Mişcarea, septembrie 1928 (Anul 22, nr. 199-223)

1928-09-01 / nr. 199

Shassrf ■. mm ii ii m, m Romînia la Congresul In­terparlamentar la Berlin De câteva decenii, reprezentanţii­­state­lor, cari au aderat la „Uniunea interpar­lamentară“, se adună în congrese, cu scopul de a examina diverse probleme cu caracter politic şi social internaţional şi menite să determine o solidaritate mai strânsă între toate ţările şi să contribuie­­ astfel la asigurarea păcii. Asemenea congrese adună, astfel la un loc personalităţile parlamentare proemi­nente, din diferite state, cari se cunosc şi se apreciază şi încheagă legături de prietenie menite să folosească naţiunilor pe cari le reprezintă. Româ­nia a fost con­tinuu reprezentată, la aceste reuniuni, de figuri distinse ale partentarismului nostru. In anul acesta Congresul Uniunei in­terparlamentare a avut loc la Berlin, acest centru aşa de important al lumii germane. Românii în totdeauna s’au distins prin pregătirea lor şi mai ales prin uşurinţa cu cari folosesc limbile străine fapt care le a îngăduit să intervină când au voit în dis­cuţiile cari s’au angajat. ODelegaţia română din anul acesta, nu­meroasă şi alcătuită din fruntaşii vieţii noastre parlamentare, s-a bucurat de o primire strălucită în capitala Germaniei şi a avut un succes deosebit, în persoana preşedintelui delegaţiei d. Mircea Djuva­­ra, în cursul desbaterilor, printre toţi con­­gresiştii, afară de unguri. Aceştia, în număr de 65 având printre ei şi vreo 6 foşti miniştri au crezut că vor putea să provoace o diversiune adu­când în discuţiune, iarăşi, mult agitata chestie a optanţilor. Ei s-au grupat în ju­rul fostului ministru Lucacs, care a pro­vocat. „ Acest fapt a dat prilej d-lui Mircea Djuvara ca să răspundă unei probleme pe care o posedă atât de bine. A fost fără exagerare o lovitură de maestru. Cu o ‘le vervă bogată şi atrăgătoare, într’o fran­ţuzească de o eleganţă literară care a en­tuziasmat pe delegaţii Franţei, d. Djuvara a găsit atâtea argumente, în deosebi în tendinţele provocatoare ale Ungariei, şi în procesul mereu redeschis între cei vreo 200 de proprietari unguri şi mie de ţă­­rani români şi secui împroprietăriţi, în­cât a provocat o manifestaţie spontană şi u­­nanaimă a congresiştilor pentru el pentru delegaţia română şi pentru ţara pe care o reprezenta. Iar naţional ţărăniştii «cari la Bucureşti joacă teatru», la Berlin au înţeles să mear­gă alături de delegaţii majoritari ai parla­me­tului român într-o strană solidaritate naţională. Acesta a fost numai unul din momen­tele cele mai importante ale activităţii de­legaţiei române la congresul de la Berlin, şi singura manifestare strălucită, mai im­portantă, a conferinţei din acest an. Dar n’a fost numai atât D. Pe­trescu-Comnen ministrul nostru din capitala Reich-ului a fost mereu în mijlocul delegaţiei române, căutând să o pună în legătură cu cele mai distinse personalităţi politice şi financiare ale Ger-­­ maniei. In acest scop a organizat, în una din zilele congresului o recepţie la legaţia României. Ei bine, deşi, în acelaş timp, aveau loc­­ recepţii şi la celelalte legaţiuni, totuşi la recepţia de la legaţia română au ţinut să ia parte unii dintre cei mai distinşi finan­ciari germani, câţi­va dintre membrii gu­vernului, numeroşi parlamentari şi mem­brii comisiunei tratativelor financiare, cari lucrează în prezent cu delegaţii noştri la Berlin. Era astfel o atenţie deosebită pentru­­ delegaţia română, deci pentru ţara noas-­­ tră, şi tot odată o dovadă a legăturilor­­ pe cari d. Petrescu-Comnen a şt­it să şi le facă prin activitatea laborioasă şi patriotică pe care o desfăşoară. PSAcest fapt mai însemna că Germania s’a putut convinge că la acest congres România s’a făcut reprezentată prin valo­ric cele mai alese ale vieţii noastre po­litice, cari s’au prezentat ireproşab­i sub toate raporturile. Că vor fi fost unii cari n’au putut a­­vea rolul pe care-l ambiţionau, se poate dar asta n’a putut întuneca o clipă măcar­­ succesul, evident pentru toată lumea de­­ bună credinţă, a delegaţiei României. Ca Români suntem mândri de asta. Şi­­ suntem mândri şi mai mult că la Berlin I s’a manifestat, prin delegaţia noastră spi-­­ ritul latin în toată splendoarea, aclamat­­ -o de toate naţiunile adunate acolo din toate­­ colţurile hunei. S’a evidenţiat astfel ascensiunea poli­tică a României, în care vremurile post­belice au ridicat atâtea personalităţi dis­tinse. Legăturile pe care delegaţii noştri le-au făcut cu parlamentarii celorlalte state sun­tem siguri că vor folosi desvoltării vieţii noastre internaţionale. Ca ieşeni nu ne putem­ opri, fără să subliniem că din delegaţia română au făcut parte şi d-nii G. I. Brâtianu depu­tat, şeful organizaţiei noastre şi un dis­tins cărturar, cunoscut în cercurile ştiin­ţifice europene şi fruntaşul nostru Victor Iamandi, care se manifestă de atâta timp cu talent şi strălucire în viața noastră publică şi parlamentară. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ref Now 8 S-sam t «. 3—& p» m. RECLAME: jitii mKsatjHS« cw 9ub SAMBATA 1 SEPTEMBRIE 1928 de „„11 iff-T.i înrțfft. ECOORS „Cuvinte potrivite“, volumul de versuri a d­­lui Tudor Arghezi, a apărut în a treia ediţie. • Cunoscuta artistă pariziană Mistinguette s-a retras din rândul vedetelor Moulin-Rouge-ului, făcând cunoscut că nu va mai apare pe scenă. * Tânărul şi talentatul autor al multor schiţe, Tudor Muşetescu, a terminat o piesă intitulată „Panţarola“, care va fi jucată la teatrul „Auto­rilor dramatici“. * Un articol inedit al lui Harden, scris în 1927 In Elveţia, vorbeşte despre viitorul răsboi şi are cuvinte tari la adresa Ligii Naţiunilor cu proble­mele căreia Maximilian Harden era în luptă.­­ Opera Română se va deschide anul acesta cu „Dama de pică“ de Tshak­ovscky. Opera este tradusă foarte bine și va fi montată excelent. * La teatrul „Nouveautés“ din Paris s-a jucat pentru a 100-a oară opereta „Contele Oldinado“ ca un adevarat succes. * La Teatrul Național se va reprezenta Luni 3 Sept. după „Viforul*, comedia „Principesa Tu­­randot de Carlo Gozzi care a avut succes în străinătate. C. Garoflid $1 Camarile Agricole Cu prilejul alegere! senatoriale ! Alegerea d lui I. Naum în Sena­tul ţării ca reprezentant al Uniunei Camerelor Agricole, este o nouă do­vadă de încrederea netăgăduită şi unanimă de care se bucură guver­nul de astăzi, împotriva candidaturii sale l­i el­uat pe d. D. Garoflid, fost ministru şi, necontestat, o personalitate pree­minentă a conculturei noastre. D. Garoflid a fost sprijinit de averee­­cani şi de naţional-ţărănistî, de al­tădată coalizaţi, dar a căzut. Intr’adevăr sunt unii oameni car­­­ deşi capabili, dar nu se remarcă de­­­căi printr’o activitate negativă. Un­­ exemplu iluntru îl avem în perso-­­ nalitatea lui P. Carp, un om de o , inteligenţă sclipitoare dar de pe ur­ma căruia, ca rezultat al activităţii sale politice, n’a rămas nimic. Ei bine, d. Garoflid este aproape în aceiaş situaţie. D­m