Mişcarea, ianuarie 1929 (Anul 23, nr. 2-24)
1929-01-03 / nr. 2
2 fică a lui Marx este aspru şi alarmant criticată în considerentele comisiunei de judecată, care reflectă întreaga acţiune democrată, economică şi culturală a fraţilor Nădejde într’un cadru de absolut sever, dar de sigur adequat acelor vremuri. Pentru aceste motive i s’au luat lui I. Nădejde catedra de la liceul naţional, fratele său Gh. Nădejde fiind suspendat vremelnic. Dar procesul acesta n’a derutat pe şeful socialiştilor ieşeni, în acţiunea sa. Ion Nădejde, idealistul acelor vremuri de avânt şi cultură temeinică, a perseverat în credinţele sale şi a fost pedagogul celei mai generoase tinerimi de pe atunci. El a renunţat la catedra de liceu, deşi ar fi putut ocupa cu cinste şi autoritate, şi o catedră universitară. Şi-a continuat însă acţiunea propovăduind dreptatea socială şi fiind un propagator al culturei. A strâns în jurul «Contemporanului» talente distinse. A trecut apoi la „Evenimentul Literar“ şi de aci la „Lumea Nouă“ până ce a intrat cu toţi socialişti veritabili în partidul naţional-liberal care înscrisese în programul său multe din punctele programului social democrat. Ioan Nădejde a fost un apostol dar şi un martir al societăţii noastre, dar în mişcarea socialistă de pe vremuri Ioan Nădejde, prin acţiunea sa, pin cultura sa vastă şi prin propaganda ce a dus-o cu sacrificarea situaţiunilor înalte pe care le-ar fi putut ocupa cu cinste, autoritate şi competinţă, rămâne o figură senină de care istoria nepărtinitoare va vorbi cu admiraţiune şi recunoştinţă. In anii din urmă acest fruntaş al intelectualităţei române, a trăit retras în biblioteca sa urmărind de aproape viaţa politică şi socială în desfăşurarea ei. Cu vasta lui experienţă şi cu profunda lui erudiţie Ioan Nădejde a fost unul dintre cei mai competinţi şi mai de autoritate observatori ai curentelor şi fenomenelor sociale care tulbură şi dezorientează sufletul generaţiei de astăzi, iar articolele pe care le-a scris în contra bolşevismului şi a demagogiei rămân în urma sa un adevărat îndreptar democratic în haosul unei demagogii atât de primejdioase. C. SATENI Opera de „Asistenţă Socială“ De la Orfelinatul Israelit — Elogiarea activităţii Joadnei Olga Sturdza — La serbarea Pomului de Crăciun ce a avut loc la „Orfeinatul Israelit“ din str. Mârzescu, doamna Otilia Braunskin a rostit următoarea cuvântare : Doamnă prezidentă, Onorată asistenţă, Dragi copii, «Iată-ne iarăşi la poarta unui nou an. După grele şi sbuciumitoare zile, după griji aproape insuportabile ne îndreptăm spre Anul Nou ce vine. Ce ne va aduce el ? Iată o întrebare la care nimeni nu poate răspunde. Sperăm în mai bine. Dacă însă privim în trecut putem să ne dăm seamă de ceeace am făcut şi mai ales la acea ce n’am avut posibilitate să facem. Desigur că ne dăm seamă că se impun In acest aşezământ mari reforme, dar dat fiind greutăţile financiare prin care am trecut şi trecem, n’am avut posibilitate decât să facem un început de reformare a clădirei care nu mai corespunde nevoilor noastre. Suntem deabia la început, sperăm să ducem opera noastră mai departe. Dar ca ea să se înfăptuiască desigur că este nevoe ca toţi cari au posibilitatea să nu vie un ajutor. Evident, că din partea soc. „Ocrotirea Orfanilor din Rasboi“ nu avem a ne prâage, ba din contra avem datoria să recunoaştem, că soc. „Cer. Orf.dn Război“ ne-a dat şi ne dă un nepreţuit ajutor, fără de care Orfelinatul nostru design că n’ar fi avut posibilitatea să dăuneze. In consecinţă gândurilenoastre se îndreaptă înspre această instituţie şi în special înspre prezidenta ei d-na Olga Sturdza, care trecând peste orice sacrificii poartă grija micilor orfani. Cererile noastre au găsit ecou întotdeauna in această inimă