Mişcarea, octombrie 1928 (Anul 22, nr. 224-248)

1928-10-03 / nr. 225

ANUL XXII No. 225 I ABONAMENTE * ~~-****»» I Q» ....... «0» M I »1» M! . .... 3*0 W I B&t/d «fc. «* kw 1.2®© sei MERCUR!­3 OCTOMBRIE 1928 REDâCpA Sl ADMINISTRAȚIA I âatrarwBf si reclamei AMUSE ZSJOC FSafa iM ««safe d# Steed­î ti Nkf ft—­1 «L mm, rifr mai c tat 3—C % mjsammmmmmm. . m. Dwmmfft tarta «grafBe ta prtiMMa UNGURII $1 Împrumutul Românie Complicitatea patlonal-ţărănistă O parte a presei engleze, adică ziarele lordului Rotherraere, au în­ceput o campanie împotriva ţării noastre pe chestiunea împrumutu­lui extern. Pornită şi susţinută de legitimiştii unguri pe cari îi patronează lordul Rotherraere, campania, evident, nu poate avea influenţă, finanţa en­gleză şi în genere toţi oamenii lu­minaţi fiind in măsură a cunoaşte sursa şi cauzei ei. Dar dacă reţinem faptul, o fa­cem pentru a învedera că şi în a­­ceastă direcţiune se resimte influ­enţa nefastei politici a partidului naţional-ţărănist. Căci ziarele rothermeriste din Anglia neputând motiva campania pe care o duc în contra împrumu­tu­lui român, pe chestia... revizuirea tratatului de la Trianon1, o sprijină pe... chestiunea situaţiei interne a României, mai exact pe chestiuni­le luptelor interne de partid. E­u accentuiaz­i în deosebi asupra ac­­ţiunei de denigrare întreprinsă de pari­dul d-lui Mania, care în ches­tia împrumutului şi a stabilizării şi-a extins campania în străinătate. Orice ar spune şi oricât ar con­testa naţionaii ţăraniştii, direct sau indirect ei se află alături de legiti­miştii unguri cu care paralel luptă împotriva ţării, ungurii să ajungă la o revizuire a tratatului, naţio­­nal-ţârărisrii ca prin uneltirile lor se pune mâna pe conducere în stat. Ceea ce nu se poate întâmpla. însemnări diothiate Castelanul are o tmetre sugestie pentru gramatică. In special Ti plac conju... gările $i conjuc­­tivele. * Aseară palatul castelanului a fost „luminat“ a giorno. Castelanul, cel la volumul de versuri „Lu­minişuri". * Cвnd trece pe dinaintea redacţiei noastre castelanul se face că n’o vede, dar Tntr'as­­cuns tot Ti trage căteva ochiade... • La drept vorbind castelanul este mulțu­mit de sine, pentrucă el poate exclama ori cSnd : — „Veni, vidi, viel !“ * Grozav Ti displac Castelanului sentințele judecătorești. Fiindcă ele Tncep întotdeauna cu : „Avănd Tn vedere..." . Astă-noapte castelanul a fost tulburat de visuri grozave. Castelanului fi s’a părut că se afla Tn fața unei... vedenii! interesele României în străinătate Succesul României la chestia Du- Blăreană.—Un ciclu de confe­­rtaţi ampre ţara noastră la Berna. La Geneva s’a desbătut zilele aceştia o chestiune care interesează ţara noas­tră şi în care România are toată drep­tatea, ce­­­a fi fost recunoscută. Este vorba de modificarea regimului juridic al comisiunei europene a Du­nărei, chestiune care a fost examinată la Geneva de către delegaţii celor patru Puteri împreună cu reprezentanţii Ro­mâniei, sub auspiciile societaţei Naţiu­nilor. După cum se anunţă, pe calea a­­genţiilor telegrafice, până în prezent majoritatea dezideratelor româneşti au fost satisfăcute în cursul turtei expi­rate. O nouă conferinţă va mai avea loc în Noembrie a. c , când se vor desbate