniştilor în deşanţata cam­panie de răsturnare. Partidul­­­lui Maniu vrea atâtea obligaţii faţă de to­varăşii internaţionalei 111 încât prin oamenii săi şi chiar perso­nal se vede silit să le ia toh­ana zilnic făcând din umilitori împotriva statului, vic­time ale democraţiei adevărate. Şeful acestui partid a mers chiar până a­­colo încât a anunţat chiar înscrierea comuniştilor în partidul­­d-sale. Var fi surprinzător ca peste câtva timp Bu­jor, Moscovici şi Crîstesin să fie coop­taţi membri în comitatul de direcţie nţîonal-ţărănist. EXTENIREA PREŢULUI PÂINEI. Eri­dsipis asntaza au fost convoc de la Pri­mărie de către dl. O. Racoviţă primar şi E. Cetcovschi ajutor de primar, reprezen­tanţii morarilor şi brutarilor din localitate în v­derea efieneii preţului pâinei şi a fainei. Morarii au fost reprezentaţi pria d-nii Grostura şi Dricginea au iar brutarii pria dl. inginer Forşf. Dl. Racoviţă, ie-a pus în vedere că faţă de oftenirea grâu­­mui trebue să tfieasarsă preţul pâind şi al fu­fcei. La obiecţiunde morarilor sS H se acor­da 2­0 săptămână Jagsz, deoarece posedă lasemnata cantităţi de grâu cumpărate din vechime, dl. primar a refuzii dând ca ultim termen asat de Vineri 3 August pentru morari şi Sâmbătă 4 August pen­­tm brutari, când vor pune îa aplicare nota la preţuri (12 lei­ pâinea albă şi 9 lei cea neagră). Toata la acele zile morarii vor aduce nob­ile/probe de făină „cari sunt mult superioare calităţilor de până acum, având u u procesat suplimentar de 5 la suta fătefi lux. — Primăria a luat dispoziţiunea să se înceapă lucrările da canalizare a stoilzd Apeotic, care vor fi continuate paralel cu lucrările de pavare., — Grădie de rh­ematografeior „Sidori" şi „Elisabeta“ au fost închise deoarece directorii acestor întreprinderi nu au voit să se confor­meze în termen, măsurilor sa­nitare impuse de municipiu. — Ia zi, de 3 August când re­rni­­versează intrarea trupelor române în Bu­dapesta, vă avea loc în Bucureşti o ser­bare dată de Federatţia generală a demo­bilizaţilor sub preşidenţia d-lui general Tr. Moşoiu. — Ia fiţi tîibianririlui dia Boio?'sna s’a judecat pr .Kiesni crimei săvârşită de Ion Roiu, un copil de vre-o 14 ani, asupra aitui copil Ion Crucunescu căruia i-a a­­plecat cu un ciocan, câteva iavi­ari în cap. Tribunaik i-a condamnat pe crimit­lul precoce la 5 mi­­echisoare corecţionaui. — DE LA TEATRUL NAŢIONAL.— Repetiţiile se încep de astăzi, cu «Revi­zorul» de Gogol. Rolurile prime sunt in­terpretate ae d-nii M. Gheorghiu, C. Ver­­nescu-Vâlcea etc. — Din cauza călduţei, Direcţiunea a stabilit ca deocamdată repetiţiile să aibă foc dimineaţa şi sora, amende fiind li­bere. — Ia repertorii teatenicii sa mai în­scris şi o splendidă comedie «Politic®» în traducerea simpaticului artist Miron Po­povich — Deschiderea stagiunei va avea loc la 1 Septembrie cu «Miron Cosite» dra­mă istorică de V. Cosmovici. — D. P. Petros se traduce pentru aciua ta stagiune «Profesorul Knoîk». —­ Se discută la cercurile evreeşti în­­fiînţarea unui liceu evreesc ti localitate. Persoanele interesate se pot adresa dementei Dr. Theaen. — Serviciul Sanitar a! oraşului a dat îa judecată de contravenţie pe d-na şi d. col. Popovici din str. Sârărie colţ cu str. Scăricică, pentru faptul el ta­ să fă cffl­ ga zo­ measgh­re în stradă infectând cartierul. — Azi dimineaţă un început de incen­diu sta declarat îa soa. Păcurari No. 52, proprietatea Oifeescu. înterveaied pompierii, incendiul a fost focalizat. — A­g ,inţii brigăzoi de urmăriri au or­ganizat la careul nopţei o razie prin lo­calurile de noapte. Au fost arestaţi o se­rie de idivizi certaţi ca justiţia. — Dl. Osvald Racoviţă, primarul municipiului, însoţit de d-nii Ceh­ovski şi Dobrovici, ajutori de primar, au vi­zitat ori strada şi stradela Săvescu în vederea alinierilor şi rectificării ace­stor străzi, de­oare­ce stradela ajun­sese impracticabilă. Lucrările vor începe în cursul săp­­tămânei viitoare.