Mişcarea, noiembrie 1928 (Anul 22, nr. 249-273)
1928-11-01 / nr. 249
ANUL XXII NO. 249 ihWmfit. ASONAMENTE' JOI 1 NOEMBRIE 1928 aranjamentul cu Germania TM Delegaţia română se întoarce la Berlin — Di© studiile pe care l-am publicat iar s’a pustiit ved« că paralel cu Înfăptuirea Împrumutului pentru stabilizare, Va art»&3 la o Înţelegere şi în ceef i se priveşte acordul cu Germania şi inliturarea definitivă a tuturor litigiilor. In această privinţă ziarul „Universal“ aduce astăzi următoarele lămuriri: D. prim-ministru Vintilă Brătianu a condincat ori dim. schimbul de comunicări, începute Luni d. a. cu d-nii ministru N. Petrescu-Compiefi?: 1. Lapid?: tu și V. Rădulescu, privitor punctele cuprins® în proiectul de acord Întocmit la Berlin, ca rezultat al tratativelor pentru atingerea definitivă a litigiilor dintre noi şi Reich. La conferinţa de ieri nu a fost invitaţi şi d-nii S. Rosenthal, ca jurisconsult, spre a fi consultat asupra formei juridice a acordului, kg. Const. Bălîeşti, în, ca-litate de cunoscător al chestiune! răscumpărării căilor ferate particulare şi Bas. Grass, în calitate da director general al despăgubirilor de răsboi. Ia urma dircuţiunilor angajate în şedinţa de ieri dimineaţă în jurul textului proiectului de acord, s’a ciztat da acord asupra saecesîtăţii de a sa modifica forma de redactare a onora dssi cla»z r, proptsnându-se din partea guvernului român o formulă de drept, căra să duci, îa chip evident şi fără putinţa unei recidivă?! pe orice cale, la stingerea complectă şi definitivă a litigiilor economice şi financiare dintre Româna şi Geumania. Dirctiţiunile în sânul conferinţei financiara au continuat cri şi după amiază, fiind vorba d d-nii N. Petrescu-Canmen şi I. Lapsdatu să se întoarcă azi Berlin cu răspunsul guvernului român. STATUIILE SASULUI După cum anunţăm în altă parte a ziarului, unul din cei mai mari sculptori din Europa s a oferit să toarne în bronz statuia neuitatului ministru ieşan C. O. Mârzescu. Se ştie că Iaşul are pufini statui, autorii lor fiind celebrităţi europe. Astfel statuia lui Ştefan cel Mare este opera marelui sculptor francez Frémier, iar statuia lui Cina Voia şi a lui Gogălniaeaim sunt operele celebrului sculptor italian Rumänen. Statuia lui Miron Costrai şi a lui V. Alexandri sunt operele sculptorului Hegel fost profesor de sculptură la Bucureşti iar monumentul lui Gh. Asache este opera sculptorului Georgescu. ECOURI Savantul Exerapeutist doctorul Albert Robin de la facultatea de medicină din Paris, a încetat din viaţă. In catastrofa de la Recea a încetat din viaţă şi un tânăr scriitor, Savin Constant, tetorist,autorul volumelor cu care a debutat : „Autentice“ şi „Pete de cerneală“. * „Solia Moldovei“ a reapărut după lunile de vacanţă, aducând în noul număr contribuţii culturale semnate de I. Gr. Oprişan, ,C. N. Ifrim, Gh. Chiriţescu, C. V. Oescu şi pagini alese din Creangă şi T. Pamfile. CRIMĂ. — In corn. Tutova s’a petrecut o crimă fioroasă în următoarele împrejurări: Individul D. Chiavu, cu mai mulți cheflii, fiind în complectă stare de ebrietate a oprit în drum, pe numitul Apost și Pantazzi pe cari fără multă discuțiune l-au luat la battie, sub pretext că nu îl poate legitima. Indignat, Pantezzi a ripostat cu toată violenţa. O luptă corp la corp s-a încins şi Pantazzi a fot crunt bătut şi rănit de moarte. Victima