Mişcarea, ianuarie 1929 (Anul 23, nr. 2-24)

1929-01-03 / nr. 2

2 fică a lui Marx este aspru şi alarmant criticată în considerentele comisiunei de judecată, care reflectă întreaga acţiune democrată, economică şi culturală a fra­ţilor Nădejde într’un cadru de absolut sever, dar de sigur adequat acelor vre­muri. Pentru aceste motive i s’au luat lui I. Nădejde catedra de la liceul naţional, fra­tele său Gh. Nădejde fiind suspendat vremelnic.­­ Dar procesul acesta n’a derutat pe şe­ful socialiştilor ieşeni, în acţiunea sa. Ion Nădejde, idealistul acelor vremuri de a­­vânt şi cultură temeinică, a perseverat în credinţele sale şi a fost pedagogul ce­lei mai generoase tinerimi de pe atunci. El a renunţat la catedra de liceu, deşi ar fi putut ocupa cu cinste şi autoritate, şi o catedră universitară. Şi-a continuat însă acţiunea propovă­duind dreptatea socială şi fiind un pro­pagator al culturei. A strâns în jurul «Contemporanului» talente distinse. A trecut apoi la „Eveni­mentul Literar“ şi de aci la „Lumea Nouă“ până ce a intrat cu toţi socialişt­i veritabili în partidul naţional-liberal care înscrisese în programul său multe din punctele programului social democrat. Ioan Nădejde a fost un apostol dar şi un martir al societăţii noastre, dar în mişcarea socialistă de pe vremuri Ioan Nădejde, prin acţiunea sa, p­in cul­tura sa vastă şi prin propaganda ce a dus-o cu sacrificarea situaţiunilor înalte pe care le-ar fi putut ocupa cu cinste, autoritate şi competinţă, rămâne o figură senină de care istoria nepărtinitoare va vorbi cu admiraţiune şi recunoştinţă. In anii din urmă acest fruntaş al inte­­lectualităţei române, a trăit retras în bi­blioteca sa urmărind de aproape viaţa po­litică şi socială în desfăşurarea ei. Cu vasta lui experienţă şi cu profunda lui erudiţie Ioan Nădejde a fost unul din­tre cei mai competinţi şi mai de autori­tate observatori ai curentelor şi fenome­nelor sociale care tulbură şi dezorientea­ză sufletul generaţiei de astăzi, iar arti­colele pe care le-a scris în contra bolşe­­vismului şi a demagogiei rămân în urma sa un adev­ărat îndreptar democra­­­tic în haosul unei demagogii atât de primejdioase. C. SATE­­NI Opera de „Asistenţă Socială“ De la Orfelinatul Israelit — Elogiarea activităţii J­oad­nei Olga Sturdza — La serbarea Pomului de Crăciun ce a avut loc la „Orfeinatul Israelit­“ din str. Mârzescu, doamna Otilia Braunskin a rostit următoarea cuvântare : Doamnă prezidentă, Onorată asistenţă, Dragi copii, «Iată-ne iarăşi la poarta unui nou an. După grele şi sbuciumitoare zile, după griji aproape insuportabile ne îndreptăm spre Anul Nou ce vine. Ce ne va aduce el ? Iată o întrebare la care nimeni nu poate răspunde. Sperăm în mai bine. Dacă însă privim în trecut putem să ne dăm seam­ă de ceeace am făcut şi mai ales la acea ce n’am avut posibilitate să facem. Desigur că ne dăm seamă că se impun In acest aşezământ mari reforme, dar dat fiind greutăţile financiare prin care am trecut şi trecem, n’am avut posi­bilitate decât să facem un început de re­formare a clădirei care nu mai corespunde nevoilor noastre. Suntem deabia la început, sperăm să ducem opera noastră mai departe. Dar ca ea să se înfăptuiască desigur că este ne­­voe ca toţi cari au posibilitatea