Mişcarea, decembrie 1928 (Anul 22, nr. 275-295)

1928-12-02 / nr. 275

2 M I ŞR EA Trăim într’o epocă de supralicitaţie de­magogică, de exagerări continui­, de ten­dinţe ariviste fără precedent în viaţa poli­tică a ţărei noastre. In special toba cea mare a democraţiei — astăzi ridicată pe treptele puterii—face un zgomot infernal, pe când toţi neche­maţii se îmbule­sc în arenă, revendicând pentru ei, în chip temerar şi sfidător, drep­turi pe care nu le au, situaţii pe care nu le merită.­­Democrat este îmbogăţitul anilor de război pe care trecerea timpului şi tole­ranţa guvernelor l-au definitivat în această situaţie. El se bate cu pumnul în piept pentru ţărănime. Democrat este puşcăria­şul ieşit din penetenciar care ţipă neînce­tat pentru aceiaşi ţărănime. Democrat este reacţionarul care s’a opus exproprierei şi care a luat ceiace comitetul agrar şi bu­năvoinţa diverşilor miniştri a crezut că se poate deplasa din cotele acordate săte­nilor. Democrat este vechiul agent electoral al colegiilor cenzitare care aşteaptă înfri­gurat sâmbria unor vremuri dispărute. Democrat este semidoctul obraznic care simţind binefacerile dominaţiunei guver­namentale s’a transformat în mare con­ducător politic. Democrat este orice individ în sufletul căruia votul universal a stârnit brutalita­tea instinctelor atavice, pofta sălbatecă a teroarei împotriva talentului, a muncei şi a cinstei. Democraţia este apanagiul tuturora, ea stăpâneşte deopotrivă şi cerul şi pămân­tul cu toate răutăţile şi bunurile din ele. Este, într’adevăr, o luptă de acerbă concurenţă pe terenul democraţiei, fiecare combatant reclamând pentru el o,o doză de cât mai multă, mai intensă şi mai au­tentică democraţie. Cântecul acesta al iubirei nemăsurate de ţărănime, al restaurărei libertăţilor pu­blice, al legalităţei integrale, e astăzi mai mult decât oricând seducător şi dominant. El se aude zilnic la răspântii de străzi, în fumul des al cafenelilor, la ocazii so­lemne, în tribulaţiile oamenilor de afaceri, —o adevărată simfonie a democraţiei pure care se găseşte în luptă cu hârda oligar­hic retrogadă... Iar jos, în massele profunde ale naţiu­­nei, îşi fac loc treptat, exageraţiunea drep­turilor, dorinţe inacceptabile, porniri con­damnabile, otrava dezagregărei şi a de­zastrului obştesc. Fenomenul dacă nu este surprinzător pentru împrejurările de astăzi, el trebuie să atragă atenţiunea oamenilor de răspun­dere pentru care siguranţa şi propăşirea liniştită a statului constituie adevărate im­perative de la care nu se pot abate sub nici un motiv. Pentru că este imposibil să mai trăim sub dominaţiunea farsei. Pentrucă este inadmisibil să se mai tolereze mediocri­­­tatea, intriga şi şărbătănia ca factori de­­cizivi ai vieţei politice. Pentrucă a venit vremea desmeticerei generale—care va duce la precizări şi ex­­plicaţiuni * categorice. Ce ? S’a creat această ţară numai pentru a ajunge astăzi un vast câmp de exploatare pentru o mână de aventurieri care nu au nimic de pierdut ? S’au epuizat atâtea energii în lupta pen­tru triumful ideilor de dreptate socială şi de unitate naţională pentru a fi tiranizaţi de improvizaţiile ceasului de tranziţie pe care trebue să-l trecem ? Democraţia adevărată nu pretinde doar sacrificarea individualităţilor, înlăturarea