nobilă pentru care rugăm puternic să reverse pronia cerească asupra ei dându-i puterile necesare pentru lupta ce duce şi pentru reuşita operei. Un eveniment desigur important în instituţia noastră este căsătoria primei orfane Eli Moise. Orfelinatul şi-a făcut datoria Inzestrând’o şi tîntemeindu-l un cămin pe care dorim să fie fericit. Cu această ocaziune s’au manifestat câteva inimi caritabile pentru care le aduc mulţumirele mele în numele celor căsătoriţi. Instituţia trăeşte, şi căutăm să-i dăm tot sufletul nostru. Trebue însă să recunoaştem un fapt dureros pentru mine, că suntem puţine forţe care luptă pentru acest aşezământ. Ne lipsesc persoanele în conducerea aşezământului, sunt sigură, că din lipsa acestui interes Orfelinatul sufere şi nu progresează. Doresc ca noul an ce a venit să dea mai multă dragoste colegelor mele pentru acest aşezământ. Iar vouă, copiilor, vă doresc mai multă recunoştinţă pentru acei ce luptă pentru creşterea voastră. Şi încheind cuvintele mele şi mulţumind tuturor acelora ce au un vechiu binevoitor pentru micii orfani li doresc conform unei bune tradiţii» . La Mulţi Ani ! In seara de revelion a avut loc în casele doamnei Otilia Braunstein o frumoasă serbare artistică al cărei venit a fost destinat acestui orfenat, REP. Din Tg.-Frumos Aşa zisul ziar «Presa» apărut de curând, găseşte de cuviinţă să calomnieze pe dl. I. Tessaro fostul primar al urbei Tg.-Frumos, arătând că şi-ar fi însuşit suma de 12.000 lei pe care epitropia Sf. Spiridon a dat-o pentru facerea unui gard despărţitor între spitalul acestei epitropii şi şcoala de băeţi. Iată însă care este „adevărul“ pentru a spulbera această calomnie ordinară adusă pentru a face oarecare impresie asupra unora din cetăţenii străini de cauză, în vederea alegerilor comunale cari bat la uşă. Onor. epitropia Sf. Spiridon şi mai cu seamă Comuna, ca o măsură urgentă în interes higienic şi de salubritate publică, pentru a evita bolile contagioase ce copiii de la şcoală ar putea contracta prin apropierea cu diferiţi bolnavi din spital, a hotărât să se facă acest gard, convenindu-se ca Primăria să dea din materialul prim ce are, iar epitropia suma de 12.000 lei pentru restul de material și stâlpii trebuitori. Ia acest scop s’a cumpărat materialul, conform facturei dela furnizorul H. Segal, parte din el fiind deja transportat în ograda spitalului, iar restul din material cin-1 avea, conform facturei în ce priveşte calitatea şi dimensiunile cerute, a rămas ca să-l procure ; întârziindu-se din cauza timpului nefavorabil, lucrarea este în curs şi se va achita lucrătorilor angajaţi la terminarea ei după ce se vor fi făcut formele de recepţie în regulă de către onor. epitropie. Ori şi câte acuzaţiuni de acest fel se vor aduce însă, faptele rămân „fapte“, iar toate cheltuielile făcute de sub fosta administraţiune a dlui Tessaro, au fost cercetate şi controlate în atâtea rânduri de cei îa drept şi de pe urma cărora locuitorii acestui târguşor au avut : „apa, canalizarea, piaţa, hala, abatorul, trotuarele, lumina, etc.“. lată cum se zvârcolesc sărmanii şi prin ce mijloace urâte şi josnice cred că vor putea smulge voturile cetăţenilor. CORESP. 0 recepţie la d-na şi dl. Constantin Toma Alaltăieri în după amiaza ajunului de anul nou, a avut loc în prezenţa unei numeroase şi selecte azistenţe, sfinţirea noei tocuinţe a doamnei şi d-lui Amalia şi Constantin Toma. Au luat parte la această solemnitate : P. S. Arhiereul Grigore Leu, dl. prof. Gh. I. Brâtianu, doamna şi dl. I. Inculeţ, doamna şi d-nul doctor P. Cazacu, d-na şi dl. D. Dimitriu, d-na şi dl. Coroi procuror general, d-na şi dl. prof. dr. C. Bacalogu, cu d-na, d-na şi dl. col. Ionescu, d na şi dl. colnel dr. Pârvulescu, d-na şi dl. M. A. Bâdârău, d-na şi