să nu vie un ajutor. Evident, că din partea soc. „Ocrotirea Orfanilor din Rasboi“ nu avem a ne prâa­­ge, ba din contra avem datoria să recu­noaştem, că soc. „Cer. Orf.dn R­ăzboi“ ne-a dat şi ne dă un nepreţuit ajutor, fără de care Orfelinatul nostru design că n’ar fi avut posibilitatea să dăuneze. In consecinţă gândurile­­noastre se în­dreaptă înspre această instituţie şi în spe­cial în­spre prezidenta ei d-na Olga Sturd­­za, care trecând peste orice sacrificii poartă grija micilor orfani. Cererile noastre au găsit ecou întotdeauna in această inimă nobilă pentru care rugăm puternic să re­verse pronia cerească asupra ei dându-i puterile necesare pentru lupta ce du­ce şi pentru reuşita operei. Un eveniment desigur important în in­stituţia noastră este căsătoria primei or­fane Eli Moise. Orfelinatul şi-a făcut da­toria Inzestrâ­nd’o şi tîntemeindu-l un că­min pe care dorim să fie fericit. Cu această ocaziune s’au manifestat câte­va inimi caritabile pentru care le a­­duc mulţumirele mele în numele celor că­sătoriţi. Instituţia trăeşte, şi căutăm să-i dăm tot sufletul nostru. T­rebue însă să recunoaştem un fapt dureros pentru mine, că suntem puţine forţe care luptă pentru acest aşe­zământ. Ne lipsesc persoanele în condu­cerea aşezământului, sunt sigură, că din lipsa acestui interes Orfelinatul sufere şi nu progresează. Doresc ca noul an ce a venit să dea mai multă dragoste colegelor mele pentru acest aşezământ. Iar vouă, copiilor, vă doresc mai multă recunoştinţă pentru acei ce luptă pentru creşterea voastră. Şi încheind cuvintele mele şi mulţumind tuturor acelora ce au un vechiu binevoi­tor pentru micii orfani li doresc conform unei bune tradiţii» . La Mulţi Ani ! In seara de revelion a avut loc în ca­sele doamnei Otilia Braunstein o frumoasă serbare artistică al cărei venit a fost des­tinat acestui orfe­nat, REP. Din Tg.-Frumos Aşa zisul ziar «Presa» apărut de cu­rând, găseşte de cuviinţă să calomnieze pe dl. I. Tessaro fostul primar al urbei Tg.-Frumos, arătând că şi-ar fi însuşit suma de 12.000 lei pe care epitropia Sf. Spiridon a dat-o pentru facerea unui gard despărţitor între spitalul acestei epitropii şi şcoala de băeţi. Iată însă care este „adevărul“ pentru a spulbera această calomnie ordinară adusă pentru a face oarecare impresie asupra u­­nora din cetăţenii străini de cauză, în ve­derea alegerilor comunale cari bat la uşă. Onor. epitropia Sf. Spiridon şi mai cu sea­mă Comuna, ca o măsură urgentă în interes higienic şi de salubritate publică, pentru a evita bolile contagioase ce co­piii de la şcoală ar putea contracta prin apropierea cu diferiţi bolnavi din spital, a hotărât să se facă acest gard, conve­­nindu-se ca Primăria să dea din materia­lul prim ce are, iar epitropia suma de 12.000 lei pentru restul de material și stâlpii trebuitori. Ia acest scop s’a cumpărat materialul, conform facturei dela furnizorul H. Segal, parte din el fiind deja transportat în o­grada spitalului, iar restul din material c­­in-1 avea, conform facturei în ce priveşte calitatea şi dimensiunile cerute, a rămas ca să-l procure ; întârziindu-se din cauza timpului nefavorabil, lucrarea este în curs şi se va achita lucrătorilor angajaţi la ter­minarea ei după ce se vor fi făcut for­mele de recepţie în regulă de către onor. epitropie. Ori şi câte acuzaţiuni de acest fel se vor aduce însă, faptele rămân „fapte“, iar toate cheltuielile făcute de sub fosta administraţiune a d­lui Tessaro, au fost cercetate şi controlate în atâtea rânduri de cei îa drept şi de pe urma cărora lo­cuitorii acestui târguşor au avut : „apa, canalizarea, piaţa, hala, abatorul, trotua­rele, lumina, etc.