a fost transportată cu o maşină la spitalul din Barlad, iar criminalul arestat. Procesul său va fi pus pe rol pentru viitoarea sesiune a Curţei cu juri din jud. Tutova. ine a descoperit lepetinul Cu prilejul sborului peste Atlantic al dirijabilului „Contele Zeppelin“ presa din Zagreb a amintit pe genialul inventator David Schwartz din Zagreb, care primul a ajuns la ideia de a se construi un dirijabil din aluminiu în urma unei ţigări de foi. De această idee s’a folosit apoi contele german Zeppelin. Schwartz a inventat dirijabilul său în 1890 şi a vândut plănui societăţii aeriene germane, al cărei preşedinte a fost contele Zeppelin. O asemenea invenţie afost făcută tot la Zagreb de către Ig. Pfister cu 4 ani înainte, în 1886. Despre această invenţie „Aggramer Tagbiatt" a publicat la 4 ianuarie 1886 următoarea știre: II „Secretul aparatului sburător a fost descoperit. Imensa descoperire se datorește unui talentat inginer din localitate, Pfister, care a desvăluit secretul aparatului sburător—dirijabilul. Invenţia lui Pfister se deosebeşte de invenţiile lui Tanandier, Kreps ş. a. prin faptul că aerostatul lui Pfister se bazează şi pe balon ca pe o instalaţie de sbistat după modelul păsărilor. Mişcările, ridicarea şi scoborârea aparatului sunt realizate prin aripile, cari pot fi mânuite în toate direcţiile Balonul serveşte numai la menţinerea echilibrului. Aeronautica poate considera dirijarea avioanelor ca rezolvată. Această chestiune a necesitat pentru rezolvarea ei un aparat care n’ar cântări mai mult de 35 livre. Maşina lui Pfister cântăreşte în total 17 livre. Ceea ce prezintăm cetitorilor nu este nici o fantezie, ci curată realitat. Pfister şi-a experimentat aparatul în faţa unor mari intelectuali între cari şi Majuranici, care se bucură de un mare renume ca matematician şi naturalist. Inventatorul și-a înregistrat descoperirea sa realizând ideia lui Icar din mitologie. Sperăm că nu va cădea după cum i s’a întâmplat lui „Icar“. Tulburări în şcolile din Ungaria Budapesta (Ceps).—Zilele acestea s’au repetat tulburările la facultatea de economie politică, ca e a trebuit să fie închisă. De asemenea în urma tulburărilor a fost închisă şi şcoala de arte şi meserii din Budapesta. După ştiri din Debreţin numeroşi studenţi evrei au fost loviţi la universitatea de acolo. Intinzându-se şi adtulburările Universitatea a fost închisă pentru un timp nehotărât.. La incidentele ce s-au produs la Budapesta, intervenind câţiva trecători, ei au fost amendaţi de poliţie. ! Puşchin si Basarabia 1 — O comunicare Interesantă a revistei „Arhiva“ din Iaşi. Se ştie că cel mai mare poet al Rusiei, Puşchin,—adorat de Dostoevschi care a rostit la moartea sa celebrul său discurs—a fost exilat de Jar, fiecă surghiunul Va petrecut la Chişinău. Marel poet al Rusiei în corespondenţa pa care a întreţinut-o cu prietenii săi, în timpul exilului, vorbeşte de Chişinău şi de Basarabia nu ca de o gubernie rusască, ci ca de Moldova veche, cuvânt pe care-l repetă deseori în scrisorile sale. Este încă o dovadă preţioasă despre drepturile noastre istorice şi fireşti asupra Basarabiei moldoveneşti. In numărul recent al „Arhivei“ tipărut astăzi, d-ra Margareta Ştefănuscu, care a scris diferite studii asupra slaviaticei, publică o prea interesantă comunicare intitulată „Puşchiu despre România". Citând versuri şi