d. V. G. Iamaadi, d-na şi dl C. Ifrim, d-na şi d. Em Diaconescu, d-na şi dl. col. Dobrescu, d na şi dl. leşanu preşed. Trio. S. IHa, d-na şi dl M. Caţichi prim procuror, d-na şi dl. I. Zipa, d-na şi dl. Gr. Teodoru, doamna doctor Negel cu domnişoara, d-na şi dl. prof. N. Şerban, d-na şi dl. Gh. Vasiliu Voina, d-na şi dl. V. Frătiţă, d-na şi dl. Octav Băncilă, d na şi dl. C. Săteanu, d-na şi dl. Tutoveanu, d-na şi dl. Manea, d-na şi Teodorescu directorul Conservatorului, d-na şi dl. A. Chesneux, d-na şi dl. M. Weinrauch, d-na şi d-nul Leonida Gheorghiu, d na şi dl. prof. C. Demetrescu, d-na şi dl. Stoian, d-na şi d. Beturan, d-na şi dl. ing. Andriescu-Cale. Domişoarele : Pia Gheorghiu, Lizetta Negel, general Frimu, Lucia Calinschi, Sanda Bârsan, Adina Buzatov, Felicia Ionescu, Daria Ghenovici, d-rele Lydia, Miza şi Geta Teodoru, Macri, Caner, Alice Vizanti, D-nii Inginer Niţescu, Ed. Lăzărescu senator, Valriu Bulgaru, Gh. Dimitriu magistrat, J. Adace, R. Suţu, I. Dafin, prof. V. Ghiţu, Gh. Baileanu, E. Pavelescu, prof. D I. Ghiga şi Georgescu (de la Conservator), Radu Botez, maior Bogdan, avocat C. Tăutu, P. Gheorghiane, fraţii Scriban, locot. Pleşoianu, doctorand Romeo Puiu, locot. Puiu, locot. Gherculescu, Stoicescu, Naum, Ernest Iamandi, Pisoschy, Pilat, Străjescu, I. Caner, G. Băncila, V. Ionaşcu, I. Calinschi, V. Ştefânescu, J. Ionescu, G. Vizanti, Macri, V. Bastachi. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhiereu Grigore Leu asistat de preoţii Tudorache şi Gheorghiţă, după care preasfinţitul vicar a rostit o cuvântare binecuvântând activitatea filantropică a d-nei Amalia Toma, activitatea socială şi obştească a d-lui C. Toma şi făcându-li bune urări de anul nou. MIŞCAREA D-nii profesori N. Teodorescu directorul Conservatorului (violoncel) prof. I. Ghiga (prim violist) şi Radu Botez (secund) au executat un concert „Trio" de Tartini în aplauzele azistenţii. S'a servit un bufet bogat, onorurile casei fiind făcute de sărbătoriţi d-na şi dl. Const. Toma şi de tinerii lor fii Sebastian şi Adrian Toma. In sunetul orchestrei militare a urmat dansul care a continuat până la ora 6 a. m. Informaţii — Ieri, prima zi a anului nou membrii organizaţiei noastre, conform vechii tradiţii, au vizitat pe şeful nostru d. Ch. I. Brâtianu, exprimânndu-i felicitufl de anul nou şi urându-î să continue a conduce organizaţia pe drumul aceloraşi succese cu care a intrat în viaţa politică, pentru binele Iaşului şi şi ţării. Aceste sentimente au fost călduros exprimate de dan C. Tomi, prof. dr. Bacaloglu, Gh. Vasiliu-Voina, Marinescu, Ed. Lătărescu şi prof. I. Constantinescu. Dl. Gh. Brăthitu a răspăns mulţumind numeroasei asistenţe pentru această spontană dar sinceră şi entusiasto manifestaţiune uvând tuturora un an bun şi fericit. — Faţă de cele ceau petrecut anul organizaţiei guvernmenîle din localitate şi faţă de procedeile şi nouile uzanţe introduse de către şeful guvernului, în ce priveşte raporturile cu majoritatea, d-nii N. Gananău şi A. Giurea au refuzat a-şi da demisiile din mandatele pe care le deţin, cu senatori. Peri dimineaţă la ora 10, d. V. Fiorescu din str. Speranţei 6, trecând prin faţa locuinţei d-lui maior Ambrozie din aceiaşi stradă, a constatat că, deşi lipseşte de acasă, totuşi uşa era deschisă iar înăuntru lumină Cazul a fost adus la cunoştinţa poliţiei pentru a cerceta dacă nu este vorba de un furt. — Luni după amează la ora 5 a avut loc în saloanele societăţei de «Sport şi Muzică», serbarea tradiţională din ajunul □oului an. A insistat un public foarte numeros. — In cursul nopţii de anul nou, agenţii Sirnea, Olteanu şi Suliţeanu au făcut o serie de descinderi şi operat arestări, la diferite Încuiaţi unde posedau informaţiuni că s’ar adăposti spărgători. Au