punctele în litigiu, rămase inrecolvita fi cari—având în vedere fundamentala dreptate a tezei române,—vor fi satis­făcute ca şi cele de până acum. La universitatea populară din Berna profesorul elveţian dr. E. Welter-Ar­­benz, care a vizitat ţara noastră fă­când cercetări diferite, a organizat un ciclu de conferinţe consacrate Româ­niei, tratând probleme de ordin poli­tic, geografic, economic şi social; con­ferinţele vor fi însoţite de prosesiuni în cari se va prezenta aspecte din viaţa petroliferă, forestieră, textilă, agricolă şi industrială, din ţara noastră. Profesorul elveţian este sprijinit in această acţiune de către dl. M. Boc- I­rescu ministrul României la Berna Sisttim»UzarftB Qreşajqr Congresul Primarilor Urbani Peste câteva zile sa va deschide Oradea­Mar© congresul tuturor primarilor urbsai dla ţară, convocat da „Unîunia Anişelor“—congres in car© laşul urmsazl a fi reprezentat prin dl. Osvald Racoviţă primarul şi doi consilieri municipiali d-nii D. Di­­mitria şi I. Botez. Problemele urbane cari s\au pas mal cu seamă in urma răsboiului, au determinist înfăptuirea acestei »sc­­ekţi.sml a tuturor primirilor, tocmiri la scopul de a activa mal mait suc­ces în ceeat-se priveşte realizării© e­­diliteri. Sistematizarea oraşelor, parei?! cu °P*r* de refacere sau ăm resov^re, sunt două chestiuni extrem de im­portante, fiindcă prí® % le se pot de urbelor şi mumiciplilo? deavoStare» necesară de a sa obţi.ae acea ci­vilizaţie obştească cars ss obssrvă in străiditete. D«r îndrumarea edilitară In această direcţiune este grea şi chinuitoare, fiindcă sistemed­uirea ussui oraş este legată de o seamă de dificultăţi, la­tre care semnalăm expropierire co­stisitoare , intr’ua cuvâat această edilitate creattoar® da civilizaţie re­­t remii „bani, baoi, şi iar baai“. De aceea în ordinea de zi a con­gresului „natu­tei oraşelor“ figurează şi chestiunea împrumuteritor edili­tare iatsruaţiO es­te, chestiune care a fost desbfttută la coagreseie ante­rioare şi care a găsit larg sprijin In toate cercurile conducătoare. Lft Oradea Misre se va desbste dia neu scasste problemă dapl-cssm sa vor discuta chiestiile privitoare iss estetizant« pressior, şi îa sistemati­zarea lor. Ar însemna să trecem peste reali­tate cteea vorbind de Iaşi. »*Tim re­­cunosşt« că dl. D.v®ld Racoviţă lucrează la această direcţiune şi de­­pussfi o mancă stfirnitosre şi pernaa­­nentă păstra sistematizarea tesului și la frumusețisrea lor. Congresul partidului laburist Buc.—La Birminghan a avut loc congresul partidului laburist. Președintele congresului d. Land­­sbourry a declarat că partidul la­burist nu închee nici o înțelegere cu celelalte partide politice. IM SAPĂ Multe­­şi mărunte Naţional-ţăr­ăniştii au stabilit un nou termen pentru retragerea guvernului, de astă-dată cu o precizie matematică : — La 31 Noembrie... Una, de a spiritualului Păstorel Teodoreanu : — „In organizaţia naţional-ţărănistă a început iar o luptă de la întâietatea conducerii partidului. S’a hotărât decapitarea d-lui Maniu—d.ar a­ceastă hotărâre a produs la rândul ei o şi mai mare încurcătură—căci nu îi se găseşte capul...