“. lată cum se zvârcolesc sărmanii şi prin ce mijloace urâte şi josnice cred că vor putea smulge voturile cetăţenilor. CORESP. 0 recepţie la d-na şi dl. Constantin Tom­a Alaltăieri în după amiaza ajunului de anul nou, a avut loc în prezenţa unei nu­meroase şi selecte azistenţe, sfinţirea noei tocuinţe a doamnei şi d-lui Amalia şi Constantin Tom­a. Au luat parte la această solemnitate : P. S­­. Arhiereul Grigore Leu, dl. prof. Gh. I. Brâtianu, doamna şi dl. I. Inculeţ, doamna şi d-nul doctor P. Cazacu, d-na şi dl. D. Dimitriu, d-na şi dl. Coroi pro­curor general, d-na şi dl. prof. dr. C. Bacalog­u, cu d-na, d-na şi dl. col. Ione­­scu, d na şi dl. col­nel dr. Pârvulescu, d-na şi dl. M. A. Bâdârău­, d-na şi d. V. G. Iamaadi, d-na şi dl C. Ifrim, d-na şi d. Em Diaconescu, d-na şi dl. col. Dobrescu, d na şi dl. leşanu preşed. Trio. S. IH­a, d-na şi dl M. Caţichi prim procuror, d-na şi dl. I. Zipa, d-na şi dl. Gr. Teodoru, doamna doctor Negel cu domnişoara, d-na şi dl. prof. N. Şerban, d-na şi dl. Gh. Vasiliu Voina, d-na şi dl. V. Frătiţă, d-na şi dl. Octav Băncilă, d na şi dl. C. Săteanu, d-na şi dl. Tutoveanu, d-na şi dl. Manea, d-na şi Teodorescu directorul Conservatorului, d-na şi dl. A. Chesneux, d-na şi dl. M. Weinrauch, d-na şi d-nul Leonida Gheorghiu, d na şi dl. prof. C. Demetrescu, d-na şi dl. Stoian, d-na şi d. Beturan, d-na şi dl. ing. Andriescu-Cale. Dom­işoarele : Pia Gheorghiu, Lizetta Negel, general Frimu, Lucia Cali­nschi, Sanda Bârsan, Adina Buzatov, Felicia Io­­nescu, Daria Ghenovici, d-rele Lydia, Miza şi Geta Teodoru, Macri, Caner, A­­lice Vizanti, D-nii Inginer Niţescu, Ed. Lăzărescu se­nator, Valriu Bulgaru, Gh. Dimitriu ma­gistrat, J. Adace, R. Suţu, I. Dafin, prof. V. Ghiţu, Gh. Baileanu, E. Pavelescu, prof. D I. Ghiga şi Georgescu (de la Con­servator), Radu Botez, maior Bogdan, a­­vocat C. Tăutu, P. Gheorghiane, fraţii Scriban, locot. Pleşoianu, doctorand Ro­meo Puiu, locot. Puiu, locot. Ghercule­­scu, Stoicescu, Naum, Ernest Iamandi, Pisoschy, Pilat, Străjescu, I. Caner, G. Băncila, V. Ionaşcu, I. Cali­nschi, V. Şte­­fânescu, J. Ionescu, G. Vizanti, Macri, V. Bastachi. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhiereu Grigore Leu asistat de preoţii Tudorache şi Gheorghiţă, după care prea­sfinţitul vicar a rostit o cuvân­tare binecuvântând activitatea filantropică a d-nei Amalia Toma, activitatea socială şi obştească a d-lui C. Tom­a şi făcân­­du-li bune urări de anul nou. MIŞCAREA D-nii profesori N. Teodorescu directo­rul Conservatorului (violoncel) prof. I. Ghiga (prim violist) şi Radu Botez (se­cund) au executat un concert „Trio" de Tartini în aplauzele azistenţii. S'a servit un bufet bogat, onorurile ca­sei fiind făcute de sărbătoriţi d-na şi dl. Const. Toma şi de tinerii lor fii Se­bastian şi Adrian Toma. In sunetul orchestrei militare