fost arestaţi doi indivizi. — Au fost arestaţi ori după amează, ţiganii nomazi Anton Ciurân și Marcu Ciulău originari din corn. Bahna, Vaslui, autori ai unor furturi de mărfuri comise în localitate. — D. G. Topârceanu a fost numit inspector al artelor—ca literat. — ACCIDENTUL DIN STR. PALAT. O nenorocire a fost evitată ori după amiază, în str. Palat. Sârma elctrică a tramvaiului rupânduse la un anumit loc, a căzut jos pe pământ, primejduind pe trecători. La un moment dat a trecut pe str. Palat o căruţă cu un cal, în care se afla muncitorul Haim Rozemberg din str. Descărțătoarei 22. Ajungând în dreptul locului, unde se rupsese sârma electrică, şi neobservând-o calul a calcat pe ea fiind imediat puternic curentat şi ucis. La ţipetele celorlalţi trecători cari observaseră cauza morţii calului, muncitorul nu s’a apropiat, putând astfel scăpa şi el de la o moarte sigură. Lucrătorii uzinei au reparat apoi sârma electrică pentru a se evita noui accidente şi nenorociri. — Toţi comercistiţii şî depozitarii de băuturi 8â«lt«*ss—rachiu, vin, tescovină etc.—sant obligaţi ca de astăzi până la 15 Lnastis r. c.—conform Lgii votate la ajunul anului nou— să faci declaraţii administraţiei finn.tare «răiâad cantitițilu afi&te ta dep^zirol« lor și a plăti diferența de Lxa—ori noua taxa îa termen de trei Iau! d*la data expirărd termenului declarftiei. Pentru sumele neplătite Ia data exigibilității se va percepe o dobândă de 9 la sulă până la xîua plății. Toate declarațianiie sa vor verifica de sgsaţii fiscului csra îa aeest scop vor fi'uîsu face orice fel de constatări. Toţi atei curl nu vor face declaraţii Ia termenul fix st, sm fac declaraţii inâXâCte Iu scopul de ei sustrage produsei« dela taxare se vor , «M»d*psi CU snundi fixă din 5000 — 50.000 iei şi cu juduitul tsx şi de consumaţie cuvenite fiscului. EXPOZIŢII: 0. BiX.K.SE—pictură — «Viaţa Românească», lângă Primărie. 1. LOMOVICI—aquarelă—sala Braşcu R. HETTE—sculptură—sala Braşcu. Constituirea blocului parlamentar basarabean Buc. Dl. C. Stere, care știa de mai înainte că d. Mâniu va cere demisiile tuturor parlamentarilor din majoritate, a procedat din timp la fel: a luat toate demisiile parlamentarilor aleși în Basarabia pe listele guvernului. Faptul s’a produs în deplini înţelegere, întrucât basarabenii s’au văzut în totul reduşi la centru şi întrucât ştiu că d. P. Ha* Hp© «ta ca şi inexistent în viaţa politică a Basarabiei Parlamentarii basarabifil fau constituit într’un bloc aparte alegând următorul comitet da conducere: Pr®?admîe, dnli I. Codreanu şi I. Scodigor vicepreşedinţi; secretari d-nii Moraru şi Lupescu. Presa „independentă“ a guvernului a început atacurile contra parlamentarilor basarabeni. De azi se aplică nouili Impozite tsxsle pa îux. Pe cifre de *ff «*e. Taxata pe alcool, pe spii denaturat, țuică, vin, etc. Buc.— Cu începere de szl, 2 Ir nuarie,—(ieri fiiad sărbătoare)-ai pas îa fepîhsra tsmsils impozite p lux și cifra da afaceri. Toate produsele prevăzute la attîcorile 1356 până la 1864 inclusivl cari saat trecute !n txbîoal B sdii impuse cu 10 la sută să fie trecui îa hblool A și să fie impuse cu i la sută. Acelea csrl sunt azi impuse col la sută se trec Ia Ubela B. și se ir paa ca 10 la sută. Tot azi s’e pus îi aplicare legi p&nîru sporirea taxeior pe spirtoa) şl anume: O Lei 4 de fiecare grad de os, spital destinat a se ta trebuinţa de I- ° bricile propriu zise , fabricarea pt ramurilor, apă de Colorate, apa , gură şi alte asemenea produse. b) Lei 2 de litru taxa de denatare pentru alcoolul de cereale, ienii, melasă şi alt® materii. c) Lei 1.50 de fiecre grad decstru ţuică, spirtul şi rachiurile o fructe, drojdie de vie, tsscovică!alia derivate dla fructe ori carer fi tăria alc&Hcă. La aceste produse fără deossi» da t&rla shoUca, sa vs percvpti tsxa sdvalorem srsdusa 3a 5 ia *d. a) Lei 30 pe decalitre berea. e) Lei 10 pe decalitrat vinul. f) Lei 20 pe litrul de sxmp lui*ia via taxat. g) Lei 40 pe litrul de ş?mp si® dia via netfexet. Alcoolul metilic e supus sceldis trxa ca și alcoolul etilic -dată fiii iatrebsințărei. Nsulte impozite pe salarii şi pe venit Buc.