deşi om de concepţie şi de gândire, dar prin lip­sa simţului practic n’a realizat ni- i mic de interes general, afară doar­­ de cunoscuta lege a... muncii forţa- j te, bună în teorie dar inaplicabilă , în practică. De aceia acuma voturile alegăto- \ rilor Camerelor Agricole s’au îndrep- \ tat spre candidatul național-liberal. | Acest fapt este cu atâta mai sem- j nificativ cu cât, la alegerile consilii- j lor Camerilor Agricole cari au avut­­ loc în 1935 listele partidului libe- ^ ral n’au eșit decât numai în câteva ] centre. '* 5 Runșila d-lui Naum este o dova­dă că consilierii acestor Camere a­­preciază mama temeinică a guver­nului actual pentru propășirea a­­griculurei. I Faliment moral şi material 1 Degradarea iaoraîă îa care se &i­­­­sişîe psrtîd.«I­n.-iţionisl-tăirâîa'iîSfc con­­j dtxs csa »tâî­ t străşnicie denugt-gicâ f de către d-ul'i Iulius Mtmia, Mstdgea­­l ru, Mih* laths şi toţi ceilalţi dki ju- 1 rai lor, e astăzi de notorietate pu­bilei. 1 Nu e nevoie si mal amintim de­­ campaniile deşănţate şi antipatriotice , duse de presa acestui partid cu pre­tenţii d© guvernământ, contra a tot ce si face bun la­mira aceasta de către partidul şl guvernu! «aţional­­liberd, nu e nevoi» î&rlşî să msl dovedim lipsa totală dss bun simţ şl înţelegerea nevoilor ţării, ele fiind cunoscute de latreaga opinie publică. Cu asemenea lipsuri, partidul na­­ţîona-ţărăşist se gâseşia astăzi tip complectă stare de faliment moral. Dar pe lângă acest falim­ent moral partidul demagogismului condus de d. Meniu, a taceput să latre intr-o nouă t­ză, aceea a falimentului ma­terial, ceea ce dovedeşte că subsidiile later­naţionalei a treia sub influenţa cărei se găsesc astăzi niţional-ţâ­­răniştii, au început să se micşoreze. Pentru aşi putea continua apariţia ziarului „Patrie“, organ regionalist,­­ia recurs acum­­ mijlocul, cu to­tul comod, da a sa »stress, cerşind basal de la toţi oamenii, fără osebire de culoare politicii. Astfel d. Maniu a dat blagoslovs­­sda­sa directorului aurului „Patria" din Cluj, ca să umble cu pantahuza şi să strângă fonduri pentru a face faţă trisistierlilor cu apariţia ziarului ■sţionel­ ţirănist, Iar directorul „Patriai“ se adre­sează la toată la nu *, chiar şi la ad­versarii poliţiei. Iată scrisoarea pe care a adresat-o d-lui dr. Cosi Gheţie, avocat, şi mem­­bru marcant al partidului naţional­­liberal din Cluj, prin care-i solicită ajutorul bănesc: Cluj, 17 Iulie 1928 Nr. 440—1928 Malt Stîmata Domnule, Df.ţinem informaţii foarte îmbu-I curâtoare despre »obliţea sufletului dvs. remariâ&da-Vă ca un spirit gat» da jertfă şi abnegaţie paatru intere­sele publice româneşti. Un marc e­­venime-.nt g^zatăresc este un curs de lafâptatre şi ridicare» unei casa , tt ziarului „Patria“ cu ocazia împilai- ; ral celor zece »nt de «xistîBţl y Ni» luăm voie a face apel ta Dvs.­­ să răscumpăraţi mal multe bonuri ■ „essen Patriei“ colaborând ss dv. la­­ reaMztrsa ideii d« a crea la centrul i Aîdivaitaitii o lustUuţie solidă romă- I neassă de presă.­­ Sa face necesară o contribuţie a­­ tuturor bunilor romă ai ardeleni la î­­cest scop. I Ns permitem a tse adresa Dv. cu ; I rugsrsa sa bine voiţi a saduc® o pia- I I tră de ternei® la edificiul ziarului . românesc »l Ardssl­­lui şi să faceţi o iatinsâ propagandă prisite cunos- . cuţii Dv. pentru a Vă imita pilda r tsâiţătoare pt care sunteţi gata să o­­ daţi. i. Binevoiţi a ne re­forma câte bonu­ri „Cssa Patria!