Mişcarea, noiembrie 1928 (Anul 22, nr. 249-273)

1928-11-01 / nr. 249

ANUL XXII NO. 249 ihW­mfit. ASONAMENTE' JOI 1 NOEMBRIE 1928 aranjamentul­ cu Germania TM Delegaţia română se întoarce la Berlin — Di© studiile pe care l-am pu­blicat iar­ s’a pustiit ved« că pa­ralel cu Înfăptuirea Împrumutului pentru stabilizare, Va art»&3 la o Înţelegere şi în ceef i­ se priveşte acordul cu Germania şi inlitura­­rea definitivă a tuturor litigiilor. In această privinţă ziarul „Uni­versal“ aduce astăzi următoarele lămuriri: D. prim-ministru Vintilă Bră­­tianu a condincat ori dim. schim­bul de comunicări, începute Luni d. a. cu d-nii ministru N. Petre­­scu-Compiefi?: 1. Lapi­d?: tu și V. Rădulescu, privitor­­ punctele cuprins® în proiectul de acord În­tocmit la Berlin, ca rezultat al tratativelor pentru atingerea de­finitivă a litigiilor dintre noi şi Reich. La conferinţa de ieri nu a fost invitaţi şi d-nii S. Rosenthal, ca jurisconsult, spre a fi consultat asupra formei juridice a acordu­lui, kg. Const. Bălîeşti, în, ca-litate de cunoscător al chestiune! răscumpărării căilor ferate parti­culare şi Bas. G­rass, în calitate da director general al despăgu­birilor de răsboi. Ia urma dircuţiunilor angajate în şedinţa de ieri dimineaţă în jurul textului proiectului de acord, s’a ciztat da acord asupra saece­­sîtăţii de a sa modifica forma de redactare a onora dssi cla»z r, pro­­ptsnându-se din partea guvernului român o formulă de drept, căra să duci, îa chip evident şi fără putinţa unei recidivă?! pe orice cale, la stingerea complectă şi definitivă a litigiilor economice şi financiare dintre Româna şi Geu­mania. Dirctiţiunile în sânul conferin­ţei financiara au continuat cri şi după amiază, fiind vorba d­ d-nii N. Petrescu-Canmen şi I. Laps­­datu să se întoarcă azi­­ Berlin cu răspunsul guvernului român. STATUIILE SASULUI După cum anunţăm în altă par­te a ziarului, unul din cei mai mari sculptori din Europa s a oferit să toarne în bronz statuia neuitatului ministru ieşan C. O. Mârzescu. Se ştie că Iaşul are pufini sta­tui, autorii lor fiind celebrităţi eu­­rop­e. Astfel statuia lui Ştefan cel Mare este opera marelui sculptor francez Frémier, iar statuia lui Cina Voia şi a lui Gogălniaeaim sunt operele celebrului sculptor italian Rumä­nen. Statuia lui Miron Costrai şi a lui V. Alexandri sunt operele sculpto­rului Hegel fost profesor de sculp­tură la Bucureşti iar monumentul lui Gh. Asache este opera sculpto­rului Georgescu. ECOURI Savantul Exerapeutist doctorul Albert Robin de la facultatea de medicină din Paris, a încetat din viaţă. In catastrofa de la Recea a încetat din viaţă şi un tânăr scriitor, Savin Constant, tetorist,­autorul volumelor cu care a de­butat : „Autentice“ şi „Pete de cerneală“. * „Solia Moldovei“ a reapărut după lunile de vacanţă, aducând în noul număr con­tribuţii culturale semnate de I. Gr. Opri­­şan, ,C. N. Ifrim, Gh. Chiriţescu, C. V. Oescu şi pagini alese din Creangă şi T. Pamfile. CRIMĂ. — In corn. Tutova s’a petrecut o crimă fioroasă în următoarele împrejurări: Individul D. Chiavu, cu mai mulți che­flii, fiind în complectă stare de ebrietate a oprit în drum, pe numitul Apost și Pan­­tazzi pe cari fără multă discuțiune l-au luat la battie, sub pretext că nu îl poate legitima. Indignat, Pantezzi a ripostat cu toată violenţa. O luptă corp la corp s-a încins şi Pantazzi a fo­t crunt bătut şi rănit de moarte. Victima a fost