Mişcarea, octombrie 1928 (Anul 22, nr. 224-248)

1928-10-02 / nr. 224

ANUL XXII NO. 224 WWW«#» ABONAMENTE » . m M . m M i.«««1.28® 5* *i S3 ADMMfcSTRAȚÎA k& Bafri Ucarri tte. « I tat »-Ha a a. 0 S'—H P» M. MARȚI 2 OCTOMBRIE 1928 O strălucită comemorare naţională la Chişinău Conferinţa d-lui Gheorghe I. Brătianu despre: „Chestiunea Basara­biei de la a doua răpire (1878) la Unire (1918)“ Duminică, la Chişinău, în măreaţa sală eparhială, s’a ţinut de către d. Ch. I. Brătianu, subt auspiciile «Ateneului Ro­mân » o conferinţă comemorativă—acum când se împlinesc 50 de ani dela închee­­rea tratatului din Berlin 1878, care pen­­tru a doua oară deslipea Basarabia de sud de trupul vechii Moldove—şi 10 ani de când provincia dintre Prut şi Nistru s’a reîntors la sânul patriei mume. In faţa unei săli arhipline, cuprinzând pe fruntaşii vieţii culturale şi politice ai Chişinăului şi Basarabiei, a foştilor membri din Sfatul Ţării, reprezentanţii Bisericii, oştirii, magistraturii, ai învăţă­mântului şi toată intelectualitatea Chişinău­lui,—într’o atenţiune religioasă, d. C. I. Brătianu, a evocat faptele mari ale con­ducătorilor neamului acum 50 de ani— întreaga dramă istorică dela 1877—78 şi fazele care au dus la repararea strigătoa­rei nedreptăţi—culminând în­ unirea cea mare dela 1918. Prin cadrul în care s’a desfăşurat a­­ceastă evocare, prin talentul şi autoritatea conferenţiarului, prin ecourile adânci,pe care le-a trezit în sufletele tuturor celor de faţă, conferinţa comemorativă de la Chişinău, a luat proporţiile unei strălu­cite sărbători culturale şi naţionale. • D. C. Brătianu a sosit la Chişinău Du­minică la ora 7 dimineaţă, fiind întimpinat de d-nii Gherman Pântea primarul Chişi­năului, David prefectul Poliţiei şi d-nul Christian şeful de cabinet al d-lui minis­tru I. Inculeţ, cât şi de un mare număr de profesori şi intelectuali. Cu diferite trenuri au sosit la Chişinău o numeroasă delegaţiune a organizaţiei naţional liberale din Iaşi cuprinzând pe d-nii senatori C. Toma, X. Eraclide şi I. Zippa, deputaţi D. Dimitriu, O. Racovi­­ţă, Victor Iamandi, C. N. Krim, G. Vasi­­liu-Voina, prof. Valeriu Bulgaru, Mircea Bădărău prefectul poliţiei, I. Bantaş, Em. Ceicovschi şi I. Popovici ajutori de pri­mar, C. Rusovici, Gh. Răileanu, C. Co­­dreanu, G. Manea etc. încă înainte de ora 12, anunţată pent­u Conferinţă, sala Eparhială era neîncăpă­toare pentru a putea cuprinde toată inte­lectualitatea Chişinăului, numeroşi foşti deputaţi din Sfatul Ţării, profesori, par­lamentarii din Basarabia, şi un mare nu­măr de studenţi şi cetăţeni din toate stra­­tur­le sociale. La ora 12 au sosit venind de la proce­siunea religioasă care avuse loc la Cate­drală, d. ministru Inculeţ împreună cu au­torităţile civile şi militare şi d. ministru Stelian Popescu, care se afla în trecere prin Chişinău, însoţit de toţi magistraţii superiori din localitate. D. Gheorghe Brătianu a fost primit de întreaga asistenţă cu o manifestaţie emo­ţionantă, aplauzele entuziaste şi neîncetate ale tuturor celor de faţă au oprit confe­renţiarul multe minunte în pragul expu­nerii sale. * Ascultat cu o atenţiune impresionantă, d. Brăt­anu, şi-a început conferinţa, ară­tând cât de fericit se simte, vorbind în această sală istorică, şi în faţa Strălucitei pleiade de fruntaşi basarabeni care au fă­cut unirea de la 1918, — despre năzuin­ţele şi luptele generaţiunii, care la 1878 s’a străduit să apere cu toate puterile ul­­ltima rămăşiţă a Basarabiei de la Sud. Şi cu ce sentiment