Mişcarea, septembrie 1928 (Anul 22, nr. 199-223)
1928-09-01 / nr. 199
Shassrf ■. mm ii ii m, m Romînia la Congresul Interparlamentar la Berlin De câteva decenii, reprezentanţiistatelor, cari au aderat la „Uniunea interparlamentară“, se adună în congrese, cu scopul de a examina diverse probleme cu caracter politic şi social internaţional şi menite să determine o solidaritate mai strânsă între toate ţările şi să contribuie astfel la asigurarea păcii. Asemenea congrese adună, astfel la un loc personalităţile parlamentare proeminente, din diferite state, cari se cunosc şi se apreciază şi încheagă legături de prietenie menite să folosească naţiunilor pe cari le reprezintă. România a fost continuu reprezentată, la aceste reuniuni, de figuri distinse ale partentarismului nostru. In anul acesta Congresul Uniunei interparlamentare a avut loc la Berlin, acest centru aşa de important al lumii germane. Românii în totdeauna s’au distins prin pregătirea lor şi mai ales prin uşurinţa cu cari folosesc limbile străine fapt care le a îngăduit să intervină când au voit în discuţiile cari s’au angajat. ODelegaţia română din anul acesta, numeroasă şi alcătuită din fruntaşii vieţii noastre parlamentare, s-a bucurat de o primire strălucită în capitala Germaniei şi a avut un succes deosebit, în persoana preşedintelui delegaţiei d. Mircea Djuvara, în cursul desbaterilor, printre toţi congresiştii, afară de unguri. Aceştia, în număr de 65 având printre ei şi vreo 6 foşti miniştri au crezut că vor putea să provoace o diversiune aducând în discuţiune, iarăşi, mult agitata chestie a optanţilor. Ei s-au grupat în jurul fostului ministru Lucacs, care a provocat. „ Acest fapt a dat prilej d-lui Mircea Djuvara ca să răspundă unei probleme pe care o posedă atât de bine. A fost fără exagerare o lovitură de maestru. Cu o ‘le vervă bogată şi atrăgătoare, într’o franţuzească de o eleganţă literară care a entuziasmat pe delegaţii Franţei, d. Djuvara a găsit atâtea argumente, în deosebi în tendinţele provocatoare ale Ungariei, şi în procesul mereu redeschis între cei vreo 200 de proprietari unguri şi mie de ţărani români şi secui împroprietăriţi, încât a provocat o manifestaţie spontană şi unanaimă a congresiştilor pentru el pentru delegaţia română şi pentru ţara pe care o reprezenta. Iar naţional ţărăniştii «cari la Bucureşti joacă teatru», la Berlin au înţeles să meargă alături de delegaţii majoritari ai parlametului român într-o strană solidaritate naţională. Acesta a fost numai unul din momentele cele mai importante ale activităţii delegaţiei române la congresul de la Berlin, şi singura manifestare strălucită, mai importantă, a conferinţei din acest an. Dar n’a fost numai atât D. Petrescu-Comnen ministrul nostru din capitala Reich-ului a fost mereu în mijlocul delegaţiei române, căutând să o pună în legătură cu cele mai distinse personalităţi politice şi financiare ale Ger- maniei. In acest scop a organizat, în una din zilele congresului o recepţie la legaţia României. Ei bine, deşi, în acelaş timp, aveau loc recepţii şi la celelalte legaţiuni, totuşi la recepţia de la legaţia română au ţinut să ia parte unii dintre cei mai distinşi financiari germani, câţiva dintre membrii guvernului, numeroşi parlamentari şi membrii comisiunei tratativelor financiare, cari lucrează în prezent cu delegaţii noştri la Berlin. Era astfel o atenţie deosebită pentru delegaţia română, deci pentru