transportată cu o maşi­nă la spitalul din Barlad, iar criminalul arestat. Procesul său va fi pus pe rol pentru viitoarea sesiune a Curţei cu juri din jud. Tutova. ­ine a descoperit le­­petinul Cu prilejul sborului peste Atlantic al dirijabilului „Contele Zeppelin“ presa din Zagreb a amintit pe genialul inventator David Schwartz din Zagreb, care primul a ajuns la ideia de a se construi un diri­jabil din aluminiu în u­rma unei ţigări de foi. De această idee s’a folosit apoi con­tele german Zeppelin. Schwartz a inventat dirijabilul său în 1890 şi a vândut plănui societăţii aeriene germane, al cărei preşe­dinte a fost contele Zeppelin. O aseme­nea invenţie a­­fost făcută tot la Zagreb de către I­g. Pfister cu 4 ani înainte, în 1886. Despre această invenţie „Aggramer Tagbiatt" a publicat la 4 ianuarie 1886 următoarea știre: II „Secretul aparatului sburător a fost des­coperit. Imensa descoperire se datorește unui talentat inginer din localitate, Pfister, care a desvăluit secretul aparatului sbură­­tor—dirijabilul. Invenţia lui Pfister se deo­sebeşte de invenţiile lui Tan­­andier, Kreps ş. a. prin faptul că aerostatul lui Pfister se bazează şi pe balon ca pe o instalaţie de sbistat după modelul păsărilor. Mişcă­rile, ridicarea şi scoborârea aparatului sunt­­ reali­zate prin aripile, cari pot fi mâ­nuite în toate direcţiile Balonul serveşte numai la menţinerea echilibrului. Aeronau­tica poate considera dirijarea avioanelor ca rezolvată. Această chestiune a necesi­tat pentru rezolvarea ei un aparat care n’ar cântări mai mult de 35 livre. Maşina lui Pfister cântăreşte în total 17 livre. Ceea ce prezintăm cetitorilor nu este nici o fantezie, ci curată realitat. Pfister şi-a experimentat aparatul în faţa unor mari intelectuali între cari şi Majuranici, care se bucură de un mare renume ca mate­matician şi naturalist. Inventatorul și-a în­registrat descoperirea sa realizând ideia lui Icar din mitologie. Sperăm că nu va cădea după cum i s’a întâmplat lui „Icar“. Tulburări în şcolile din Ungaria Budapesta (Ceps).—Zilele acestea s’au repetat tulburările la facultatea de econo­mie politică, ca e a trebuit să fie închisă. De asemenea în urma tulburărilor a fost închisă şi şcoala de arte şi meserii din Budapesta. După ştiri din Debreţin numeroşi stu­denţi evrei au fost loviţi la universitatea de acolo. Intinzându-se şi adt­­ulburările Universitatea a fost închisă pentru un timp nehotărât.. La incidentele ce s-au produs la Buda­pesta, intervenind câţiva trecători, ei au fost amendaţi de poliţie. ! Puşchin si Basarabia 1 — O comunicare Interesantă a revistei „Arhiva“ din Iaşi. Se ştie că cel mai mare poet al Ru­siei, Puşchin,—adorat de Dostoevschi care a rostit la moartea sa celebrul său discurs—a fost exilat de Jar, fi­ecă surghiunul Va petrecut la Chişinău. Marel­ poet al Rusiei în corespon­denţa pa care a întreţinut-o cu priete­nii săi, în timpul exilului, vorbeşte de Chişinău şi de Basarabia nu ca de o gubernie rusască, ci ca de Moldova veche, cuvânt pe care-l repetă deseori în scrisorile sale. Este încă o dovadă preţioasă despre drepturile noastre istorice şi fireşti asupra Basarabiei moldoveneşti. In numărul recent al „Arhivei“ ti­­părut astăzi, d-ra Margareta Ştefănu­­sc­u, care a scris diferite studii asupra slavi­aticei, publică o prea interesantă comunicare intitulată „Puşchiu despre România". Citând versuri şi fragmente din scri­sorile