de uşurare se poate e­­voca amintirea acestor tragice împrejurări — astăzi când s’a înfăptuit deplin o ideie pentru care acum 50 de ani le-a fost dat înaintaşilor noştri numai să nădăjduiască şi să sufere Conferenţiarul expune criza orientului pornind de la Tratatul din Paris 1856. Arată tendinţa Rusiei de a recâştiga ac­cesul la gurile Dunării, în fie­care împre­jurare favorabilă, ca la 1866 şi 1870. Descrie pe larg acţiunea diplomatică a lui Ion C. Brătianu, în preajma răsboiului independenţii pentru a asigura integrita­tea teritorială a României, acordul făcut în întrevederea de la Livadia şi tratativele din Bucureşti. Urmărind succesiunea evenimentelor, a­­rată poziţia problemei în timpul operaţii­lor militare de la Plevna, apoi tratativele de la San Stefano, Londra şi Berlin, fă­când să reiasă grija neostenită a Domni­torului Carol, a lui Ion Brătianu şi Ko­­gălniceanu de a păstra Basarabia de Sud. Se serveşte de scrierile istoricilor ruşi în special ale prof. Pokrovscki din Mos­cova, pentru a dovedi nedreptatea făcută atunci României, polemizează cu afirma­­ţiunile d-rului Racovschi asupra întreve­derii de la Livadia şi a pretinsei abando­nări a Basarabiei. Cu citate din istoricii ruşi şi germani, dovedeşte trădarea şi părăsirea României la congresul din Berlin şi în acelaşi timp drepturile sale recunoscute până şi de adversarii cei mai crânceni asupra Basa­rabiei. Arătând influenţa acestei nedrep­tăţi asupra atitudinei României faţă de Rusia, în toţi cei 40 de ani ce au urmat, examinează orientarea politicei române înspre Tripla alianţă, apoi declararea râs­boiului mondial şi încheierea alianţii cu Rusia, cu garanţia tuturor puterilor aliate, pentru integritatea României. In încheiere, conferenţiarul arată însem­nătatea voinţii românilor de la 1877 de a nu ceda Basarabia, ca fiind sprijinul moral cu care s’a putut cere unirea de la 1918. Aduce elogii acţiunii făuritorilor unirii Ba­sarabiei, care deşi împărţiţi în toate parti­dele politice, se ridică toţi ca un singur om când este vorba de chestiunea Basa­rabiei şi de marile chestiuni naţionale, e­­vocând recenta declaraţie a deputaţilor din sfatul ţării. Pune în opoziţie discursul pacific al Principelui Regent Nicolae, la serbările jubileului de 10 ani de la Kişinău, cu re­zerva ce au făcut zilele acestea Ruşii semnând pactul Kellog, de a revendica Basarabia, arătând că valoarea relativă a tratatelor devine neatacabilă când sufletul unui popor îl sprijină cu toată puterea şi-i dă viaţă vecinică. Subliniază adâncul sentiment naţional al poporului basarabean, setea sa de cul­tură de dreptate şi de cinste, încheind cu cuvintele basarabeanului Vasile Stroes­­cu: «să dea Dumnezeu ca unirea făcută, «să fie într’un ceas bun, cu noroc şi »pentru totdeauna». Aplauze şi ovaţii nesfârşite acopăr ul­­timile cuvinte ale conferenţiarului care a fost înconjurat şi căduros felicitat de toţi fruntaşii basarabeni şi de asistenţi . A urmat apoi un strălucit banchet la hotelul „Londra“ oferit de organizaţia naţional-liberală din Chişinău, în onoarea oaspeţilor,şi la care au luat parte îm­preună cu toţi prietenii noştri care înso­ţeau pe dl. G. I. Brătianu, şi toţi parla­mentarii din Basarabia. A ţinut prima cuvântare DL ministru Inculeţ, aducând salutul său de bucurie oaspeţilor, şi arătând cât a fost de însu­fleţită serbarea culturală şi naţională a zilei. Vorbind de situaţia politică, d-sa a spus că vede cu bucurie Moldova strânsă la a­­ceastă masă şi că în împrejurările de ani tot partidul stă strâns unit în jurul şefu­lui său dl. Vintilă Brătianu Vorbind de fraudele petrolifere, arată că chestiunea este judiciară şi nu politică, iar partidul liberal nu poate fi atins de aceste fapte.