ţara noas- tră, şi tot odată o dovadă a legăturilor pe cari d. Petrescu-Comnen a ştit să şi le facă prin activitatea laborioasă şi patriotică pe care o desfăşoară. PSAcest fapt mai însemna că Germania s’a putut convinge că la acest congres România s’a făcut reprezentată prin valoric cele mai alese ale vieţii noastre politice, cari s’au prezentat ireproşabi sub toate raporturile. Că vor fi fost unii cari n’au putut avea rolul pe care-l ambiţionau, se poate dar asta n’a putut întuneca o clipă măcar succesul, evident pentru toată lumea de bună credinţă, a delegaţiei României. Ca Români suntem mândri de asta. Şi suntem mândri şi mai mult că la Berlin I s’a manifestat, prin delegaţia noastră spi- ritul latin în toată splendoarea, aclamat -o de toate naţiunile adunate acolo din toate colţurile hunei. S’a evidenţiat astfel ascensiunea politică a României, în care vremurile postbelice au ridicat atâtea personalităţi distinse. Legăturile pe care delegaţii noştri le-au făcut cu parlamentarii celorlalte state suntem siguri că vor folosi desvoltării vieţii noastre internaţionale. Ca ieşeni nu ne putem opri, fără să subliniem că din delegaţia română au făcut parte şi d-nii G. I. Brâtianu deputat, şeful organizaţiei noastre şi un distins cărturar, cunoscut în cercurile ştiinţifice europene şi fruntaşul nostru Victor Iamandi, care se manifestă de atâta timp cu talent şi strălucire în viața noastră publică şi parlamentară. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ref Now 8 S-sam t «. 3—& p» m. RECLAME: jitii mKsatjHS« cw 9ub SAMBATA 1 SEPTEMBRIE 1928 de „„11 iff-T.i înrțfft. ECOORS „Cuvinte potrivite“, volumul de versuri a dlui Tudor Arghezi, a apărut în a treia ediţie. • Cunoscuta artistă pariziană Mistinguette s-a retras din rândul vedetelor Moulin-Rouge-ului, făcând cunoscut că nu va mai apare pe scenă. * Tânărul şi talentatul autor al multor schiţe, Tudor Muşetescu, a terminat o piesă intitulată „Panţarola“, care va fi jucată la teatrul „Autorilor dramatici“. * Un articol inedit al lui Harden, scris în 1927 In Elveţia, vorbeşte despre viitorul răsboi şi are cuvinte tari la adresa Ligii Naţiunilor cu problemele căreia Maximilian Harden era în luptă. Opera Română se va deschide anul acesta cu „Dama de pică“ de Tshakovscky. Opera este tradusă foarte bine și va fi montată excelent. * La teatrul „Nouveautés“ din Paris s-a jucat pentru a 100-a oară opereta „Contele Oldinado“ ca un adevarat succes. * La Teatrul Național se va reprezenta Luni 3 Sept. după „Viforul*, comedia „Principesa Turandot de Carlo Gozzi care a avut succes în străinătate. C. Garoflid $1 Camarile Agricole Cu prilejul alegere! senatoriale ! Alegerea d lui I. Naum în Senatul ţării ca reprezentant al Uniunei Camerelor Agricole, este o nouă dovadă de încrederea netăgăduită şi unanimă de care se bucură guvernul de astăzi, împotriva candidaturii sale li eluat pe d. D. Garoflid, fost ministru şi, necontestat, o personalitate preeminentă a conculturei noastre. D. Garoflid a fost sprijinit de avereecani şi de naţional-ţărănistî, de altădată coalizaţi, dar a căzut. Intr’adevăr sunt unii oameni car deşi capabili, dar nu se remarcă decăi printr’o activitate negativă. Un exemplu iluntru îl avem în perso- nalitatea lui P. Carp, un om de o , inteligenţă sclipitoare dar de pe urma căruia, ca rezultat al activităţii sale politice, n’a rămas nimic. Ei bine, d. Garoflid este aproape în aceiaş situaţie. Dm