principiului de selecţiune, nimicirea erar­chiei talentelor, după cum nu poate ig­nora importanţa contribuţiilor pe care clasele sociale le aduc progresului gene­ral al unui stat. Democraţia nu se poate înălţa numai pe o singură clasă şi nu poate izbândi prin întreţinerea unei constante învrăjbiri între fii aceluiaş popor. Sunt limite fireşti, inevitabile, pe care Ie fixează pănă şi regimurile celor mai înaintate democraţii. Limitele bunului simţ, ale răspunderei şi posibilităţilor de guvernare—singurele prin care se pot da cuvenitele garanţii ale ordinei interne, ale biruinţei dreptatei pentru cei mulţi. A înţelege aceste limite este o datorie pentru conducătorii de state, a le procla­ma necesitatea imperioasă este a face dovada unui curaj absolut necesar pentru a se asigura trăinicia unui regim d­mo­­cratic real. Pe această cale trebuie îndrumată a­­tenţiunea adevăraţilor bărbaţi politici care nu confundă satisfacţiile trecătoare ale pers­oanei lor cu interesele permanente ale popoarelor pe care sunt chemaţi să le cârmuiască. In asemenea condiţiuni, e uşor de în­ţeles de ce experienţa de astăzi a guver­­nărei naţional-ţărăniste provoacă, pentru opinia publică serioasă, nedumerire şi scepticism. Am dori, în chip sincer, ca evenimen­tele ce se vor produce să ne probeze contrarul, pentru că, în orice caz, întărirea şi prosperitatea statului ne preocupă în­­tr-o măsură mult mai considerabilă decât realizarea previziunilor noastre puţin op­timiste de astăzi. • Aşteptăm. VICTOR IAMANDI­ n epoca demagogiei Ion I. C. Brâtianu şi războiul­­ de întregire Fragment din cuvântarea ţinută astăzi în Aula Universităţii ded. Gh. I. Brătianu, cu prilejul comemorării Unirii Ardealului. ....Era în ziua de 8 August 1916. O săptămână înainte de începutul războiului nostru. Plecasem dimineaţa de la Florics, în automobil, cu tatăl meu, şi ne întor­ceam la Bucureşti. Ultimele ceasuri fuse­seră pline de griji; liniştea apăsătoare a zilelor de vară ne povestea furtună. Prin­­sesem câteva vorbe răzleţe cari-mi des­­văluiseră multe. „Să nu ajungem ca Gre­cia ; totul e de preferat acestui lucru“ ; se putea oare ca mâine sau poi­mâine să ne trezim în vârtejul omorâtor al marii bătălii, pentru întregirea şi chiar pentru viaţa neamului nostru ? Automo­bilul fugea repede printre norii de praf ai şoselei; cerul nouros arăta a ploaie ; întâile picături începuseră să cadă. Tatăl meu se uita lung la dealurile de lângă Florica, care se perdea în zarea prăfuită şi ploioasă; se vedea lămurit în privirea lui tristă şi întunecată, o mare şi dure­roasă întrebare. Aveam impresia că pe su­fletul acestui om care pleca să declare războiul, apasă greoi răspunderea hotărârei şi poate teama nedesluşită a nenorocirilor viitoare. Tăcerea era nesuferită ; îmi a­­dusei aminte că-i dădusem să citească, vre’o două zile înainte, un mic studiu despre politica externă a voivozilor noştri. II întreb şi ce părere avea asupra celor citite. Şi iată conversaţia noastră, aşa cum mi s’a întipărit în minte aproape ne­­sch­ibată: — «In partea din urmă a lucrării tale ai combătut politica lui Mihai­ Viteazul. Admit că nu exista atunci sentimentul naţional, după cum nu exista nici in alte ţări; dar valoarea lui Mihai Viteazul ca simbol al întregirei