­­ Inchee salutând călduros pe oaspeţi. Cu­­­­vântarea d-lui ministru Inculeţ a fost a- l clamată cu entuziasm. I Dl O­­ur­man Pântea primarul Chişi­­l năului, mulţumeşte, ca basarabean, d-lui­­ Gh. Brătianu, pentru venirea sa la Chişi­­­ nău. Arată că de 100 de ani, s’a vorbit­­ aici numai de rusificarea şi înstrăinarea [ Basarabiei—şi de aceea conferinţa d lui I Brătianu, prin valoarea sa deosebită este­­ un eveniment sărbătoresc pentru care ba­­sarabenii îi sunt profund recunoscători. DL Cameliu deputat, vorbeşte despre situaţia din Basarabia, cerând concursul tuturor pentru a se grăbi ridicarea subt toate raporturile a acestei provincii, î Dl. Ch. I. Brătianu, primit cu entu­ziaste aclamaţii, mulţumeşte cu emoţiune pentru primirea ce i s’a făcut atât sie şi prietenilor din Iaşi, cât şi pentru cuvin­­­tele ce i s’au adresat. Arată că spiritul naţional care pulsează în Basarabia este un îndemn la muncă pentru întărirea ţării şi că atmosfera înălţătoare a acestei în­truniri, dovedeşte că partidul liberal strâns unit în jurul şefului său dl. Vintilă Bră­tianu şi a colaboratorilor sei, va şti să facă faţă cu succes deplin tutur­or împre­jurărilor prin care trece ţara. Ultimul ia cuvântul dl. ministru Stelian Popesc­u. D-sa arată că pentru primisa oară are prilejul să vorbească în co atât de frumoasă adunare, în calitate de mem­bru al partidului liberal.­­Expune dorinţa sa de a servi Interesele generale şi expli­că răspunzând d-lui deputat Cazacliu, că în numirile­ în mag­­strătură ţine totdeau­na cont de recomandările consiliului su­perior al magistraturii. Vorbeşte de pro­movarea politicei naţionale şi închisă pen­­t­u oaspeţi şi pentru Basarabeni. * După banchet d-nii miniştri Inculeţ şi Stelian Popescu au plecat mai departe în sudul Basarabiei. Dl. Gh I. Brătianu În­soţit de prietenii noştri şi întovărăşit de de dl. primar Gherman Pântea, au vizitat în amănunt lucrările grandioase de refa­cere şi modernizare a Chişinăului, con­strucţiile şcolare, teatru, etc, rămânând profund impresionaţi de toate acesta pre­faceri şi elogiind activitatea d-lui primar şi a colaboratorilor săi.­­ Seara cu trenul de 6.20 dr. Brătianu în­soţit de toţi prietenii noştri, au plecat la Iaşi, fiind condu­şi la gară de d-nii pri­mar Pântea, prefecţii castana şi David, toţi parlamentarii şi un prea numeros grup de cetăţeni cari au făcut o călduroasă ma­nifestaţie de simpatie. Dela Consiliul Municipiul In şedinţa de alaltăieri a consiliului municipial s’a hotărât a se rectifica bud­getul, modificându-se unde capitole bu­getare. Consiliul apoi aprobă deschiderea de credite pentru mişcarea artistică culturală pentru terminarea lucrărilor la şcoala pri­mară din Socola, care în cel mult o lună va începe să funcţioneze, pentru procu­rarea materialului necesar reparărei băii comunale, pentru săraci etc. Se iau în discuţiune diferite vânzări de terenuri. Se aprobă terenul necesar Societăţei Mormintele Eroilor, pentru ridicarea unui mausoleu în regiunea Galata şi se do­nează terenul din str. Sărăriei colţ cu I. C. Brătianu, Societăței „Fraterna Ro­mână" pentru a-şi clădi locul propriu. Consiliul admite cumpărarea unei auto­­cisternă «Maglus» necesară serviciului de pompieri. Urmează expunerea d-lui O. Racoviță asupra lucrărilor edilitare efectuate în ac­tuala campanie de lucru pe care o pub­licăm în altă parte a ziarului nostru. ­ In străzile Zugravi şi Uzinei, în ur­ma primirii mai multor reclamaţiuni din partea locuitorilor acestor străzi, poliţia a organizat mai multe razii al căror rezul­tat a fost arestarea, după trei nopţi de cercetări îndelungate, a câtorva indivizi certaţi cu justiţia. Mii miiCliei a­­lipit «»»a»« Proectul d-lui Osv. Racoviţă.