deşi om de concepţie şi de gândire, dar prin lipsa simţului practic n’a realizat ni- i mic de interes general, afară doar de cunoscuta lege a... muncii forţa- j te, bună în teorie dar inaplicabilă , în practică. De aceia acuma voturile alegăto- \ rilor Camerelor Agricole s’au îndrep- \ tat spre candidatul național-liberal. | Acest fapt este cu atâta mai sem- j nificativ cu cât, la alegerile consilii- j lor Camerilor Agricole cari au avut loc în 1935 listele partidului libe- ^ ral n’au eșit decât numai în câteva ] centre. '* 5 Runșila d-lui Naum este o dovadă că consilierii acestor Camere apreciază mama temeinică a guvernului actual pentru propășirea agriculurei. I Faliment moral şi material 1 Degradarea iaoraîă îa care se &isişîe psrtîd.«In.-iţionisl-tăirâîa'iîSfc conj dtxs csa »tâî t străşnicie denugt-gicâ f de către d-ul'i Iulius Mtmia, Mstdgeal ru, Mih* laths şi toţi ceilalţi dki ju- 1 rai lor, e astăzi de notorietate pubilei. 1 Nu e nevoie si mal amintim de campaniile deşănţate şi antipatriotice , duse de presa acestui partid cu pretenţii d© guvernământ, contra a tot ce si face bun lamira aceasta de către partidul şl guvernu! «aţionalliberd, nu e nevoi» î&rlşî să msl dovedim lipsa totală dss bun simţ şl înţelegerea nevoilor ţării, ele fiind cunoscute de latreaga opinie publică. Cu asemenea lipsuri, partidul naţîona-ţărăşist se gâseşia astăzi tip complectă stare de faliment moral. Dar pe lângă acest faliment moral partidul demagogismului condus de d. Meniu, a taceput să latre intr-o nouă tză, aceea a falimentului material, ceea ce dovedeşte că subsidiile laternaţionalei a treia sub influenţa cărei se găsesc astăzi niţional-ţârăniştii, au început să se micşoreze. Pentru aşi putea continua apariţia ziarului „Patrie“, organ regionalist,ia recurs acum mijlocul, cu totul comod, da a sa »stress, cerşind basal de la toţi oamenii, fără osebire de culoare politicii. Astfel d. Maniu a dat blagoslovssdasa directorului aurului „Patria" din Cluj, ca să umble cu pantahuza şi să strângă fonduri pentru a face faţă trisistierlilor cu apariţia ziarului ■sţionel ţirănist, Iar directorul „Patriai“ se adresează la toată la nu *, chiar şi la adversarii poliţiei. Iată scrisoarea pe care a adresat-o d-lui dr. Cosi Gheţie, avocat, şi membru marcant al partidului naţionalliberal din Cluj, prin care-i solicită ajutorul bănesc: Cluj, 17 Iulie 1928 Nr. 440—1928 Malt Stîmata Domnule, Df.ţinem informaţii foarte îmbu-I curâtoare despre »obliţea sufletului dvs. remariâ&da-Vă ca un spirit gat» da jertfă şi abnegaţie paatru interesele publice româneşti. Un marc evenime-.nt g^zatăresc este un curs de lafâptatre şi ridicare» unei casa , tt ziarului „Patria“ cu ocazia împilai- ; ral celor zece »nt de «xistîBţl y Ni» luăm voie a face apel ta Dvs. să răscumpăraţi mal multe bonuri ■ „essen Patriei“ colaborând ss dv. la reaMztrsa ideii d« a crea la centrul i Aîdivaitaitii o lustUuţie solidă romă- I neassă de presă. Sa face necesară o contribuţie a tuturor bunilor romă ai ardeleni la îcest scop. I Ns permitem a tse adresa Dv. cu ; I rugsrsa sa bine voiţi a saduc® o pia- I I tră de ternei® la edificiul ziarului . românesc »l Ardssllui şi să faceţi o iatinsâ propagandă prisite cunos- . cuţii Dv. pentru a Vă imita pilda r tsâiţătoare pt care sunteţi gata să o daţi. i. Binevoiţi a ne reforma câte bonuri „Cssa Patria!