a urmat­­ dansul care a continuat până la ora 6 a. m. Informaţii — Ieri, prima zi a anului nou membrii organizaţiei noastre, con­form vechii tradiţii, au vizitat pe şeful nostru d. Ch. I. Brâtianu, exprimânndu-i felicitufl de anul nou şi urându-î să continue a con­duce organizaţia pe drumul ace­loraşi succese cu care a intrat în viaţa politică, pentru binele Iaşu­lui şi şi ţării. Aceste sentimente au fost căl­duros exprimate de d­an C. To­mi, prof. dr. Bacaloglu, Gh. Va­­siliu-Voina, Marinescu, Ed. Lătă­­rescu şi prof. I. Constantine­scu. Dl. Gh. Brăthitu a răspăn­s mulţumind numeroasei asistenţe pentru această spontană dar sinceră şi entusiasto manife­staţiune uvând tuturora un an bun şi fericit. — Faţă de cele ce­­au petrecut anul organizaţiei guvernmen­île din localitate şi faţă de proce­­deile şi nouile uzanţe introduse de către şeful guvernului, în ce prive­şte raporturile cu majoritatea, d-nii N. Gananău şi A. Giurea au refu­zat a-şi da demisiile din mandatele pe care le deţin, cu senatori. P­eri dimineaţă la ora 10, d. V. Fio­­rescu din str. Speranţei 6, trecând prin faţa locuinţei d-lui maior Ambrozie din aceiaşi stradă, a constatat că, deşi lip­seşte de acasă, totuşi uşa era deschisă iar înăuntru lumină Cazul a fost adus la cunoştinţa poliţiei pentru a cerceta dacă nu este vorba de un furt. — Luni după amează la ora 5 a avut loc în saloanele societăţei de «Sport şi Muzică», serbarea tradiţională din ajunul □oului an. A insistat un public foarte nu­meros. — In cursul nopţii de anul nou, agenţii Sirnea, Olteanu şi Suliţeanu au făcut o serie de descinderi şi operat arestări, la diferite Încuiaţi unde posedau informa­­ţiuni că s’ar adăposti spărgători. Au fost arestaţi doi indivizi. — Au fost arestaţi ori după amează, ţiganii nomazi Anton Ciurân și Marcu Ciulău originari din corn. Bahna, Vaslui, autori ai unor furturi de mărfuri comise în localitate. — D. G. Topârceanu a fost numit in­spector al artelor—ca literat. — ACCIDENTUL DIN STR. PALAT. O nenorocire a fost evitată ori după a­­miază, în str. Palat. Sârma el­ctrică a tramvaiului rupându­­se la un anumit loc, a căzut jos pe pă­mânt, primejduind pe trecători. La un moment dat a trecut pe str. Palat o că­ruţă cu un cal, în care se afla muncitorul Haim Rozemberg din str. Descărț­ătoarei 22. Ajungând în dreptul locului, unde se rupsese sârma electrică, şi neobservând-o calul a calcat pe ea fiind imediat puter­nic curentat şi ucis. La ţipetele celorlalţi trecători cari observaseră cauza morţii calului, muncitorul nu s’a apropiat, pu­tând astfel scăpa şi el de la o moarte sigură. Lucrătorii uzinei au reparat apoi sârma electrică pentru a se evita noui accidente şi nenorociri. — Toţi comercistiţii şî depozitarii de băuturi 8â«l­t«*ss—rachiu, vin, tes­covină etc.—sant obligaţi ca de astăzi până la 15 Lnastis r. c.—conform Lgii votate la ajunul anului nou— să faci declaraţii administraţiei fi­­nn.tare «răiâad cantitițilu afi&te ta dep^zirol« lor și a plăti diferența de Lxa—ori noua taxa îa termen de trei Iau! d*la data expirărd terme­nului declarftiei. Pentru sumele neplătite Ia data exigibilității se va percepe o dobândă de 9 la sulă până la xîua plății. Toate declarațianiie sa vor verifica de sgsaţii fiscului csra îa aeest scop vor fi'uîsu face orice fel de consta­tări. Toţi atei curl nu vor face decla­raţii Ia termenul fix st, sm fac de­claraţii inâXâCte Iu scopul de ei sus­trage produsei« dela taxare se vor , «M»d*psi CU snundi fixă di­n 5000 — 50.000 iei şi cu juduitul tsx şi de con­sumaţie cuvenite fiscului. EXPOZIŢII: 0. BiX.K­.SE—pictură — «Viaţa Româ­nească», lângă Primărie. 