“ • Averescanii au ţinut o consfătuire în casa d-lui Vaxman din Ungheni. S’a hotărât... vax ! * Incăerarea dela Bistriţa-Năsăud produsă în numele d-lor Averescu şi Maniu,—pe chestie de deosebire de idei—a dat loc unei polemici de presă între şefii acestor partide. Pe ziua de azi avem primul capitol: „Inter­­vievul“ d-lui Averescu. Capitolul doi: Intervievul d-lui Maniu... „Dsclaritin­e“ d-lui I. Costăchescu Noul corespondent local al ziaru­lui „Adevărul“ fiind pus in solda partidului naţional-ţărănist, tot ce publică acest ziar relativ la activi­tatea politică din Iaşi aparţine ins­piraţiei personale a d-lui N. Costă­­chescu. Conducătorul d-lor N. Cananău, AnibU­durea şi I. Bang relatează într’o corespondenţă apărută în „Ade­vă­ul“ că lot întrunirea din Ţigă­nuşi au fost aduşi „100 jandarmi“ postaţi acolo cu scopul de a ne ri­sipi prietenii“. Dl. N. Coachesau suferă de ma­nia persecuţiei. De aceia vom fi în­găduitori şi nu vom discuta cu clasa în această privinţă, iar pentru lu­mea de bună credinţă vom arăta că d. Costăchescu şi tovarăşii sei au întrebuinţat, ca şi noi, un pluton de artilerişti cari se îndreptau spre Sculmi unde se afla în cantonament un regiment de artilerie. Aceasta înseamnă că s’a trimis „o sută de jandarmi“ la o întru­nire naţional-ţărănistă la care nu­mărul „preteritar“ din Iaşi era mai mare decât al sătenilor.­­ In ac­ea­şi corespondenţă d. N. Godâchescu, cu reaua credinţă ce-l caracterizează în toate acţiunile sale, mai afirmă că d. prefect al jude­ţului Ed. Lăzăretuu a făcut politică la serbarea­ culturală ce a avut loc la Ţigănuşi. D. prefect al judeţului a făcut o dare de seamă a activităţii sale ad­ministrative, vorbind de Biserică şi Şcoală şi de propaganda pentru lu­minarea sătenilor—operă ce se face de către preoţi şi învăţători şi pe care prefectura judeţului o sprijină dându-i cel mai­ larg concurs. Ca o dovadă despre aceasta e fap­tul că­­ serbarea culturală din Ţigă­nuşi a luat parte o echipă de artişti ai teatrului naţional şi o orchestră con­dusă de profesorii Conservatorului. Nu-i mai râmăm d-lui Costă­­chescu să afirme acum că Teatrul Naţional şi Conservatorul de muzi­că au pornit în propagandă contra naţional-ţăraniştilor ! De câte ori scriem sau vorbim despre d. N. Costăchescu ne adu­cem aminte că d-sa este profesor universitar,­­ şi ne cuprinde mi­rarea şi nu ne explicăm reaua cre­dinţă, făţărnicia şi micimea de su­flet cu care d-sa face politica pe care o face şi cu care a devenit odios pro­priilor săi partizani. Noul plan de sistemati­zare al Iaşului — Alinierea străzilor. O mm'a ar­teră de comunicaţi» te» ««irul o­­raşului. Refacerea Hald — Am arătat cititorilor într’un număr an­terior, noul sistem’ după care se va face alinierea strfizei Lascăr Catargiu şi supe­­riotatea acestuia, faţă de sistemul alinierei rectilinii, c­are nu este reconanciat­­ nici din punct de vedere estetic şi practic şi nici din acel pecuniar, necesitând expro­­pieri însemnate şi mari cheftveli cu muta­rea lucrărilor edilitare (apă, electricitate, canal, etc.) Alinierea modernă, cu sistemul curbelor mari şi frumos rotunjite cari scot succesiv în evidenţă clădirile, ascunzând totodată concavitatea străzei, va fi aplicată la toate arterele mari de comunicaţie. Nu vor lipsi acolo unde va fi posibil nici piaţetele de retuilaţie, cari vor fi ade­vărate