-Votul Consiliului Mu­­nicipial-Infrumuseţarea Iaşului. Chestiunea transformatei actualei clădiri a Primăriei a preocupat şi pe neuitatul Gh. Gh. Mârzeacu în timpul în care a condus administraţia comunală (1914-917). Dar vremurile de atuncea, anii neutrali­tăţii şi ai războiului, au împedecat realiza­rea acestui proect, care intră acum în ca­­lea înfăptuiri. Intr’adevăr în planul de sistematizare şi înfrumuseţarea a Iaşului actualul primar dl. Osvald Racoviţă a fixat şi această chestiune. Nu ca un simplu deziderat pe hârtie, ci pentru a fi cât mai curând rea­lizată. Problema a fost studiată în amănunt, proectele arhitectonice alcătuite,­şi în şe­dinţa de alaltăieri a consiliului municipal, chestiunea a fost adusă în discuţiune : s’a cetit proectul unui împrumut special de 30 milioane lei pe care Municipiul Iaşi urmează a-l contracta la Creditul Funciar Urban din Iaşi, împrumut care va servi la construirea măreţului Palat municipal. • Prin această hotărâre actuala clădire a Primăriei, «casele Paşcanu» vor fi în to­tul transformate. Deasupra prăvăliilor din­spre str. Cuza Vodă se vor ridica etaje, transformându-se astfel aspectul întreg. Obţinând apartamente mari şi numeroase, şi unificându-se nouile etaje cu actuala clădire a Primăriei­­(se va obţine o splen­didă faţadă şi înspre str. Alexandri) se va da posibilitatea ca toate serviciile co­munale să fie instalate în apartamente spaţioase, ca funcţionarii să nu mai fie siliţi să stea în camere înguste şi întune­­coase, adevărate subsoluri. Transformarea acestor clădiri şi cons­truirea noului palat, va da Iaşului un as­pect estetic, căci în jurul palatului se vor deschide nouile străzi proectate care vor lega Piaţa Unirei de str. Alexandri prin faţa «Vieţii Româneşti». Astfel construit, se va putea înfiinţa şi Muzeul Istoric al Municipiului, care va cuprinde : picturi şi sculpturi de valoare, operele artiştilor români, note şi docu­­­­mente referitoare la trecutul oraşului, o­­biecte şi piese istorice, pe care d. Osvald I Racoviţă a început a le achiziţiona din­­ timp.­­ Dl. Osv. Racoviţă a şi stabilit cu d. N. ‘ Gheorghia de condiţiunile împrumutului. „ Acest împrumut nu va încărca cu nimic ■ budgetul municipiului întrucât unităţile se­­ vor achita din chiriile pe care Primăria le va percepe dela prăvăliile palatului, căci marea instituţiune va avea prăvălii de jur împrejur, care vor aduce venituri mult mai însemnate ca acele de astăzi.­­ Formalităţile legale îndeplinite și odată împrumutul realizat, lucrările vor începe în noua campanie de lucru, ca palatul co­munal să fie gata până la toamna viitoare. însemnări ded­iciate Când a aflat despre cele petrecute la in­stanţa judiciară înaintea cărei au depus ju­rământul doi genera!!, fostul general țără­nist castelan a exclamat: — N’au decât! Imposibil ca fără mine să se facă... lumină! * Aseară castelanul a început să cetiască opera nuvelistului Brătescu-Voineşti. Dintre toate cea mai senzaţională i se pare volumul „Intunerec şi Lumină" l­a D. A. de Herz care va veni In Iaşi spre a reprezenta cu ansamblul Soreanu comedia „Omul de zapadă" va da un adaos special ieşenilor, reprezentând şi piesa „Vălul de pe ochi“. » Foarte manierat, castelanul n'a întrebu­ințat niciodată expresii triviale, chiar dacă a fost să se afirme cât de grozav. Nimeni n'a auzit pe castelan înjurând : „stupește-l în ochi !