fragmente din scrisorile lui Puşchin, datate din timpul surghiunului său, după textul original şi în traducere, se poate vedea aia aceste pasagii că Basarabia era şi pe vremea lui Puşchin eminamente moldovenească, şi că poetul nici nu vorbeşte de ruşii basmabeni, ci de mol-i domni. In fragmentele citate, Puşchin vor- I bsste in treacăt de Ipsilmt, Tudor Vladimirescu, Sturza, Iordachî—şi alte figuri din epoca zovnii dela 1821. Intr’o scrisoare datată la 5 Aprilie 1823, şi adresată cneazului Vj&zmslV, poetul surghiunit îi scrie între altele: «Dacă la vară te duci la Odessa, nu te întorci din drum prin Chişinău ? „ Am să-ţi fac cunoştinţă cu eroii Shu- Ibian şi Sebu, cu Iordachi şi cu gre- I cotăm care s’a sărutat cu Byron». I Iar îfitr’o al,iai scrisoare datată la sfârşitul lui Octombrie 1824, adresată I lui Jukovski, poetul scrie : I „Nu ştiu, pnmit-ai foarte trebuincioasn scrisoare; în orice caz îţi re- I pat pi scurt da. pe afacerea care mă ■ 'interesează în chip viu. Rodares Sofianos de 8 ani, fata grecului care a călzut în lupta de la Sodm ca un eroue crescută laChşinău la Caterim. H. Kupinschi, soţia fostului vice guvernator al Basarabiei“. Vremea pe care a trăit-o la Chişinău este anunţată în unele din poesiiile sale citate în studiu de Margareta Ştifănuscu care e dinmulte puncte de r vedere, şi mai ales din punctul de pH• l vira românesc, extrem de interesant. AR. -------8 1 ^1 g Oaspeţi cara de-aa părăsi!.... Cu ne dedăm d. căpitan Kramer dia ar citata polonezii. Eri împlinindu-se stagiul de 5 luni de când ofiţerii polonezi căpitan Kramer şi Zlinschi au fost oaspeţii garnizoanei locale, întreg corpul ofiţeresc al reg. 13 inf. a ţinut să sărbătorassscă plecarea lor cu un deosebit sentiment de simpatie pentru ei şi parăm ţara pe care au reprezentat-o. La reg. 13 inf. din iniţiativa d-lui col. Ionescu a avut loc la orele 12 un banchet în onoarea celor doi căpitani cari părăsesc Iaşul după o şedere de cinci luni. Trimişi la noi de către ministerul de război din Varşovia în urma relaţiilor de amiciţie cu ţara noastră pentru o desăvârşire a studiilor, ofiţerii polonezi au fost simbolul cinstei şi al datoriei Consequent normelor de disciplină caracteristică poporului polonez, căpitanii Kramer şi Zboinscki au înţeles că strămoşii lor luptând pentru independenţa patriei după cele trei împărţiri întreite, după o muncă îndelungată şi perseverentă prin disciplină şi datorie, au ajuns la frumoasa Polonie de azi, pe care o iubim ca pe toţi prietenii noştri. In gară au fost conduşi de întreg corpul ofiţeresc. «Plec—spune căpitanul Kramer—ducând cu mine cele mai frumoase amintiri de dragoste şi prietenie pentru ţara care este şi ne va fi vecini, amică, pentru frumoasa Românie». INFER Informaţii | — Agenţia „Reuter“ ștriţă din Londra: „Regina Elisabetta a Greciei, | născută principesă a României, | a fost operată cri clipă amiază | da aposdidif, la una din princi- | palein diaid din Londra. Opera- j ţîa a reuşit pe deplin. Starea aia- guste! mclmt® este fosite haină, | (Radar). -- La ministerul instrucţiunii au sosit toate rezultatele examenului de bacalaureat ţinut în toamna aceasta. S’au prezentat în toată ţara 9983 , dă candidaţi. Dintre aceştia, au reuşit la probele surise 5686 adică 56,90 la sută. La proba orală din 5686 au reuşit numai 3883, adică 38,88 res sută. Din aceste