“ să Vă sxpsdism. ’ In aşteptarea răspunsului Dvs. Vă rugăm si primiţi expresia caldelor | nosstre salutări. Zarul „PATRIA“, director D-stre Domnului. Dr. loan Gheţie, suocst P. S. îmi voia face plctre să Vă I vizitez personal, cu toate că aveţi 1 site crudişti politici. ION CLOPOŢEL I Credem că orice comentării sunt 1 de prisos, dovada falimentului mo- 1 ral şi materal, fiind probată ca pri- | sosinţă. Cetiţi In pagina I la ultimele ştiri tskyrsiki Sí Moartea lui Misa Cantacuzino ------nsn----- La moartea lui Mihail G. Cantacuzino dispare din viaţa politica ultima figură care amintea cu simpatie de vechiul partid conservator, căruia î se devotase cu tot sufletul. Moartea sa atât de neaşteptată este o perdere simţită pentru ţară, căci M. G. Catacuzino a fost înainte de toate un bun român, un patriot sincer, un om întreg, la care simţul răspunderei era înainte de toate, calitatea care la pus între fruntaşii bărbaţi politici ai ţării. Deşi ne-a fost totdeauna adversar, dar a fost un adversar loial, departe de a duce vre-o campanie absurdă şi fără rost contra adversarilor. In timpul neutralităţii, Mihail Gantacuzino a fost din primul moment alături de acei mari barbaţi ai ţării cari luptau pentru înfăptuirea întregii neamului, alături de aliaţi. Partidul naţional-libanul îşi aminteşte cu o deosebită simpatie de colaborarea atât de preţioasă a lui M. G. Civitaamino, în guvernul prezidat de marele Ion I. G. Brăteriu în timpul războiului. Regretatul defunct a fost un vechia şt statornic conservator şi a luptat întotdeauna pentru prestigiul acestui partid, împrejurările făcând ca partidul conservator să dispară, Mihail G. Cantacuzino, împreună cu mulţi din vechii conservatori puri, a trecut, după războiu, la naţional-ţărănişti. Dânsul, însă, t-aiat parte intensă în conducerea acestui nou partid, rămânând mai mult în umbră şi aceasta îşi are explicarea în faptul că noul partid naţional-ţărănist, nu corespundea de loc aspiraţiilor regretatului M. Gantacmino. El a ocupat înalte demnităţi; a fost primar al Capitalei şi ministru de justiţie în mai multe rânduri, lăsând pe unde a trecut urmele unei frumoase şi rodnice activităţi. In epoca întregirea neamului, el rămâne unul din fruntaşii reprezentanţi ai senţimentelor româneşti ai acestei familii,ştiind să păstreze tradiţiuile patriotice ce au iluntrat-o. Vilăstar al unei iluştrii familii can a jucat în istoria ţării un rol îmemnat, Mihail Gh. Gantacuzino, prin înaltele lui calităţi de bun patriot, ocupă în istoria neamului românesc, o pagină frumoasă, care va aminti ginetraţiilor viitoare, despre un ban român, un sincer patriot. Pactul Kellogg, în lmţul celorlalte semnate până acum, nu este decât o nouă întârziere dein punerea în aplicare a gândurilor de revanşă ale însuşirilor. Nimeni nu poate şti cu predaime dacă numeroasele pleţe pentru asigurarea păcei şi declararea rasboiului în afara legilor, nu ascund pregătirea prin distragerea atenţiunii diplomaţilor un muşi gigantic răsboiu. Descoperirile pa care diferite organe de control stabilit prin convenţiile de pace în Germania, Ungaria sare alt stat învins, le fac în fabricile clandestine de armament, nu sunt edificatoare în această privinţă şi nu vădesc inutilitatea tuturor pactelor de pace eternă ? In rândul marilor puteri, însă, cari au luat iniţiativa, depunând semnăturile pe noul pact Kellogg, sunt astăzi şi acei carieri, duşmanindu se patru motive da expansiune teritorială sau descătuşarea conaţionalilor, au