Mişcarea, octombrie 1928 (Anul 22, nr. 224-248)
1928-10-03 / nr. 225
ANUL XXII No. 225 I ABONAMENTE * ~~-****»» I Q» ....... «0» M I »1» M! . .... 3*0 W I B&t/d «fc. «* kw 1.2®© sei MERCUR!3 OCTOMBRIE 1928 REDâCpA Sl ADMINISTRAȚIA I âatrarwBf si reclamei AMUSE ZSJOC FSafa iM ««safe d# Steedî ti Nkf ft—1 «L mm, rifr mai c tat 3—C % mjsammmmmmm. . m. Dwmmfft tarta «grafBe ta prtiMMa UNGURII $1 Împrumutul Românie Complicitatea patlonal-ţărănistă O parte a presei engleze, adică ziarele lordului Rotherraere, au început o campanie împotriva ţării noastre pe chestiunea împrumutului extern. Pornită şi susţinută de legitimiştii unguri pe cari îi patronează lordul Rotherraere, campania, evident, nu poate avea influenţă, finanţa engleză şi în genere toţi oamenii luminaţi fiind in măsură a cunoaşte sursa şi cauzei ei. Dar dacă reţinem faptul, o facem pentru a învedera că şi în această direcţiune se resimte influenţa nefastei politici a partidului naţional-ţărănist. Căci ziarele rothermeriste din Anglia neputând motiva campania pe care o duc în contra împrumutului român, pe chestia... revizuirea tratatului de la Trianon1, o sprijină pe... chestiunea situaţiei interne a României, mai exact pe chestiunile luptelor interne de partid. Eu accentuiazi în deosebi asupra acţiunei de denigrare întreprinsă de paridul d-lui Mania, care în chestia împrumutului şi a stabilizării şi-a extins campania în străinătate. Orice ar spune şi oricât ar contesta naţionaii ţăraniştii, direct sau indirect ei se află alături de legitimiştii unguri cu care paralel luptă împotriva ţării, ungurii să ajungă la o revizuire a tratatului, naţional-ţârărisrii ca prin uneltirile lor se pune mâna pe conducere în stat. Ceea ce nu se poate întâmpla. însemnări diothiate Castelanul are o tmetre sugestie pentru gramatică. In special Ti plac conju... gările $i conjuctivele. * Aseară palatul castelanului a fost „luminat“ a giorno. Castelanul, cel la volumul de versuri „Luminişuri". * Cвnd trece pe dinaintea redacţiei noastre castelanul se face că n’o vede, dar Tntr'ascuns tot Ti trage căteva ochiade... • La drept vorbind castelanul este mulțumit de sine, pentrucă el poate exclama ori cSnd : — „Veni, vidi, viel !“ * Grozav Ti displac Castelanului sentințele judecătorești. Fiindcă ele Tncep întotdeauna cu : „Avănd Tn vedere..." . Astă-noapte castelanul a fost tulburat de visuri grozave. Castelanului fi s’a părut că se afla Tn fața unei... vedenii! interesele României în străinătate Succesul României la chestia Du- Blăreană.—Un ciclu de confertaţi ampre ţara noastră la Berna. La Geneva s’a desbătut zilele aceştia o chestiune care interesează ţara noastră şi în care România are toată dreptatea, cea fi fost recunoscută. Este vorba de modificarea regimului juridic al comisiunei europene a Dunărei, chestiune care a fost examinată la Geneva de către delegaţii celor patru Puteri împreună cu reprezentanţii României, sub auspiciile societaţei Naţiunilor. După cum se anunţă, pe calea agenţiilor telegrafice, până în prezent majoritatea dezideratelor româneşti au fost satisfăcute în cursul turtei expirate. O nouă conferinţă va mai avea loc în Noembrie a. c , când se vor desbate punctele în litigiu, rămase inrecolvita fi cari—având în vedere fundamentala dreptate a tezei române,—vor fi satisfăcute ca şi cele de până acum. La universitatea populară din Berna profesorul elveţian dr. E. Welter-Arbenz, care a vizitat ţara noastră făcând cercetări diferite, a organizat un ciclu de conferinţe consacrate României, tratând probleme de ordin politic, geografic, economic şi social; conferinţele vor fi însoţite de prosesiuni în cari se va prezenta aspecte din viaţa petroliferă, forestieră, textilă, agricolă şi industrială, din ţara noastră. Profesorul elveţian este sprijinit in această acţiune de către dl. M. Boc- Irescu ministrul României la Berna Sisttim»UzarftB Qreşajqr Congresul Primarilor Urbani Peste câteva zile sa va deschide OradeaMar© congresul tuturor primarilor