date rezultă că în total au căzut la examenul de bacalaureat peste 61 la sută din candidaţii prezinţi. Unul dintre sei m i mari scuipitori francezi, a făcut propunrea co- I mitetului respectiv de a executa în I bronz, monumentul lui G. O. Mâruzescu. I Comilitul se va întruni în curând spre a decide în această privinţă. — 1 filmtől® pianistă Rodie a Suţui — valoroasa elevă a doamnei Aapasie Burada—părăseşte mâine Iaşul, plecând la Paris pentru a’şi continua * studiile. In acest scop diferite ministere şi instituţii i-au acordat subveţiuni sporind venitul pe care l’a realizat din concertata dv.de la Iaşi şi la Botoşani. — Prispastele Câri aţa armat tunul ! acest# cursur.1» teoretic# pentru lal firmier# benevole organizate .de fiikk „CRUCE! ROŞII“, sunt rugate la 8# adliv ! 1« sediul filialei Tama ! Cozesa 5, Sâmbăta 3 N^mbrie ara !6 p. m. când ii se vor comuaic« dîs- I poziţiile privitoare la începerea cor» jj »urilor practice Ia «iritate. Tot cdsta se face cunoscut ci îa cursul lutiției Noambrk vor rekcspe f cursurile teoretice ca o noui serie. ? înscrierile se fac la sediul filial#! , in orice foi dela 5-7 p. m. — la urma cererei Direcţiunei G-rale Căile Ferate Române Ministerul Comunicaţiilor a aprobat un fond de 2 milioane pentru construirea unui nou depou de maşini în staţia Iaşi ! I Banii au şi fost achitaţi, iar primele lucrări s’au început ieri. Terenul desemnat este în vecinătatea fabricei R. M. S. ! Deocamdată s’au făcut primele săpături pentr instalarea piloanelor de fer care vor susţine depoul, formând scheletul clădirei. In primăvară noul depou va fi terminat. — Inspectoratul şcolar a aprobat d-rei Elena Pavelescu dela gimnaziul «Gh. Gh. Mârzescu» din Tg. Sculeni jud Iaşi un concediu. Va suplini d-ra Ursu, studentă a facultăţei de litere din Iaşi. — D. Gh. Gherovici a fst numit profesor pentru catedra de contabilitate de la şcoala comercială elementară de băeţi din Ij Botoşani, solicitând un concediu i s’a a- | aprobat pentru interese familiare. I — D-nii inspectori şcolari Neagoe Poţ | pea, Sachelarescu şi Morţun se află în | ] judeţul Boşani unde particip la confe- | | rinţele didactice organizate în acel judeţ. ? * Joi se vor intorce d-nii Sachelarescu şi Morţun D. Popea va rămâne îa Boitoşani pentru a inspecta şcolile. D-sa se j f reîntoarce seara. | fi . * I — Ia ziua de 28 Noembrie 1928 a. c. | ora 10 dimineaţa se va ţine în localul Primăriei Iaşi licitaţie publică orală cu respectarea art. 72—83 din legea Conta- . j bilităţei publice pentru vânzarea parcelei No. 88 din Regiunea Ţuţora de Nord în suprafaţă de 500 m. p. Garanţia provizorie lei 1250. Concurenţa va începe de la 25 Ies m. p. Planul locului se poate vedea în orice zi de lucru la Serv. Arhivei. Toţi aceea ce au făcut concentrare pentru prima perioadă de instrucţie la 1905 în Regimentul 13 Ştefan cel Mare la Compania a XH-a comandant fiind. căpitan Ionescu, având ca ofiţer pe subit. Bogdan simt rugaţi a’şi comunica de urgenţă adresele lor prin o carte poştală. * Cartea poştală se va trimite la adresa d-lui Gartelberg Iaşi Palatului Camerei 1 de Comerţ, str. Cuza Vodă. -3 mm . CRONICA DRAMATICĂ „Când reînfloresc salcâmii** — Pusă îa 3 acte da C. Masiolahs Premiera de Luni seara a Teatrului Naţional, a înscris în repertoriu prima piesă originală a stagiunei aceştia, datorită dlui