provocat teribila întâlnire armată din 1918. Pactul Kellogg este deci un nou semn al timpului, al erai de pase pa care popoarele o doresc. n. I. EXTERNE Pactul Kellogg şi viitorul răsboiu Pactul Kalogg, semnat da curând la Paris, da către marile puteri europene şi America, are ca obiect înlăturarea răsboiului dintre popoare. După treisprezece ani de la marele războiu mondial eare a răpus atâtea vieţi omeneşti, schimbând în totul situaţia multor participanţi la teribilul măcel, un nou pact este luat in consideraţie şi semnat de către marile state cari au fost conducătoare în conflictul armat din 1916. Au trecut mulţi ani de la încheierea păcei care a restabilit liniştea în bătrâna Europă şi multe păduri de neagresiune, pace eternă şi diferite convenţii între foştii adversari, au fost semnate. Conferinţe multiple au avut loc, întrevederi nenumărate către marii bărbaţi ai foştilor învinşi şi învingători au trecut, pentru a se pune bazele unei linişti asigurătoare dezvoltării diferitelor industrii naționale, cari au de suferit. ACTUALITĂŢI Somnurik de lungă durată Somnurile de lungă durată din cari me- i dicii nu au reuşit nici până astăzi să tre- zească pe nimeni, preocupă cercurile ace- I lora care au studiat cauzele acestei ma- I radii. Până acum se cunoşteau cazuri izolate ale persoanelor cari dormeau un timp îndelungat ; astăzi medicii din Anglia sunt adânc preocupaţi de particularitatea cazului din Johannesburg, Africa de sud. Aici, o fată tânără, acum optsprezece ani, a adormit „somnul de lungă durată“ trezindu-se în vârsta de treizeci şi opt ani. Adusă la Londra, a fost supusă multor chestionări asupra modului in care boala şi a fâcut apariţia, simptomelor din timpul somnului—pe cari ie-a înregistrat—în fine, asupra cauzelor cari, după dânsa, au determinat lungul somn. Medicii continuă cercetările deoarece până în prezent nu s’a înregistrat încă un somn de durată atât de mare, ca acel din Africa de Sud. Interzicerea căsătoriei Ultima senzaţie produsă în lumea tuturor originalităţilor—am numit America— este noul regulament pe care casa de filme cinematografice „Paramount" din california, l-a dat la iveală, impunând anumite restricţiuni vedetelor cari fac parte din marele ansamblu. Intre aceste restricţiuni, este una foarte nostimă, care a produs şi continuă a produce încă, multă discuţiune în sânul corpului actoricesc ce numără o mulţime exagerată de elemente de frunte, în lumea cinematografică. Anume, se impune prin noul regulament artistelor din societatea „Paramount“, să nu se mărite atât timp cât posedă angajamentul în această Casă. Motivele pentru cari s-a luat de către conducătorii societăţei, această măsură, sunt bine înţeles acoperite de „interesele cinematografiei". Adevăratul motiv l-a desvăluit însă o spirituală vedetă a „Paramount“-ului, care a afirmat că, directorul societăţei, Adolphe Zukor nefiind căsătorit şi având frică de tentaţiile pe care frumuseţea ei le-ar exercita asupra sa, determinându i să se căsătorească cu dânsa, a compus noul regulament, MU. Şadinţa secretă a Consiliului Ligii Bac.—Ia şedinţa secretă da eri după amează, consiliul Ligii s’a ocupa de chestiutâne ad-tive şi fimnciare. Delegatul itdlao SoliSoza a făcut un referat asupra codificirei dreptului internaţional. S’au discutat apoi alta chestiuni Din partea Spanki a fost recunoscut ca rsspnzmtmt al Spaniei la LigaNațiunilor, ambasadorul Spaniei la Paris.