1. LO­­MOVICI—aquarelă—sala Braşcu R. HETTE—sculptură—sala Braşcu. Constituirea blocului parlamentar basarabean Buc.­­ Dl. C. Stere, care știa de mai înainte că d. Mâniu va cere demisiile tuturor parlamentarilor din majoritate, a procedat din timp la fel: a luat toate demisiile parlamentarilor aleși în Basarabia pe listele guvernului. Faptul s’a produs în deplini înţelegere, întrucât basarabenii s’au văzut în totul reduşi la centru şi întrucât ştiu că d. P. Ha* Hp© «ta ca şi inexistent în viaţa politică a Basarabiei Parlamentarii basarabifil fau constituit într’un bloc aparte alegând următorul comitet da conducere: Pr®?adm­îe, d­nli I. Codreanu şi I. Scodigor vice­preşedinţi; secretari d-nii Moraru şi Lupescu. Presa „independentă“ a guvernului a început atacurile con­tra parlamentarilor basarabeni. De azi se aplică nouili Impozite tsxsle pa îux. Pe cifre de *ff «*e. Taxata pe alcool, pe spii denaturat, țuică, vin, etc. Buc.— Cu începere de szl, 2 Ir nuarie,—(ieri fiiad sărbătoare)-ai pas îa fepîh­sra tsmsils impozite p lux și cifra da afaceri. Toate produsele prevăzute la at­tîcorile 1356 până la 1864 inclusivl cari saat trecute !n txbîoal B sdii impuse cu 10 la sută să fie trecui îa hblool A și să fie impuse cu i la sută.­­ Acelea csrl sunt azi impuse col la sută se trec Ia Ubela B. și se ir paa ca 10 la sută. Tot azi s’e pus îi aplicare legi p&nîru sporirea taxeior pe spirtoa) şl anume: O Lei 4 de fiecare grad de os, sp­­i­tal destinat a se ta trebuinţa de I- ° bricile propriu zise , fabricarea pt ramurilor, apă de Colorate, apa , gură şi alte asemenea produse. b) Lei 2 de litru taxa de denat­are pentru alcoolul de cereale, i­­enii, melasă şi alt® materii. c) Lei 1.50 de fiec­re grad decs­­tru ţuică, spirtul şi rachiurile o fructe, drojdie de vie, tsscovică!­alia derivate dla fructe ori carer fi tăria alc&Hcă. La aceste produse fără deossi» da t&rla sh­oUca, sa vs percvpti tsxa sdvalorem srsdusa 3a 5 ia *d. a) Lei 30 pe decalitre berea. e) Lei 10 pe decalitrat vinul. f) Lei 20 pe litrul de sxmp lui*­ia via taxat. g) Lei 40 pe litrul de ş?mp si® dia via netfexet. Alcoolul metilic e supus sceldis trxa ca și alcoolul etilic -dată fiii iatrebsințărei. Nsulte impozite pe salarii şi pe venit Buc.— Pa­sim de asi mai intră în vigoare următoarele noui impozite: Impozitele actuale asupra venituile valorilor mobiliare prevăzute de Art 22 din legea pentru unificarea contri­buţiilor directe, se sporesc cu 10 l su­.a. Asemenea şi impozitul mobiliar pn­văzut de Art. 122 din citata lege­­ Art. 6 din legea pentru completre unor disposițiuni din legea contribi­ţiunilor directe din 15 Noembrie 1928. Cote­le prevăzute de Art. 64 din lege pentru unificarea contribuțiunilor di­recte se sporesc în felul următor: Pentru veniturile globale imposibil până la 40.000 de lei inclusiv etc 1 la sută. Prntm veniturile globale mai mi de 40.000 de lei cu 20 la sută. Actualele cote adiţionale prevăzut de Art. 72 aliniatul 4 se menţin. Conferinţe anti-religioa­­se la Leningrad Moscova. (Geps).