neamului rămâne în­treagă. De câte ori ne gândim la Ardeal, ne gândim la dânsul ; el e de fapt întâia confirmare reală a drepturilor noastre a­­supra acestei ţări. Vezi, tu ai dat prefe­rinţă politicii de conservare şi de opor­tunism a lui Ştefan cel Mare şi a altor voevozi. Desigur că acest opor­tunism e bun la timpul său , dar adă-ţi aminte că nu trebuie să confunzi mij­loacele cu scopul. Oportunismul în po­litică e de multe ori un mijloc foarte bun, nu e însă decât un mijloc. Peste os­cilaţiile unei politici oportuniste trebuie să fie însă ceva mai înalt, mai nobil, tre­buie un scop, un ideal. Nu trebuie să exagerăm nici într’un sens nici în altul. — „Iţi repet, răspunsei, că n’am vor­bit despre oportunism în general. Am spus numai că a fost folositor lui Ştefan cel Mare în vremea lui, şi că părăsirea lui de către Mihai a adus poate dezastru acestuia... Tatăl meu mă întrerupse. — „Ai condamnat pe Mihai■ Viteaz­ul pentru că n’a reuşit. Crezi că o acţiune trebuie judecată numai după rezultatele ei imediate? Uite, revoluţia dela 48 s’a sfir­­şit printr’o catastrofă, şi totuşi după câţi­va ani Tata şi cu tovarăşii săi s’au întors învingători şi ideile lor au triumfat. Şi să nu crezi că misiunea lor a fost fără folos sau fără urmări, a pregătit şi deşteptat ţara. Prusia înainte de războaele de la 66 şi 70 a trecut prin multe nenorociri; în­­nainte de Sadova şi da Sedan au fost Jena şi Olmitz. Dar Italia e un exemplu şi mai bun: adui-ţi aminte că Piemontul în 48­9 a fost zdrobit la Novara, că re­voluţia din Italia a fost înăbuşită. Dar toate aceste înfrângeri au pregătit renaş­terea Italiei de la 59, Italia lui Victor E­­manuel şi a lui Cavour. Şi nu e nevoie să ne ducem aşa departe, în războiul de astăzi, dacă înving aliaţii,—adică nu, când vor învinge aliaţii, căci aceasta e sigur — situaţia Serbiei, care a fost zdrobita, va fi mult mai bună de­cât aceia a Greciei care a ramas neutră. Noi putem spune că Mhai ne-a deschis calea, că a fost un premergător şi un pregătitor al zilelor de astăzi. E o regulă aproape generală în na­tură că acel ce lucrează la ceva e un in­conştient. îşi dă totdeauna seamă lucră­torul de pietre scumpe de frumuseţea ju­vaerului pe care îl ciopleşte ? Regii Fran­ţei de altă dată nu ştiau că, aducând mo­şii şi petece de pământ sub stăpânirea lor, formau naţia franceză de astăzi. Şi pe urmă zici că erau în politica noastră două curente: unul de zmerenie şi altul de ridicare. Aceasta e drept, de pildă Vodă Bibescu spunea la 48: „Soarta a­­cestei ţări e de a fi în veci zmeritâ". Fi­reşte, cu astfel de idei, n’am fi ajuns a­­colo unde suntem acum; era nevoie de revoluţia de la 48 ca să le schimbe. De ce pilda şi chipul lui Mihai­ Viteazul sunt mult mai vii astăzi în poporul nostru de­cât chiar figura lui Ştefan Vodă ? Fiind­că a dat o formă reală aspiraţiilor noas­tre. Şi noi ne putem găsi în astfel de îm­prejurări: nu ştiu cum se va desfăşura războiul, putem să fim învingători, putem avea soarta Serbiei, dar vom fi confirmat în mod imprescriptibil drepturile noastre asupra pământului nostru. — „Atunci.... — „Vezi că momentul de faţă e ho­tărâtor ; dacă se încheie pacea fără noi, vom fi zdrobiţi între o Ungarie mare şi o Bulgarie mare. Trebuie să vază lumea ce voim