lui Puşchin, datate din timpul surghiunului său, după textul original şi în traducere, se poate vedea aia a­­­­ceste pasagii că Basarabia era şi pe­­ vremea lui Puşchin eminamente mol­dovenească, şi că poetul nici nu vor­beşte de ruşii basmabeni, ci de mol-­i domni. In fragmentele citate, Puşchin vor- I bsste in treacăt de Ipsilmt, Tudor Vladimirescu, Sturza, Iordachî—şi alte figuri din epoca zovnii dela 1821. Intr’o scrisoare datată la 5 Aprilie 1823, şi adresată cneazului Vj&zmslV, poetul surghiunit îi scrie între altele: «Dacă la vară te duci la Odessa, nu te întorci din drum prin Chişinău ? „ Am să-ţi fac cunoştinţă cu eroii Shu- I­bian şi Sebu, cu Iordachi şi cu gre- I cotăm care s’a sărutat cu Byron». I Iar îfitr’o al,iai scrisoare datată la­­ sfârşitul lui Octombrie 1824, adresată I lui Jukovski, poetul scrie : I „Nu ştiu, pnmit-ai foarte trebuin­­­­cioasn scrisoare; în ori­ce caz îţi re- I pat pi scurt da. p­e­ afacerea care mă ■ 'interesează în chip viu. Rodares Sofia­­­­nos de 8 ani, fata grecului care a că­­l­zut în lupta de la Sod­m ca un erou­­e crescută la­­Ch­şinău la Caterim. H. Kupinschi, soţia fostului vice gu­vernator al Basarabiei“. Vremea pe care a trăit-o la Chişi­­­­nău este anunţată în unele din poesii­­i­le sale citate în studiu de Margareta­­ Ştifănuscu care e din­­multe puncte de r­ vedere, şi mai ales din punctul de pH• l vira românesc, extrem de interesant. AR. -------8 1 ^1 g Oaspeţi ca­ra de-aa pă­răsi!.... Cu ne dedăm­ d. căpitan Kramer dia ar citata polonezii. Eri împlinindu-se stagiul de 5 luni de când ofiţerii polonezi căpitan Kramer şi Zl­inschi au fost oaspeţii garnizoanei lo­cale, întreg corpul ofiţeresc al reg. 13 inf. a ţinut să sărbătorassscă plecarea lor cu un deosebit sentiment de simpatie pentru ei şi parăm ţara pe care au re­prezentat-o. La reg. 13 inf. din iniţiativa d-lui col. Ionescu a avut loc la orele 12 un ban­chet în onoarea celor doi căpitani cari părăsesc Iaşul după o şedere de cinci luni. Trimişi la noi de către ministerul de război din Varşovia în urma relaţiilor de amiciţie cu ţara noastră pentru o desă­vârşire a studiilor, ofiţerii polonezi au fost simbolul cinstei şi al datoriei Con­sequent normelor de disciplină caracte­ristică poporului polonez, căpitanii Kra­mer şi Zboinscki au înţeles că strămoşii lor luptând pentru independenţa patriei după cele trei împărţiri întreite, după o muncă îndelungată şi perseverentă prin disciplină şi datorie,­ au ajuns la frumoasa Polonie de azi, pe care o iubim ca pe toţi prietenii noştri. In gară au fost conduşi de întreg cor­pul ofiţeresc. «Plec—spune căpitanul Kramer—ducând cu mine cele mai frumoase amintiri de dragoste şi prietenie pentru ţara care este şi ne va fi vecini, amică, pentru frumoa­sa Românie». INFER Informaţii | — Agenţia „Reuter“ ștriţă din Londra: „Regina Elisabetta a Greciei, | născută principesă a României, | a fost operată cri clipă amiază | da aposdidif, la una din princi- | palein diaid din Londra. Opera- j ţîa a reuşit pe deplin. Starea aia-­­ guste! mclmt® este fosite haină, | (Radar). -- La ministerul instrucţiunii au sosit toate rezultatele examenului de­­ bacalaureat ţinut în toamna aceasta.­­ S’au prezentat în toată ţara 9983 , dă candidaţi. Dintre aceştia, au reuşit la probele surise 5686 adică 56,90 la sută. La proba orală din 5686 au reu­şit numai 3883, adică 38,88 res sută. Din aceste date rezultă că în total au căzut la examenul de bacalaureat peste 61 la sută din candidaţii pre­­­­zinţi.