podoabe a străzilor. După efectua­rea acestor lucrări Iaşul va căpăta un nou aspect, un aspect de adevărat oraş mo­dern. Se va deschide apoi în plin centrul o­­raşului o nouă stradă, care plecând din Piaţa Unirei, de la rotonda berăriei „Azu­­ga“ va străbate curtea primăriei, ieşind în str. Vasile Alexandri. De aici, făcând o mică deviaţie, va continua printre ve­chea şi noua clădire a băncii „Moldova“, va trece prin curtea bisericei Sft. loan ie­şind în str. Olt Mârzescu. Această arteră prezintă importanţă din mai multe puncte de vedere. Ia primul rând va descongestiona strada Cuza-Vo­­dă. Apoi va da posibilitatea proprietari­lor de a clădi în plia centrie, creindu li se ieşim­ la stradă principală, şi în fine va da o noua faţadă Palatului M­inicrpial ce se va clădi îa primăvara viitoare şi care va fi încercuit de trei străzi, şi de pasa­jul ce se va deschide din gangul din faţa Adiţiei Financiare şi va comunica cu noua stradă. O altă problemă de mare importanţă pentru municipiu, cu care se ocupă de primar O. Racoviţă este aceia a reface­re a Halei Centrale. In total, Iaşul are trei pieţe alimentare dintre cari, cea mai bine organizată este Hala, prevăzută cu pavilioane speciale des­tinate deatribuirei. Pe partea liberă de construcţii se află pieţele de fân şi lemne. Ambele vor fi mutate pe un teren al Municipiului, pe malul Bahluiului, deoarece, pe lângă că împedică circulaţiunea, nu este nici hi­­gienic, ca aceste două pieţi să fie situate acolo unde se vând produsele alimentare. Piaţa Halei astăzi are faţada spre străzile Cizmăriei şi Anastasie Panu. Comunica­­ţiunea însă cu aceste artere se face prin două intrări înguste, accesul consumatori­lor şi în special al vehiculelor devenind foarte anevoios. Pentru a avea însă o piaţă sistematic aranjată se cere ca Hala să fie încercuită de străzi. Pentru aceasta, trecătoarea care leagă Hala cu strada Costache Negri va fi lăr­gită şi va continua pănă în Anastasie Panu. Perpendicular pe aceasta, se va des­chide o nouă arteră, care va continua până în strada Cizmăriei cu prelungirea în str. Adamache. Cheltuelile necesare lucrării, faţă de scopul urmărit sunt neînsemnate. In plus, primăria are avantajul unui te­ren proprietate, cu care va face schimb în expropieri şi a altor numeroase conven­­ţiuni cu proprietarii. Proectul acestei lucrări întocmit de ser­viciul planului şi studiat de dl. primar Osvald Racoviţă, a fost supus consiliului comunal care a dat aprobarea, aşa că în noua campanie de lucru, se vor începe refacerea şi modernizarea Halei. Guvernul şi doleanţile minorităţilor B­uc.— Dl. Vintila Brâtianu­, pre­şedintele consiliului luând cunoştinţă de toate revendicările de ordin cul­tural şi religios ele minorităţilor a cerut comisiei însărcinata a le re­zolva să grăbească lucrările. Comisiana a înaintat un raport d-lui V. Brătianu, conținând solu­ţiile la toate aceste revendicări mi­noritare. ECT U MN­T RTS Dans şi nebunie Zilele acestea a produs o adevărată senzaţie la Paris, sosirea d-nei Schnek, cunoscută mai ales sub numele de Miss Libian Brodarick şi care este creatoarea charlestonului. Scopul acestei vin­te a rămas până în ultimul moment ascuns. Deabia a doua zi s’a aflat că d-na Schnek sosise, pentru