“ să Vă sxpsdism. ’ In aşteptarea răspunsului Dvs. Vă­­ rugăm si primiţi expresia caldelor | nosstre salutări. Zarul „PATRIA“, director­­ D-stre Domnului. Dr. loan Gheţie, suocst P. S. îmi voia face pl­ctre să Vă I vizitez personal, cu toate că aveţi 1 site crudişti politici. ION CLOPOŢEL I Credem că orice comentării sunt 1 de prisos, dovada falimentului mo- 1 ral şi materal, fiind probată ca pri- | sosinţă. Cetiţi In pagina I l­a ultimele ştiri tskyrsiki Sí ­ Moartea lui Misa Can­­tacuzino ------nsn-----­ La moartea lui Mihail G. Canta­­cuzino dispare din viaţa politica ul­tima figură care amintea cu simpa­tie de vechiul partid conservator, că­ruia î se devotase cu tot sufletul. Moartea s­a atât de neaşteptată este o perdere simţită pentru ţară, căci M. G. Catacuzino a fost înainte de toate un bun român, un patriot sincer, un om întreg, la care simţul răspunderei era înainte de toate, ca­litatea care la pus între fruntaşii bărbaţi politici ai ţării. Deşi ne-a fost totdeauna adversar, dar a fost un adversar loial, depar­te de a duce vre-o campanie absur­dă şi fără rost contra adversarilor. In timpul neutralităţii, Mihail Gantacuzino a fost din primul mo­ment alături de acei mari barbaţi ai ţării cari luptau pentru înfăptui­rea întregii neamului, alături de aliaţi. Partidul naţional-libanul îşi amin­teşte cu o deosebită simpatie de co­­laborarea atât de preţioasă a lui M. G. Civitaamino, în guvernul prezi­dat de marele Ion I. G. Brăteriu în timpul războiului. Regretatul defunct a fost un ve­chia şt statornic conservator şi a luptat întotdeauna pentru prestigiul acestui partid, împrejurările făcând ca partidul conservator să dispară, Mihail G. Cantacuzino, împreună cu mulţi din vechii conservatori puri, a trecut, după războiu, la naţional-ţărănişti. Dânsul, însă, t-a­­iat parte in­tensă în conducerea acestui nou par­tid, rămânând mai mult în umbră şi aceasta îşi are explicarea în fap­tul că noul partid naţional-ţărănist, nu corespundea de loc aspiraţiilor regretatului M. Gantacmino. El a ocupat înalte demnităţi; a fost primar al Capitalei şi ministru de justiţie în mai multe rânduri, lă­sând pe unde a trecut urmele unei frumoase şi rodnice activităţi. In epoca întregirea neamului, el rămâne unul din fruntaşii repre­zentanţi ai senţimentelor româneşti ai acestei familii,­ştiind să păstre­ze tradiţiuile patriotice ce au ilun­­trat-o. Vilăstar al unei iluştrii familii can a jucat în istoria ţării un rol îmemnat, Mihail Gh. Gantacuzino, prin înaltele lui calităţi de bun pa­triot, ocupă în istoria neamului ro­mânesc, o pagină frumoasă, care va aminti ginetraţiilor viitoare, despre un ban român, un sincer patriot. Pactul Kellogg, în lmţul celorlalte semnate până acum, nu este decât o nouă întârziere dein punerea în apli­care a gândurilor de revanşă ale în­suşirilor. Nimeni nu poate şti cu pre­daime dacă numeroasele pleţe pen­tru asigurarea păcei şi declararea rasboiului în afara legilor, nu ascund pregătirea prin distragerea atenţiunii diplomaţilor un muşi gigantic răsboiu. Descoperirile pa care diferite organe de control stabilit prin convenţiile de pace în Germania, Ungaria sare alt stat învins, le fac în fabricile clan­destine de armament, nu sunt edifica­toare în această privinţă şi nu vădesc inutilitatea tuturor pactelor de pace eternă ? In rândul marilor puteri, însă, cari au luat iniţiativa, depunând semnătu­rile pe noul pact Kellogg, sunt astăzi şi acei cari­­eri, duşmanindu se patru motive da expansiune teritorială sau descătuşarea co­naţionalilor, au