­­ Unul dintre sei m i mari scuip­­it­­ori francezi, a făcut propunrea co- I mitetului respectiv de a executa în I bronz, monumentul lui G. O. Mâr­­u­zescu. I Comilitul se va întruni în curând­­ spre a decide în această privinţă. — 1 filmtől® pianistă Rodie a Suţu­­i — valoroasa elevă a doamnei Aapasie Burada—părăseşte mâine Iaşul, ple­­­­când la Paris pentru a’şi continua * stu­diile. In acest scop diferite ministere şi­­ instituţii i-au acordat subveţiuni spo­­­­rind venitul pe care l’a realizat din concertata dv.de la Iaşi şi la Botoşani. — Prispastele Câri aţa arm­at tunul ! acest# cursur.1» teoretic# pentru la­­l firmier# benevole organizate .de fi­­­­ikk „CRUCE! ROŞII“, sunt rugate l­a 8# adliv ! 1« sediul filialei Tama ! Cozes­a 5, Sâmbăta 3 N­^mbrie ara !­6 p. m. când ii se vor comuaic« dîs- I poziţiile privitoare la începerea cor» jj »urilor practice Ia «iritate. Tot cdsta se face cunoscut ci îa cursul lutiției Noambrk vor rekcspe f cursurile teoretice ca o noui serie. ? înscrierile se fac la sediul filial#! , in orice foi dela 5-7 p. m. — la urma cererei Direcţiunei G-rale Căile Ferate Române Ministerul Comuni­caţiilor a aprobat un fond de 2 milioane pentru construirea unui nou depou de maşini în staţia Iaşi ! I Banii au şi fost achitaţi, iar primele lucrări s’au început ieri. Terenul desem­­­nat este în vecinătatea fabricei R. M. S. ! Deocamdată s’au făcut primele săpături­­ pentr instalarea piloanelor de fer care vor susţine depoul, formând scheletul clădirei. In primăvară noul depou va fi terminat. — Inspectoratul şcolar a aprobat d-rei Elena Pavelescu dela gimnaziul «Gh. Gh. Mârzescu» din Tg. Sculeni jud Iaşi un concediu. Va suplini d-ra Ursu, studentă a facultăţei de litere din Iaşi. — D. Gh. Gherovici a f­st numit pro­fesor pentru catedra de contabilitate de la şcoala comercială elementară de băeţi din Ij Botoşani, solicitând un concediu i s’a a- | a­probat pentru interese familiare. I — D-nii inspectori şcolari Neagoe Po­­ţ | pea, Sachelarescu şi Morţun se află în | ] judeţul B­­oşani unde particip la confe- | | rinţele didactice organizate în acel judeţ. ? * Joi se vor into­rce d-nii Sachelarescu şi Morţun D. Popea va rămâne îa Bo­­i­­­toşani pentru a inspecta şcolile. D-sa se j f reîntoarce seara. | fi . * I — Ia ziua de 28 Noembrie 1928 a. c. | ora 10 dimineaţa se va ţine în localul­­ Primăriei Iaşi licitaţie publică orală cu respectarea art. 72—83 din legea Conta- . j bilităţei publice pentru vânzarea parcelei No. 88 din Regiunea Ţuţora de Nord în suprafaţă de 500 m. p. Garanţia provizorie lei 1250. Concurenţa va începe de la 25 Ies m. p.­­ Planul locului se poate vedea în orice­­­­ zi de lucru la Serv. Arhivei.­­ Toţi aceea ce au făcut concentrare­­­­ pentru prima perioadă de instrucţie la­­ 1905 în Regimentul 13 Ştefan cel Mare­­ la Compania a XH-a comandant fiin­d.­­ căpitan Ionescu, având ca ofiţer pe subit.­­ Bogdan simt rugaţi a’şi comunica de ur­­­­genţă adresele lor prin o carte poştală.