a lansa un nou dans „Harlem Hips“. Vestea s’a lăţit ca fulgerul în tot Parisul şi dan­satorii extaziaţi de bucurie, au alergat să ia primele lecţii. Durata acestora a ţinut timp de trei zile fără ca nimeni să bea, să mănânce, sau să doarmă. Asemeni re­corduri sunt aproape de domeniul nebu­niei. La începutul lunei octombrie d-na Schnek va lua drumul Londrei, spre a face cunoscut „harlem hipsul“. Regisorii. Nimic mai greu pentru regizori, decât obligaţia de a comunica pe neaşteptate actorilor, o schimbare bruscă de rol, ho­tărâtă de direcţiune. Aceste modificări, au provocat în ultima vreme la Paris, Berlin şi Viena, demisia a nenumeraţi ac­tori. Regizorii au devenit cu chipul acesta odioşi. Dar un francez a recurs la un truc in­genios. El nu mai vesteşte pe actorul dis­­graţiei despre pierderea rolului, decât în seara spectacolului, când înlocuitorul fe­ricit îşi face apariţia pe scenă. Scandalu­rile sunt în chipul acesta, inutile şi excluse. „Diverse“. E titlul dat unei recente pu­blicaţii moderniste, datorită d-lor Virgil Gheorghiu şi Liviu Deiianu. Având asemănări de formă, dar nu de fond cu „Biletele de papagal“ ale lui T. Arghezi. „Prospect“-ul îşi propune direc­tive noui estetice. Ei polemizează cu fraza clasică şi sfarmă un ţăndări oglinda tre­cutului. Dar în sutele de cioburi, se re­flectă mai departe un element etern şi inmodificabil : gândirea aşezată. „Simptomul literar“, oricât ar fi de a­­vansat în ce priveşte atitudinea, rămâne prielnic lecturei serioase. ABELARDUS ECOURI Intrând în al unsprezecelea an, revista «Răsăritul»—organul autorizat al «Caselor Naţionale» ce apare sub conducerea d-lui general I. Manolescu — a apărut într’un număr festiv, cu o materie datorită tutu­­ror colaboratorilor săi şi cu clişeile lor. «Răsăritul» se prezintă în condiţiuni tehnice admirabile şi institue o revistă de propagandă culturală demnă de ori­ce laudă.­­ In cursul săptămânei viitoare apare vo­lumul critic şi istoric al d-lui avocat J. Pineles «Istoria Evreilor». Lucrarea d-lui Pineles cuprinde o sin­teză a acestei istorii, din toate timpurile şi din toate ţările. Ultimul capitol este consacrat Româ­niei de la existenţa problemei până la e­­­manciparea politică a israeliţilor. La moartea lui Nr. Ştefania — Cuvântarea rostită de către dl. Em. Lupu, fost vice-preşedinte al Camerei de Comerţ şi fost colaborator al defunctului — Intristrată asistenţă. Moartea nemiloasă ne-a răpit dintre noi pe Neculai Ştefănia fostul preşedinte al Camerei de comerţ şi al Sfatului Negus­toresc din Iaşi, un bun prieten al tuturora, un bun tovarăş de luptă şi un om în toată accepţiunea cuvântului. Nu voi încerca a face biografia lui, pentru că ea e cunoscută de tot aşul, voi spune numai că greutăţile prin care a fost silit de soartă sa treacă până să ajunga la demnităţile la care a ajuns, l’au făcut să pătrundă mai bine situaţia negustorului şi aceia în care se afla comerţul şi indus­tria noastră pe vremurile atât de grele în care a venit în fruntea Camerei de Co­merţ din Iaşi şi care l’au oţelit în munca ce a depus, de a reuşit să refacă viaţa economică a oraşului nostru, să redea prestigiul negustorimei noastre, să ridice moralul ei şi astfel, instituţia Camerei de

Next