­Cu prilejul săr­bătorilor da Crăciun, Ageniţia Ub­r cugetătorilor din Leingrad a dez­­voluat o activitate excepţională. Au fost organizate 360 conferinţe ş festivaluri anti religioase. Un nou cifiu la Bula- Budapesta (Ceps).­­ Acum câteva zii a murit în Ungaria călăul Karl Gold. 3 ore după i­oartea lui, ministerul de ju­­tiţie maghiar a primit peste 100 cerei pentru acest loc. Este interesant că prin­­tre candidaţi la funcţiunea de călău e află un mare număr de foşti funcţionai de stat şi particulari, cari sunt azi făă ocupaţie. După cum se anunţa fes, noii călăui din Budapesta va fi unul din aju­toarele lui Gold. Iași—Str. Sinttscs Mr. 1 Soviite de falşii ci banc­­notele româneşti Cetatea-Albă.— Se anunţă că org­.­­nele sigu­anţei locale în urma cer­cetărilor întrep­inse au stabilit că bancnotele false de o mie lei cari circulau în localitate, provin din Ru­sia sovietică. La Ghiş­uiu au fost de asemeni descoperite că­va bancnote false. . Banii falsificaţi au fost introduşi în mod clandestin de peste Nistru. Bănuindu se participarea­­ câtor­va locuitori din punctul Atachî, că această afacere, cari ar fi înlesnit introducerea clandestină a banilor în România, organele siguranţei au făcut percheziţii la numiţii indi­vizi. Cercetările de până acum n’au dat însă rezultate pozitive. Investi­gaţiile siguranţei continui în direc­ţia identificărei persoanelor care in­troduc bancnote false în România. o apropiere bulgaro-iu­­goslavi Sofia (Ceps).­Zilele acestea a sosit­­ la Sofia o delegaţie a învăţătorilor iugo­slavi ca să trateze cu asociaţia învăţăto­rilor bulgari pentru o înţelegere pe baze culturale educative. Delegatul iugoslav Petrovici a declarat că învăţătorii iugoslavi vor să lase la o parte toate certurile politice dintre iugo­­slavi şi bulgari şi să se consacre educa­ţiei generaţiei viitoare, menită să realize­ze o adevărată apropiere între ambele na­ţiuni. Delegaţia iugoslavă a cerut învăţători­lor rurali ca să crească copii bulgari în aceleaşi sentimente. J­ugoslavii au fost primiţi şi de ministrul bulgar al instruc­ţiunii publice Naidenof, care a promis sprijinul său în direcţia apropierii cultu­rale sârbo-bulgare. Cel mai preţios cadou de Anul Nou este o fabrică proprie de Şampanie ce vă procuraţi de la Regies Andrieşeu de sub (HOTEL TRAYAN) numai cu 1000 lei preţ redus special de sărbători vi se vinde un Auto-Sifon Sparklet cu 12 tuburi de acid carbonic, care rămân proprietatea c­stră, pe lângă şampanie mai puteţi fabrica într’un singur moment o sticlă de sifon dublă figienică cu apă fiartă mai puteţi fabrica tot cu acest cost ori­ce ape minerale : Vichi, Karlabud, Lithine, precum şi Vin spumos, Limo­nada, Citronadă, Punciu de lapte etc. COMANDAŢI LA mm max Furnizorul autorităţilor Str. Costa­che Negri 58 de vânzare casa Situată în apropiere de comisia III-a având un hol­, 5 camere bine îm­părţite, o bucătărie, o şură, un be­­ciu peruit, curte mare cu planta­ţie, apă, lumină electrică, înlesniri de plată A se adresa la Admintistraţia z­a­rului între orele 8 —1 dim. în fie­care zi. 30—5

Next