­­ * Cartea poştală se va trimite la adresa d-lui Garte­lberg Iaşi Palatului Camerei 1 de Comerţ, str. Cuza Vodă. -3 m­­­m . CRONICA DRAMATICĂ „Când reînfloresc sal­câmii** — Pusă îa 3 acte da C. Masio­­la­hs Premiera de Luni seara a Teatrului Na­ţional, a înscris în repertoriu prima piesă originală a stagiunei aceştia, datorită d­­lui col. C. Manolache, talentatul nostru concetăţean. Interpreţii au avut în fruntea lor pe d. N. Radu Demetrescu, apreciatul societar şi nu ne sfiim s’o spunem, unul din cei mai buni actori ai secţiei ieşene. Tot d-sa a aranjat şi regizoratul care a fost ire­proşabil. După minunatul rol al d-rului Stockmann din «Un duşman al poporu­lui», d. R. Demetrescu reapare în rolei lui Ştefan Mitraşcu cu resurse noui şi strălucite. Evoluţia sufletească presupune salturi repezi şi neaşteptate. Pe toate, spectatorii le-au înregistrat şi au avut deosebita satisfacţie de a gusta amănun­tele infime ale rolului, redate de artistul nostru. Piesa d-lui col. C. Manolache, după cum însuşi titlul o arată, vrea să suge­reze din umbra unui simbol,—«Când te» înfloresc castanii», — o dramă puternică. Talentul autorului în construirea acestor amănunte s’a aratat excepţional. Subiectul piesei e foarte sugestiv. Se­natorul Mitraşcu (dl. M. Radu Demetrescu), nutreşte o dragoste puternică pentru pu­pila sa Catrinel Albu (d-na Eug. Vasi­­lescu Melinte, măritată cu un anume Vasin (dl. Gh. Popovici), un tip de şan­­­tagist şi excroc. Dar dragostea aceasta care aduce re­întinerirea şi reînflorirea sufletească a se­­natorului Mitraşcu,—e nefericită. Catrinel află că mama sa, a cărei moarte a rămas un mister, a fost pe vremuri dragostea lui Mitraşcu. îndurerată, distrusă, ea se sinucide a­­runcându-se în iazul moşiei. Finalul a­­cesta tragic, sfarmă şi sufletul bătrânului senator. Florile salcâmilor tomnatici s’au scuturat odată cu începutul crivăţului şi iernei. Piesa d-lui C. Manolache prin dialogul viu şi nuanţat, prin notele de modernism (rolurile d-lui A. Munteanu şi a d-rei J. Ionak), prin atmosfera pur românească, dar mai ales prin expresia dramatică a situaţiilor, se poate considera drept una din cele ma­i fericite realizări, şi va re­purta succese pe toate scenele din ţară. Nu putem omite tot aici frumoasele roluri ale d-nei Profir (Ana Mitraşcu, soţia senatorului) şi a d-nei Vernescu- Vâlcea (Cc. Chiriaca). I. Fr. B. O nouă ased­i de corali Corii Percepţiei Muaicipisk. Aseară, trecând prin dreptul palatului municipial, după orele de serviciu, (pe la ora 7 ora) am fost surprinşi de un m­e­­lodios cor bărbătesc ce se auzia de la distanţă. Intrigat de a afla, am intrat în sălile din fund ale percepţiei municipiale unde am şi distins mai bine corul care cântă melodii religioase. Curiositatea noastră a fost satisfăcută, aflând în urmă că din iniţiativa d­lui Da­­videscu, şeful percepţiei, toţi funcţionarii de la acest serviciu, au format o asociaţie corală de diletanţi pusă sub conducerea colegului lor, d. Sava, absolvent al Con­servatorului. Dl. Davidescu ne dă câteva lămuriri interesante : Asociaţia corală a fost înfiinţată în scopul de a oferi funcţionarilor percep­ţiei comunale un mijloc de a se distra, participând la diferite ceremonii şi so­lemnităţi ce au loc în familiile lor. De două ori pe săptămână, după terminarea serviciului, seara, colegii funcţionari repe­tă diferite melodii creştineşti sau cântece populare, al­cătuindu-şi astfel un repertor select. Noua asociaţie corală nu a fost încă bo­tezată cu nici un nume, şi ea îşi mărgineş­te activitatea într’un cadru modest. Noi o salutăm cu mulţumire şi o reco­mandăm celor la drept care se consacră ariei corale, spre a-i da tei concursul. Cetiți In pagina Il-a ultimei© șt!*! tfilografics

Next