pro­vocat teribila întâlnire armată din 1918. Pactul Kellogg este deci un nou semn al timpului, al erai de pase pa care popoarele o doresc. n­. I. EXTERNE Pactul Kellogg şi viitorul răsboiu Pactul Kalogg, semnat da curând la Paris, da către marile puteri euro­pene şi America, are ca obiect înlătu­rarea răsboiului dintre popoare. După treisprezece ani de la marele războiu mondial eare a răpus atâtea vieţi omeneşti, schimbând în totul si­tuaţia multor participanţi la teribilul măcel, un nou pact este luat in consi­deraţie şi semnat de către marile state cari au fost conducătoare în conflictul armat din 1916. Au trecut mulţi ani de la încheierea păcei care a restabilit liniştea în bă­trâna Europă şi multe păduri de nea­gresiune, pace eternă şi diferite con­venţii între foştii adversari, au fost semnate. Conferinţe multiple au avut loc, întrevederi nenumărate către marii bărbaţi ai foştilor învinşi şi învingă­tori au trecut, pentru a se pune bazele unei linişti asigurătoare dezvoltării diferitelor industrii naționale, cari au de suferit. ACTUALITĂŢI Somnurik de lungă durată Somnurile de lungă durată din cari me- i dicii nu au reuşit nici până astăzi să tre­­- zească pe nimeni, preocupă cercurile ace- I lora care au studiat cauzele acestei ma- I radii. Până acum se cunoşteau cazuri izolate ale persoanelor cari dormeau un timp în­delungat ; astăzi medicii din Anglia sunt adânc preocupaţi de particularitatea ca­zului din Johannesburg, Africa de sud. Aici, o fată tânără, acum optsprezece ani, a a­­dormit „somnul de lungă durată“ trezin­­du-se în vârsta de treizeci şi opt ani. Adusă la Londra, a fost supusă multor chestionări asupra modului in care boala şi a fâcut apariţia, simptomelor din timpul somnului—pe cari ie-a înregistrat—în fine, asupra cauzelor cari, după dânsa, au de­­terminat lungul somn. Medicii continuă cercetările deoarece până în prezent nu s’a înregistrat încă un somn de durată atât de mare, ca acel din Africa de Sud. Interzicerea căsă­­toriei Ultima senzaţie produsă în lumea tutu­ror originalităţilor—am numit America— este noul regulament pe care casa de fil­me cinematografice „Paramount" din ca­lifornia, l-a dat la iveală, impunând anu­mite restricţiuni vedetelor cari fac parte din marele ansamblu. Intre aceste restricţiuni, este una foarte nostimă, care a produs şi continuă a pro­duce încă, multă discuţiune în sânul cor­pului actoricesc ce numără o mulţime exagerată de elemente de frunte, în lumea cinematografică. Anume, se impune prin noul regulament artistelor din societatea „Paramount“, să nu se mărite atât timp cât posedă angajamentul în această Casă. Motivele pentru cari s-a luat de către conducătorii societăţei, această măsură, sunt bine înţeles acoperite de „interesele cinematografiei". Adevăratul motiv l-a desvăluit însă o spirituală vedetă a „Paramount“-ului, care a afirmat că, directorul societăţei, Adolphe Zukor nefiind căsătorit şi având frică de tentaţiile pe care frumuseţea ei le-ar e­­xercita asupra sa, determinându i să se căsătorească cu dânsa, a compus noul regulament, MU. Şadinţa secretă a Con­siliului Ligii Bac.—Ia şedinţa secretă da eri după amează, consiliul Ligii s’a ocupa de chestiutân­e ad-tive şi fimnciare. Delegatul itdlao SoliSoza a fă­cut un referat­ asupra codificirei dreptului internaţional. S’au discutat apoi alta chesti­uni Din partea Spanki a fost re­cunoscut ca rsspnzmtmt al Spa­niei la Liga­­Națiunilor, ambasa­dorul Spaniei la Paris.

Next