urbsai dla ţară, convocat da „Unîunia Anişelor“—congres in car© laşul urmsazl a fi reprezentat prin dl. Osvald Racoviţă primarul şi doi consilieri municipiali d-nii D. Dimitria şi I. Botez. Problemele urbane cari s\au pas mal cu seamă in urma răsboiului, au determinist înfăptuirea acestei »scekţi.sml a tuturor primirilor, tocmiri la scopul de a activa mal mait succes în ceeat-se priveşte realizării© ediliteri. Sistematizarea oraşelor, parei?! cu °P*r* de refacere sau ăm resov^re, sunt două chestiuni extrem de importante, fiindcă prí® % le se pot de urbelor şi mumiciplilo? deavoStare» necesară de a sa obţi.ae acea civilizaţie obştească cars ss obssrvă in străiditete. D«r îndrumarea edilitară In această direcţiune este grea şi chinuitoare, fiindcă sistemeduirea ussui oraş este legată de o seamă de dificultăţi, latre care semnalăm expropierire costisitoare , intr’ua cuvâat această edilitate creattoar® da civilizaţie ret remii „bani, baoi, şi iar baai“. De aceea în ordinea de zi a congresului „natutei oraşelor“ figurează şi chestiunea împrumuteritor edilitare iatsruaţiO este, chestiune care a fost desbfttută la coagreseie anterioare şi care a găsit larg sprijin In toate cercurile conducătoare. Lft Oradea Misre se va desbste dia neu scasste problemă dapl-cssm sa vor discuta chiestiile privitoare iss estetizant« pressior, şi îa sistematizarea lor. Ar însemna să trecem peste realitate cteea vorbind de Iaşi. »*Tim recunosşt« că dl. D.v®ld Racoviţă lucrează la această direcţiune şi depussfi o mancă stfirnitosre şi pernaanentă păstra sistematizarea tesului și la frumusețisrea lor. Congresul partidului laburist Buc.—La Birminghan a avut loc congresul partidului laburist. Președintele congresului d. Landsbourry a declarat că partidul laburist nu închee nici o înțelegere cu celelalte partide politice. IM SAPĂ Multeşi mărunte Naţional-ţărăniştii au stabilit un nou termen pentru retragerea guvernului, de astă-dată cu o precizie matematică : — La 31 Noembrie... Una, de a spiritualului Păstorel Teodoreanu : — „In organizaţia naţional-ţărănistă a început iar o luptă de la întâietatea conducerii partidului. S’a hotărât decapitarea d-lui Maniu—d.ar această hotărâre a produs la rândul ei o şi mai mare încurcătură—căci nu îi se găseşte capul...“ • Averescanii au ţinut o consfătuire în casa d-lui Vaxman din Ungheni. S’a hotărât... vax ! * Incăerarea dela Bistriţa-Năsăud produsă în numele d-lor Averescu şi Maniu,—pe chestie de deosebire de idei—a dat loc unei polemici de presă între şefii acestor partide. Pe ziua de azi avem primul capitol: „Intervievul“ d-lui Averescu. Capitolul doi: Intervievul d-lui Maniu... „Dsclaritine“ d-lui I. Costăchescu Noul corespondent local al ziarului „Adevărul“ fiind pus in solda partidului naţional-ţărănist, tot ce publică acest ziar relativ la activitatea politică din Iaşi aparţine inspiraţiei personale a d-lui N. Costăchescu. Conducătorul d-lor N. Cananău, AnibUdurea şi I. Bang relatează într’o corespondenţă apărută în „Adevăul“ că lot întrunirea din Ţigănuşi au fost aduşi „100 jandarmi“ postaţi acolo cu scopul de a ne risipi prietenii“. Dl. N. Coachesau suferă de mania persecuţiei. De aceia vom fi îngăduitori şi nu vom discuta cu clasa în această privinţă, iar pentru lumea de bună credinţă vom arăta că d. Costăchescu şi tovarăşii sei au întrebuinţat, ca şi noi, un pluton de artilerişti cari se îndreptau spre Sculmi unde se afla în cantonament un regiment de artilerie. Aceasta înseamnă că s’a trimis „o sută de jandarmi“ la o întrunire naţional-ţărănistă la care numărul „preteritar“ din Iaşi era mai mare decât al sătenilor. In aceaşi corespondenţă d. N. Godâchescu, cu reaua credinţă ce-l caracterizează în toate acţiunile sale, mai afirmă că d. prefect al judeţului Ed. Lăzăretuu a făcut politică la serbarea culturală ce a avut loc la Ţigănuşi. D. prefect al judeţului a făcut o dare de seamă a activităţii sale administrative, vorbind de Biserică şi Şcoală şi de propaganda pentru