“. « In curând se va reprezenta la teatru ad­mirabila comedie a lui L. Fuida: „Intre patru ochi". . . Meditând solitar şi amărât, castelanul a ajuns la convingerea ei tot răul îi aduce clasicismul. ...Căci doară clasicul Goethe a exclamat în clipa morţii: — Mai multă lumină ! Castelanul cetind astăzi dimineaţă ziare­le, aruncă enervat ziarul „Cuvântul“ care publică un foileton intitulat „Ochelari și alte articole în artă“. De ce fel de artă o fi vorba ? se întrea­bă îngrijorat castelanul. Un demers anglo-france­­italian la Vlena Bec.­Reprezentanţii diploma­tici ai Angliei, Franţei şi Italiei acreditaţi pe lângă guarani aus­triac, au prezentat o notă colec­tivă cancelarului Seipel prin care se exprimă griji guvernelor res­pective faţă de gravele evenimen­te ce se vor produce în ziua de 7 octombrie dacă guvernul aus­triac nu va proceda cu toată e­­nergia. România la târgul de mostre din Praga Pavilionul românesc de la expoziţia din Praga este în genere considerat ca cel mai frumos pavilion al Târgului de Mos­­tre din toamna anului acesta. Intr’adevâr el este foarte bine organizat şi este o sa­tisfacţie pentru toţi prietenii Românei, cari au ur­mărit de mult ca România să facă un asemenea pas însemnat pentru propa­garea produselor româneşti pe piaţa ce­hoslovacă, care va avea fără îndoială ur­mări fericite în direcţia apropierii econo­mice româno-cehoslovace. Solemnităţile deschiderii pavilionului au avut loc într’o mare însufleţire, toţi cei de faţă simţind importanţa momentului în desvoltarea negoţului între ambele popoare. Printre participante s’a remarcat: d-na şi dl. ministru Emandi, dl. Mândru director general al camerilor agricole, Naum­ pre­şedintele camerilor agricole, dl. Christo­­dorescu directorul general dela ministerul de comerţ, dl. Ioanitescu dela ministerul de comer­ţ, Antonescu preşedintele camerii de comerţ, Sebastian inspectorul general la ministerul agriculturii, dl. Sorecu ataşa­tul comercial român dl Dăscălescu, ata­şatul de presă român dl. Raul Anastasiu, Abateie Zavoral, dl Cermak reprezentan­tul agenţiei de presă cehoslovace Ok, dl. Svihovski preşedintele Micei Antante a presei, apoi reprezentanţi ai ministerelor cehoslovace de externe, comerţ şi Agri­culturii, numeroşi ziarişti, etc. Întreaga presa cehoslovacă a consacrat numeroase articole participării României la Târgul de Mostre din Praga, accen­tuând asupra posibilităţilor desvoltării ra­porturilor economice între România şi Ce­hoslovacia. Ziarele îşi exprimă părerea că expoziţia produselor românești va avea un mare succes. — ŞEZĂTOARE.--Eri, un grup de stu­denţi membrii ai societăţei „Moldova în­tregită“, au organizat o frumoasă şeză­toare cultural- artistică, în comuna To­­meşti. Din Uşi au participat d-nii Kasian, subprefect şi I. Dafin şeful propagandei culturale. S-a desvoltat de către unul din studenţi, o conferinţă tratând despre activitatea ţă­ranilor, după care s-au împărţit broşuri cu sfaturi asupra modului de cultivare a viilor şi cerealelor. A urmat un frumos program artistic, proecţii de filme cine­matografice instructive, după care a urmat o frumoasă serbare câmpenească la care au participat locui­torii comunei în număr foarte mare.

Next