şi pentru ce voim". Cu acest gând s’a pornit războiul în­tregirii. _________ — Uaela ziare au publicat ştirea că d. VmUiâ Brătianu ar fi cemu&i- G*t d ltd Chirks Rist, ştiri ^defavo­rabila asupra siiustiuaei ffsanciare şi sconomUe & țărei. D. Viutiu Brâtianu ne autoriză să dâsmiţim categoric aceste ştiri. Nil nu putem nici măcar presu­pune că d. Rist ar fi putut face o asemenea comunicare oficioaselor de mâna stângă sau de mâna dreaptă ale guvernului. ARDEALULUI Ardealule, străvechiule Ardeal Martirizat de hoardele flămânde, Pământ, în care doarme Decebal Sub zările senine, surâzânde. Ardealule, Ardealule străbun Martirizat de neamul lui Arpad Pământ sfinţit cu urlete de tun Când sângele curgea fără de vad, In sânul tău, acuma plin cu flori Cu visuri, cu­­baroc şi cu iubire, Altă dată se’nalţau spânzurători Şi se clădeau întinse cimitire. Prin codri păsărelele plângeau Şi văduvele suspinau la porţi Isvoarele în hohote gemeau Şi mamele ’şi plângeau copiii morţi. Răspântiile toate ’ţi erau pline De oase şi de cranii putrezite Şi valurile râurilor line Strângeau mereu, dureri nestăvilite. Pe ceru ’nseninat, pribeagul soare Era mai pal, mai trist şi mai străin Şi holdele pe’ntinsele’ţi ogoare In foc să aibă ploae—aveau venin. Bisericile îţi erau închise Şi şcolile ’ţi erau maghiarizate Iar visurile îţi mureau ucise Pe drumurile lungi şi sbuciumate. Prin­­­mulţi grele îţi suiau Cristoşii Calvarurile fără de sfârşit Şi câmpurile toate ’ţi erau roşii De focul, ce ardea neconten­t. Dar astăzi, când s’au dus acele vremuri Şi visul milenar ţi s’a ’mplinit Când nu mai plângi şi nu te mai cutremuri Sub lanţul de robie, ruginit. Te prinde’n hora veche, strămoşească Să iasă din mormânt şi Decebal Şi’n sânu’ţi numai visuri au să crească C’al nostru eşti de-acuma, drag Ardeal. A. GURGU Cronica Politică Reapariţia Bandei Hăbuc De când actualul guvern a înţeles să desfiinţeze orice urmă de poliţie rurală, populaţia liniştită a satelor este adesea ori calcată de către bande organiste. Satul Osoi a fost ori victima îndrăzne­ţei a trei indivizi care după ce au terori­zat pe primar şi funcţionari, au plecat să opereze mai departe. Atragem atenţiunea d -lui Prefect de Ju­deţ şi a d- lui comandant al companiei de Jandarmi asupra acestor vizite inopinate cu rugămintea de a identifica pe cei trei muşchetari de codru, printre care se re­marca un crai bătrân şi smolit fe­­­ţă. După informaţiunile culese la faţa lo­cului, tulburătorii lini­ş­tei şi insultătorii au­torităţilor de la Osoi, sunt trei persoane simandicoase : TA. J. Ilea Steinberg A­­bator, Băluţă durea, avocatul marilor proprietari în materie de expropriere îm­potriva sătenilor şi Costache Vasiliu fost magistrat de tristă memorie. Trei Doamne e... toţi trei! Peste veacurile de stăpânire stră­ină, care s’a întins asupra poporu­lui ro­mân, au răsărit vremuri se­nine, pe gări le prăznuim astăzi. Se împlinesc zece ani de când România a fost întregită cu ţinu­turile răpite din trupul Dacici-Tra­­iane. Zece ani de când poporul român respiră la libertate pe plaiurile lui st­ăîtoşeşti, căci nie-a fost dat ca să trăim vremuri de obidi şi de împilare străină în cuprinsul pă­mântului nostru. Aten­t !n lupta şi deprins cu ne­voia, poporul român a trăit veacuri