luminarea sătenilor—operă ce se face de către preoţi şi învăţători şi pe care prefectura judeţului o sprijină dându-i cel mai larg concurs. Ca o dovadă despre aceasta e faptul că serbarea culturală din Ţigănuşi a luat parte o echipă de artişti ai teatrului naţional şi o orchestră condusă de profesorii Conservatorului. Nu-i mai râmăm d-lui Costăchescu să afirme acum că Teatrul Naţional şi Conservatorul de muzică au pornit în propagandă contra naţional-ţăraniştilor ! De câte ori scriem sau vorbim despre d. N. Costăchescu ne aducem aminte că d-sa este profesor universitar, şi ne cuprinde mirarea şi nu ne explicăm reaua credinţă, făţărnicia şi micimea de suflet cu care d-sa face politica pe care o face şi cu care a devenit odios propriilor săi partizani. Noul plan de sistematizare al Iaşului — Alinierea străzilor. O mm'a arteră de comunicaţi» te» ««irul oraşului. Refacerea Hald — Am arătat cititorilor într’un număr anterior, noul sistem’ după care se va face alinierea strfizei Lascăr Catargiu şi superiotatea acestuia, faţă de sistemul alinierei rectilinii, care nu este reconanciat nici din punct de vedere estetic şi practic şi nici din acel pecuniar, necesitând expropieri însemnate şi mari cheftveli cu mutarea lucrărilor edilitare (apă, electricitate, canal, etc.) Alinierea modernă, cu sistemul curbelor mari şi frumos rotunjite cari scot succesiv în evidenţă clădirile, ascunzând totodată concavitatea străzei, va fi aplicată la toate arterele mari de comunicaţie. Nu vor lipsi acolo unde va fi posibil nici piaţetele de retuilaţie, cari vor fi adevărate podoabe a străzilor. După efectuarea acestor lucrări Iaşul va căpăta un nou aspect, un aspect de adevărat oraş modern. Se va deschide apoi în plin centrul oraşului o nouă stradă, care plecând din Piaţa Unirei, de la rotonda berăriei „Azuga“ va străbate curtea primăriei, ieşind în str. Vasile Alexandri. De aici, făcând o mică deviaţie, va continua printre vechea şi noua clădire a băncii „Moldova“, va trece prin curtea bisericei Sft. loan ieşind în str. Olt Mârzescu. Această arteră prezintă importanţă din mai multe puncte de vedere. Ia primul rând va descongestiona strada Cuza-Vodă. Apoi va da posibilitatea proprietarilor de a clădi în plia centrie, creindu li se ieşim la stradă principală, şi în fine va da o noua faţadă Palatului Minicrpial ce se va clădi îa primăvara viitoare şi care va fi încercuit de trei străzi, şi de pasajul ce se va deschide din gangul din faţa Adiţiei Financiare şi va comunica cu noua stradă. O altă problemă de mare importanţă pentru municipiu, cu care se ocupă de primar O. Racoviţă este aceia a refacere a Halei Centrale. In total, Iaşul are trei pieţe alimentare dintre cari, cea mai bine organizată este Hala, prevăzută cu pavilioane speciale destinate deatribuirei. Pe partea liberă de construcţii se află pieţele de fân şi lemne. Ambele vor fi mutate pe un teren al Municipiului, pe malul Bahluiului, deoarece, pe lângă că împedică circulaţiunea, nu este nici higienic, ca aceste două pieţi să fie situate acolo unde se vând produsele alimentare. Piaţa Halei astăzi are faţada spre străzile Cizmăriei şi Anastasie Panu. Comunicaţiunea însă cu aceste artere se face prin două intrări înguste, accesul consumatorilor şi în special al vehiculelor devenind foarte anevoios. Pentru a avea însă o piaţă sistematic aranjată se cere ca Hala să fie încercuită de străzi. Pentru aceasta, trecătoarea care leagă Hala cu strada Costache Negri va fi lărgită şi va continua pănă în Anastasie Panu. Perpendicular pe aceasta, se va deschide o nouă arteră, care va continua până în strada Cizmăriei cu prelungirea în str. Adamache. Cheltuelile necesare lucrării, faţă de scopul urmărit sunt neînsemnate. In plus, primăria are avantajul unui teren proprietate, cu care va face schimb în expropieri şi a altor numeroase convenţiuni cu proprietarii. Proectul acestei lucrări întocmit de serviciul planului şi studiat de dl. primar Osvald Racoviţă, a fost supus consiliului comunal care a dat aprobarea, aşa că în noua campanie de lucru, se vor începe refacerea şi modernizarea Halei. Guvernul şi doleanţile minorităţilor Buc.