­­ D. George I. Brătianu, şeful or­ganizaţiei naţional liberale din Iaşi, a sosit astăzi dimineaţă în localitate. — Ia strada Uzinei, «re se pregăteşte pentru pavare, după ce sta transformat şi schimbri îri Întregime conduita defectă de api, sta constatat ci şi omaiul este zum­at şi impropriu sirvicu­lui. Ia coasecinţă Primăria a dispus & se refece de nou întregul canal de pe tra­seul starzii Uzinelor, îndată după această importantă reierire, va începe pavarea străzii la granit. „ Ieri 31 iulie, a avut loc, aduna­rea generală a băncii populare „Leul“ formată din meseriaşi, mici funcţionari şi muncitori din oraşul Iaşi. Prn aclamaţiun, a fost ales preşe­dinte de onoare dl. Constantin Toma, vice-preşedintele Senatului. In cursul dimineţei de astăzi, o de­legaţie compusă din d-nii D. A. Beje­­naru, preşedinte, C. Dăscalescu, P. Gheorghiu, Gh. I. Huţinu, I. Sava şi N. Cola, s’a prezentat la locuinţa d­lui senator C­­oma, aducându-i mul­ţumiri pentru sprijinul dat acestei bănci care serveşte interesele muncitorimei. Tot­odată delegaţia a prezentat a-lui C Tom® procesul verbal al şedinţei. Dl. Tom­a a mulţumit. Solemnitatea de la Tea­trul Naţional Astăzi ditsiperta la orele 10 a avut Sac la Tesla»!- Naţional solemnitatea începerii repetiţiilor pentm stagiunea 1928 — 1929. Au asistat: d. Mihai Codrean®, direc­tori al teatrului, S. S. Părintele Ni­culea, Întreg perfiaon al teatrului, precum şi re­­preziţsituaţii presei, "­ Dispi serviciul religioşi cere a fost s­­fielet de părintele NicuSe®, S. S. a vorbit despre legătura strânsă dint­e biserici şi teatru, cum a început teatrul şi toate te­zele prin car a trecut până astăzi. Mul­ţumeşte d-tul director Mihai Codreanu pentru bucuria care o simte, şi onoarea care i sta făcut, fiind rugat să oficieze S. S. serviciul religios. Apoi urează spor la muncă şi prospe­ritate atât conducătorilor cât şi artiştilor. Rispands d. Mihai Coteanu, care mulţumeşte parlatarul Niculeţ­ pentru ură­rile de bine, şi artiştilor le doreşte spor la maici şi-i asigură de tot concursul său, sfârşind prin tradiţionalul «bine a­ţi venit». REP. Violentă furtună la Podul-lloalei Case descoperite $1 arbori des­­rădăcinaţi Un puternic uragan ata abătut ori du­pă­­meszi, asupra târgului Podul Ilosie. După o căldură foarte mare care a ţinut câteva zile, a început un vânt foarte puternic case a descoperit casele fi de®­­rădăcinat arborii. Timp de aproape o oră populaţia a fost cuprinsă de groază ne­­putând părăsi casele. Toate magazinele au fost închise imediat ce a izbucnit is­­taganul care a descoperit o mare parte din carele târgului. Prossia torenţială care a ţi­nut tot timpul până seara a făcut ravagii. Sătenii cai se aflau pe câmp în momen­tul izbuoalfei furtunei cu alergii lampai­­mântați încotro au putut. COR. De frînzare "AA 33 arbăteassă. Preț convenabil. A se e­­dresa wir. Ti­clul de Jos No. 9. B. MbP CdTfiSTROFALUL INCENDIU DIN GALATI O stradă întreagă în flăcări. Peste zece milioa­n­e pagube Buc.—Aită noapte, îa orele 12 şi jum. un puternic incendiu a iz­bucnit la Galaţi, în str. Sf. Gheorghe, la locuinţa cu No. 2. Clădirea având mai mai multe etaje a fost în curând o mare de flăcări. Panica produsă a fost extraordinară. Chiriaşii s’au putut salva cu mare greutate. Avutul multora­ a fost consumat de flăcări. ’Chiria­şul Rozenfu­d a scapat ca pria minune, fiind salvat de o echipă de pompieri.« Lipsa de apă a făcut imposibili,localizarea incendiului. Focul sta întins cu mire repezeciune la imobilele din întreaga stradă Sf. Gheor­ghe. Tipografia ziarului „Vocea Galaţului“ a fost ,deasem­eni distrusă. Ameninţată este şi lecuinţa prefectului de Covurlui. _ _ Incendiul catastrofal a mai distrus localul boiangeriei „Unirea . Până la orele trei noaptea, focul n’a putut fi localizat şi ameninţă să cuprindă şi alte străzi. Pagubele de până acum se evaluiază la zeci de milioane. Lucrurile sinistraţilor au fost salvate şi depozitate în lo­calul Băncei Agricole. Panica care domneşte în oraş e de nedescris. S’a cerut telegrafic ajutor dela orașele învecinate, cari au trimis numeroase echipe de pompieri. Munca de localizare a incendiului continuă cu mare febrilitate. Toate cartierele din raza focului au fost blocate cu armată. S’au produs mai multe arestări. GROAZNICA FURTUNĂ DELA CLUJ Manifestaţii utile electrice fac victime omeneşti. inundaţiile produc ravagii. Un ţinut sub apă. Un automobil răsturnat. Pagube considerabile. Buc.