dearândul, în nădejdea zilelor de astăzi. Generaţii dearândul au luptat, s’fflU sacrificat şi au sperat în îm­plinirea idealului care ne călăuzea pe toţi. Românii de pretuti­deni au trăit cu înfrigurare vremurile da liber­tate cari s’au aşezat în alte ţări în veacul al XIX-tea. Şi ei trăiau cu speranţa că a­­ceste vremuri vor veni şi pentru noi. Luptători, da la cei mai tineri până­­ cei mai bătrâni, cu cuvân­tul şi cu scrisul, s’au jertfit pe al­tarul Cau­zei naţionale. Şi când re­trăim vremurile trecute, nu putem să nu ne gândim la aceşti luptă­tori, cari şi-au înscris numele în cartea de aur a neamului româ­nesc. Nu putem uita pe acei martiri ai românismului, Horia, Cloşca şi Crişan, pe Sim­ion Bărnuţiu, pe A­­vram­ Iancu, pe Buteanul şi pe Mi­tropolitul Andrei Şaguna. Nu pu­tem uiti pe închişii de la Seghedin, cari trebuiau să-şi ispăşească pe­deapsa faptului că se născuseră români sub stăpânire maghiară. Şi când zările reînvieri naţio­nale au început să se ivească, a­­tunci armata română, sub glorioa­sa conducere a Regelui Ferdinand a păşit cu încredere în marele război de dezrobire. Poporul român din Ardeal, în­­tr’un singur glas, urmând chema­rea de veacuri a tuturor luptăto­rilor pentru neam, la Alba-Iulia, alături de conducătorii lui în frun­­te cu veneratul fruntiş Gheorghe Pop d£ Băse­li, a proclamat unirea pe vecie cu regatul României. Un set măreţ. Un act solemn, consfinţit deplin de conducătorii ţării noastre, Regele­­Ferdinand şi Ion I. C. Brătianu, care şi-au legat numele de acest mare act naţional. România Mare era înfăptuită prin hotărârea conducătorilor ei şi prin vitej­a armatei române care va rămânea pildă generaţiilor vii­toare. Retrăind clipele grele dar victo­rioase şie conştiinţei româneşti de acum zece ani, ne îndreptăm gân­dul către toţi martirii neamului şi chemăm spiritul lor, spre a trezi solidaritatea şi uniunea sacră, între fii neamului nostru, atât de nece­sară în aceste vremuri. Sacrificiile şi luptele din trecut, trebue să ne fie mereu în minte şi să ne îndreptă paşii îa viitor. Emil Daconescu După zece ani Unirea Ardealului Alegerea pentru Camera­ ­- Secţiile de votare în Iaşi - IN ORAŞ Biuroul central electoral al jude­ţului nostru a repartizat alegătorii, pentru alegerile din ziua de 12 DECEMBRIE a. c., în modul următor: La secţia Ia, şcoala „Principesa Maria“ vor vota alegătorii de la 1—1500 inclusiv; la secţia Il-a, şcoala „M. Ko­­gălniceanu“ vor vota alegătorii dela 1501 —2949 inclusiv (ambele secţii din circ. judecătorească a ocol. I urban). Circumscripţia judec. ocolului II Ur­ban : la secţia I, şcoala „ V. Adamachi“ vor vota alegătorii dela no. 1—1700 in­clusiv ; la secţia Il-a, şcoala „P. Poni“, vor vota alegătorii dela no. 1701—3350, iar la secţia Il- a în localul şcoalei „Gh. Asachi“ vor vota alegătorii dela no. 3351 —4962. Circumscripţia ocol. 1 mixt: la secţia I-a, şcoala „Vasile Conta“ vor vota a­­legătorii cu no. 1—2130; la secţia il-a, la şcoala „Principele Ferdinand" vor vota a­­legătorii dela no. 2131—4245, iar la sec­ţia IlI-a, şcoala din com. Copou, vor vota alegătorii din com­. Copou, Rediu­ lui Ta­tar, Vânători şi Holboca. Circ. ocol. 11 mixt, la secţia l-a, ju­dec. ocol. 11 mixt, la şcoala „Cuzi Vodă“ vor vota alegătorii dela no. 1 —1450 in­clusiv; secţia 11-a, la şcoala „G. Negri“ vor vota alegătorii cu no. 1451—2893 şi alegătorii cu no. peste 2893; secţia 1l- a, în corn. Bucium, vor vota alegătorii din corn. Bucium, Ciurea, Bârnova, în localul primăriei Bucium; la secţia IV, în comu­na Costuleni, vor vota alegătorii din corn. Costuleni, Pocreaca, Schitu Duca, în lo­calul şcoalei Costuleni, iar secţ a V-a, în com. Poeni, vor vota alegătorii din corn. Poeni, Tomeşti, O joi, în localul primăriei Poeni. IN JUDEŢ Circ. ocol. P.-lloaie, pe secţia l-a, în localul primăriei P.-lioaiei vor vota alegă­torii din corn. Erbiceni şi P.-Iloaiei; sec­ţia 11-a, în localul şcoalei din com. Du­­meşti­, vor vota alegătorii din corn. Du­­meşti, Sineşti, Mădârjac, Popeşti, iar sec­ţia 1ll-a în localul şcoalei din Cucuteni, vor vota alegătorii din corn. Leţcani, Uri­­cani, Miroslava şi Bogdăneşti. Circumscnp. eco,. mixt, secţia l-a, la şcoala de băeţi Tg. Frumos, vor vota a­­legâtorii din com. Tg. Frumos şi Buznea; secţia 11-a, la şcoala din com. Brâeşti, vor vota alegătorii din com­. Brâeşti, Lun­gani şi Bălţaţi; pe secţia 111-a, şcoala din Belceşti, vor vota alegătorii din corn. Ul­mi, Liteni, Belceşti; la secţia IV-a, la şc. din Cotnari, vor vota alegătorii din corn Cârjoaia, Cotnari, Bliceni şi Hodora ; sec­ţia V-a, la şcoala din Cepleniţa, vor vota alegătorii din corn. Bădeni, Cepleniţa şi Scobinţi. Circ. judec. ocol Bulai Voineşti. La secţia I a în localul şcoalei Voineşti, vor vota alegătorii din corn. Voineşti, Miro­­nessa, Mogoseşti şi Corneşti. Circ. ocol. Barai Jiganeşi, secţia l-a, în localul şcoalei Ţiganaşi, vor vota ale­gătorii din corn. Perieni­, Ţiganaşi, Movi­­leni, Epureni, Red­iul Mitropoliei, iar sec­ţia ll-a, la sc. corn. Bivolari, vor vota­­a­legătorii din corn. Bivolari, Hermeziu şi Tabăra. Circ. ocol. Burai Şipote, secţia l-a, la primă­ra Şipote, vor vota alegătorii din corn. Şipote, Vlădeni şi Plugari; secţia ll-a la primăria Focuri, vor vota alegătorii din corn. Fântânele, Focuri, Co­rnele Caprei şi Gropniţa, iar la secţia 111-a, primăria com. Andrieşeni, vor vota alegătorii din corn. Roşcani, Glăvăneşti şi Andrieşeni Circ,­ocol rural Unghei, secţia I-a, vor vota alegătorii din com. Ungheni-Târg Floriţoaia şi Ceireni, în localul primăriei Ungheni, secţia II a în localul primăriei Ţuţora, vor vota alegătorii din corn. Pri­­sacani, Ţuţora şi Valea Mare, iar secţia II-a vor vota alegătorii din corn Pârliţi, Râdeni şi Uuţeşti în localul primăriei din Pârliţi. 1. Circ. ocol. rural Sculeni , secţia I în localul şcoaiei de fete Sculeni, vor vota alegătorii din com­. Sculeni şi Stânca ; sec­ţia ll-a, în localul şcoalei Vrăneşti, vor vota alegătorii din com. Valea Rusului, Vrăneşti şi Cioropcani; secţia III a la pri­măria Petreşti, vor vota alegătorii din com. Petreşti şi Todireşti, iar secţia IV-a la şcoala din Golăeşti, vor vota alegătorii din corn. Golăeşti, Boria şi Aroneanu. Toţi alegătorii vor vota în orele prevă­zute de legea electorală. Ziarul „MIŞCAREA" se găseşte de vânzare până la ora 1 noap­tea la debitul de tutun din Piaţa Unirei (sub clubul Naţional­ Li­­baral). CS închiriat în ograda Bill­ed Iaşilor str. Sutaşi col Mare No. 47, libera 2 camere mari pen­tru Biurou, şi magazie pentru pastrat mărfuri.

Next