— Dl. Vintila Brâtianu, preşedintele consiliului luând cunoştinţă de toate revendicările de ordin cultural şi religios ele minorităţilor a cerut comisiei însărcinata a le rezolva să grăbească lucrările. Comisiana a înaintat un raport d-lui V. Brătianu, conținând soluţiile la toate aceste revendicări minoritare. ECT U MNT RTS Dans şi nebunie Zilele acestea a produs o adevărată senzaţie la Paris, sosirea d-nei Schnek, cunoscută mai ales sub numele de Miss Libian Brodarick şi care este creatoarea charlestonului. Scopul acestei vinte a rămas până în ultimul moment ascuns. Deabia a doua zi s’a aflat că d-na Schnek sosise, pentru a lansa un nou dans „Harlem Hips“. Vestea s’a lăţit ca fulgerul în tot Parisul şi dansatorii extaziaţi de bucurie, au alergat să ia primele lecţii. Durata acestora a ţinut timp de trei zile fără ca nimeni să bea, să mănânce, sau să doarmă. Asemeni recorduri sunt aproape de domeniul nebuniei. La începutul lunei octombrie d-na Schnek va lua drumul Londrei, spre a face cunoscut „harlem hipsul“. Regisorii. Nimic mai greu pentru regizori, decât obligaţia de a comunica pe neaşteptate actorilor, o schimbare bruscă de rol, hotărâtă de direcţiune. Aceste modificări, au provocat în ultima vreme la Paris, Berlin şi Viena, demisia a nenumeraţi actori. Regizorii au devenit cu chipul acesta odioşi. Dar un francez a recurs la un truc ingenios. El nu mai vesteşte pe actorul disgraţiei despre pierderea rolului, decât în seara spectacolului, când înlocuitorul fericit îşi face apariţia pe scenă. Scandalurile sunt în chipul acesta, inutile şi excluse. „Diverse“. E titlul dat unei recente publicaţii moderniste, datorită d-lor Virgil Gheorghiu şi Liviu Deiianu. Având asemănări de formă, dar nu de fond cu „Biletele de papagal“ ale lui T. Arghezi. „Prospect“-ul îşi propune directive noui estetice. Ei polemizează cu fraza clasică şi sfarmă un ţăndări oglinda trecutului. Dar în sutele de cioburi, se reflectă mai departe un element etern şi inmodificabil : gândirea aşezată. „Simptomul literar“, oricât ar fi de avansat în ce priveşte atitudinea, rămâne prielnic lecturei serioase. ABELARDUS ECOURI Intrând în al unsprezecelea an, revista «Răsăritul»—organul autorizat al «Caselor Naţionale» ce apare sub conducerea d-lui general I. Manolescu — a apărut într’un număr festiv, cu o materie datorită tuturor colaboratorilor săi şi cu clişeile lor. «Răsăritul» se prezintă în condiţiuni tehnice admirabile şi institue o revistă de propagandă culturală demnă de orice laudă. In cursul săptămânei viitoare apare volumul critic şi istoric al d-lui avocat J. Pineles «Istoria Evreilor». Lucrarea d-lui Pineles cuprinde o sinteză a acestei istorii, din toate timpurile şi din toate ţările. Ultimul capitol este consacrat României de la existenţa problemei până la emanciparea politică a israeliţilor. La moartea lui Nr. Ştefania — Cuvântarea rostită de către dl. Em. Lupu, fost vice-preşedinte al Camerei de Comerţ şi fost colaborator al defunctului — Intristrată asistenţă. Moartea nemiloasă ne-a răpit dintre noi pe Neculai Ştefănia fostul preşedinte al Camerei de comerţ şi al Sfatului Negustoresc din Iaşi, un bun prieten al tuturora, un bun tovarăş de luptă şi un om în toată accepţiunea cuvântului. Nu voi încerca a face biografia lui, pentru că ea e cunoscută de tot aşul, voi spune numai că greutăţile prin care a fost silit de soartă sa treacă până să ajunga la demnităţile la care a ajuns, l’au făcut să pătrundă mai bine situaţia negustorului şi aceia în care se afla comerţul şi industria noastră pe vremurile atât de grele în care a venit în fruntea Camerei de Comerţ din Iaşi şi care l’au oţelit în munca ce a depus, de a reuşit să refacă viaţa economică a oraşului nostru, să redea prestigiul negustorimei noastre, să ridice moralul ei şi astfel, instituţia Camerei de