col. C. Manolache, talentatul nostru concetăţean. Interpreţii au avut în fruntea lor pe d. N. Radu Demetrescu, apreciatul societar şi nu ne sfiim s’o spunem, unul din cei mai buni actori ai secţiei ieşene. Tot d-sa a aranjat şi regizoratul care a fost ireproşabil. După minunatul rol al d-rului Stockmann din «Un duşman al poporului», d. R. Demetrescu reapare în rolei lui Ştefan Mitraşcu cu resurse noui şi strălucite. Evoluţia sufletească presupune salturi repezi şi neaşteptate. Pe toate, spectatorii le-au înregistrat şi au avut deosebita satisfacţie de a gusta amănuntele infime ale rolului, redate de artistul nostru. Piesa d-lui col. C. Manolache, după cum însuşi titlul o arată, vrea să sugereze din umbra unui simbol,—«Când te» înfloresc castanii», — o dramă puternică. Talentul autorului în construirea acestor amănunte s’a aratat excepţional. Subiectul piesei e foarte sugestiv. Senatorul Mitraşcu (dl. M. Radu Demetrescu), nutreşte o dragoste puternică pentru pupila sa Catrinel Albu (d-na Eug. Vasilescu Melinte, măritată cu un anume Vasin (dl. Gh. Popovici), un tip de şantagist şi excroc. Dar dragostea aceasta care aduce reîntinerirea şi reînflorirea sufletească a senatorului Mitraşcu,—e nefericită. Catrinel află că mama sa, a cărei moarte a rămas un mister, a fost pe vremuri dragostea lui Mitraşcu. îndurerată, distrusă, ea se sinucide aruncându-se în iazul moşiei. Finalul acesta tragic, sfarmă şi sufletul bătrânului senator. Florile salcâmilor tomnatici s’au scuturat odată cu începutul crivăţului şi iernei. Piesa d-lui C. Manolache prin dialogul viu şi nuanţat, prin notele de modernism (rolurile d-lui A. Munteanu şi a d-rei J. Ionak), prin atmosfera pur românească, dar mai ales prin expresia dramatică a situaţiilor, se poate considera drept una din cele mai fericite realizări, şi va repurta succese pe toate scenele din ţară. Nu putem omite tot aici frumoasele roluri ale d-nei Profir (Ana Mitraşcu, soţia senatorului) şi a d-nei Vernescu- Vâlcea (Cc. Chiriaca). I. Fr. B. O nouă asedi de corali Corii Percepţiei Muaicipisk. Aseară, trecând prin dreptul palatului municipial, după orele de serviciu, (pe la ora 7 ora) am fost surprinşi de un melodios cor bărbătesc ce se auzia de la distanţă. Intrigat de a afla, am intrat în sălile din fund ale percepţiei municipiale unde am şi distins mai bine corul care cântă melodii religioase. Curiositatea noastră a fost satisfăcută, aflând în urmă că din iniţiativa dlui Davidescu, şeful percepţiei, toţi funcţionarii de la acest serviciu, au format o asociaţie corală de diletanţi pusă sub conducerea colegului lor, d. Sava, absolvent al Conservatorului. Dl. Davidescu ne dă câteva lămuriri interesante : Asociaţia corală a fost înfiinţată în scopul de a oferi funcţionarilor percepţiei comunale un mijloc de a se distra, participând la diferite ceremonii şi solemnităţi ce au loc în familiile lor. De două ori pe săptămână, după terminarea serviciului, seara, colegii funcţionari repetă diferite melodii creştineşti sau cântece populare, alcătuindu-şi astfel un repertor select. Noua asociaţie corală nu a fost încă botezată cu nici un nume, şi ea îşi mărgineşte activitatea într’un cadru modest. Noi o salutăm cu mulţumire şi o recomandăm celor la drept care se consacră ariei corale, spre a-i da tei concursul. Cetiți In pagina Il-a ultimei© șt!*! tfilografics