—Dio Ciaj si telefonează că s’a dealăptuit o puternică fur­­tună pe vaiea Someşului. Vântul bătea cu o putere foarte mare răs­­turşiftat şi distrugând tot ce Întâlnea în cai». Ia comuna Penegiuc manifestările electrice care au însoţit ploaia, au făcut victime. Un sătean surprinşi pe şosea a fost trăsnit şi carbonizat. In comuna To­­nafia trăsnetul căzând asupra casei femeii Maria Grefte, a incendit-o. Săteanul Gh. Cimporaru care se afla isi apropiere cu fiica femeii Grefie a fost udă. Fata a fost dessemenea carbonizată. Inundaţiile au făcut adevărate ravagii peste tot. Ţinutul Lăpu­­şului a fost complect timp de câteva ore, sub­ apă. Furtuna , sur­prise pe şosea un automobil al unei fabrici, rfisturnându-l și ducâns­­dta-i la mare distanță. Pagubele sunt enorme. Epidemia de Ciumi Bac.—BirCsSil intereaţiOSai de hig.tBn de pe lângă Ligs Natknllor a făcut cu­­noscut caiwisieru­tlui tănătăţii că îa Benisi­stei (Egipt) stau ivit 5 cazuri de dumă bttbonicS si te Asiat (Egipt) wu caz. Până la 14 Italie erau îa Anglia 177 cazuri de vărsat negra. Situaţia politică in Ju­goslavia — Deschiderea Parlament­ului — Buc.—Din Belgrad se telefonează că situaţia politică internă in Ju­goslavia continuă să fie îngrijitoare. Criza n’a fost încă soluţionată. Se fac mari pregătiri pentru des­chiderea Parlamentului, care va ti­vea loc astăzi 1 August. Hippii! tAibfea» Ii­ i—Str. Srateisi Nr. 1 ECU. CONSTilTUSESCU MASEUZA lasi, Stradela lpsilanti No 2 D. ministru Inculeţ ia anchetă la Tekirghiol Buc. — D. ministru Inculeţ va pleca astăseară la Tekirghiol spre a face personal o anchetă asupra speculei de netolerat care se face în această staţiune cu băile. Astfel ministrul a fost încunoş­­tiinţat că o bge la Tekirghiol se ridică la 348 lei provenind din 170 baca propriu zis, 20 bacşiş băcşi­­ţei, 95 li o cataplasmă de nomol, 20 lei bacşiş omului care ţi-o face 10 lei (cota parte) costul carnetu­lui impus de societate, care costă integral 195 lei, 10 lei taxa de plate şi 23 iei cotă parte, pentru carnetul medicului care costă în total 460 lei. Pentru a se vedea şi mai mult cât de mare este specula credem nimerit să arătăm că la băile sta­tului de la Herculane o bae obiş­­nu­tă costă 50 lei ș­i o b­ae de lux costă 75 li. Cu 348 lei costul unei băi la Techirghiol se poate trăi o zi casă şi masă la hitel de prima mânăi la Vichy, Abizzia, etc. Un protest inutil al lui Ocerin Buc.—Din Moscova se anunţă că Cicerin, comisarul afacerilor străine, a protestat împotriva ho­tărârii Statului român de a vinde la Galaţi materiale care au apar­ţinut fostei armate ruseşti şi 200 remorchere foste proprietatea unei companii ale cărui capital prove­nea de la statul rus. Citeria a de­clarat că își rezervă dreptul de a proceda la fel cu bunurile româ­nilor aflate pe teritoriul Ruşi©!. Literaturii recreatoare . Recomandăm tuturor iubitorilor de cul­tură, artă, critică literară, următoarele vo­lume : Siluete Literara Alt® Sifeei® Literar® Ultime Siluete. Aceste trei volume ale scriitorului re­nan, H. Eulenberg formează o enciclo­pedie de peste o mie pagini în care sunt studiate peste o sută celebrităţi mondiale: literaţi, dramaturgi, poeţi, pictori, sculpto­ri, muzicieni, filosofi, diplomaţi, etc. Volumele se vând şi în parte, fie­care având un cuprins de peste 300 pagini. Deasemeni recomandăm: Scrib­e­ri Ruşi, cele mai valoroase stu­dii literare ale marelui cru­c rus D. Me­­rejkovski. «Fiivestii'i Tresgî vomii»­» o culegere din cele mai amuzat­­te şi mai ironice nu­vele ale satiricului devenit popular Şalom Alechem, şi cu un studiu instructiv al d-lui prof. Octin Botez criticul „Vieţii Româ­neşti". „Iaşul Sectei şi Cultural** pagini ine­dite în vremurile din trecutul glorios al Iașului, datorite d-lui I. DAFIN. Librarii din provincie își vor adresa co­menzile la Tipografia „Albina" Iași str. Seulescu No. 1. B. L Gran­ştein DENTIST Strada Şcoala de Arte 14 Reclama este sufletul comerţului ■1< 1­1 A.

Next