— Pasim de asi mai intră în vigoare următoarele noui impozite: Impozitele actuale asupra venituile valorilor mobiliare prevăzute de Art 22 din legea pentru unificarea contribuţiilor directe, se sporesc cu 10 l su.a. Asemenea şi impozitul mobiliar pnvăzut de Art. 122 din citata lege Art. 6 din legea pentru completre unor disposițiuni din legea contribiţiunilor directe din 15 Noembrie 1928. Cotele prevăzute de Art. 64 din lege pentru unificarea contribuțiunilor directe se sporesc în felul următor: Pentru veniturile globale imposibil până la 40.000 de lei inclusiv etc 1 la sută. Prntm veniturile globale mai mi de 40.000 de lei cu 20 la sută. Actualele cote adiţionale prevăzut de Art. 72 aliniatul 4 se menţin. Conferinţe anti-religioase la Leningrad Moscova. (Geps).Cu prilejul sărbătorilor da Crăciun, Ageniţia Ubr cugetătorilor din Leingrad a dezvoluat o activitate excepţională. Au fost organizate 360 conferinţe ş festivaluri anti religioase. Un nou cifiu la Bula- Budapesta (Ceps). Acum câteva zii a murit în Ungaria călăul Karl Gold. 3 ore după ioartea lui, ministerul de jutiţie maghiar a primit peste 100 cerei pentru acest loc. Este interesant că printre candidaţi la funcţiunea de călău e află un mare număr de foşti funcţionai de stat şi particulari, cari sunt azi făă ocupaţie. După cum se anunţa fes, noii călăui din Budapesta va fi unul din ajutoarele lui Gold. Iași—Str. Sinttscs Mr. 1 Soviite de falşii ci bancnotele româneşti Cetatea-Albă.— Se anunţă că org.nele siguanţei locale în urma cercetărilor întrepinse au stabilit că bancnotele false de o mie lei cari circulau în localitate, provin din Rusia sovietică. La Ghişuiu au fost de asemeni descoperite căva bancnote false. . Banii falsificaţi au fost introduşi în mod clandestin de peste Nistru. Bănuindu se participarea câtorva locuitori din punctul Atachî, că această afacere, cari ar fi înlesnit introducerea clandestină a banilor în România, organele siguranţei au făcut percheziţii la numiţii indivizi. Cercetările de până acum n’au dat însă rezultate pozitive. Investigaţiile siguranţei continui în direcţia identificărei persoanelor care introduc bancnote false în România. o apropiere bulgaro-iugoslavi Sofia (Ceps).Zilele acestea a sosit la Sofia o delegaţie a învăţătorilor iugoslavi ca să trateze cu asociaţia învăţătorilor bulgari pentru o înţelegere pe baze culturale educative. Delegatul iugoslav Petrovici a declarat că învăţătorii iugoslavi vor să lase la o parte toate certurile politice dintre iugoslavi şi bulgari şi să se consacre educaţiei generaţiei viitoare, menită să realizeze o adevărată apropiere între ambele naţiuni. Delegaţia iugoslavă a cerut învăţătorilor rurali ca să crească copii bulgari în aceleaşi sentimente. Jugoslavii au fost primiţi şi de ministrul bulgar al instrucţiunii publice Naidenof, care a promis sprijinul său în direcţia apropierii culturale sârbo-bulgare. Cel mai preţios cadou de Anul Nou este o fabrică proprie de Şampanie ce vă procuraţi de la Regies Andrieşeu de sub (HOTEL TRAYAN) numai cu 1000 lei preţ redus special de sărbători vi se vinde un Auto-Sifon Sparklet cu 12 tuburi de acid carbonic, care rămân proprietatea cstră, pe lângă şampanie mai puteţi fabrica într’un singur moment o sticlă de sifon dublă figienică cu apă fiartă mai puteţi fabrica tot cu acest cost orice ape minerale : Vichi, Karlabud, Lithine, precum şi Vin spumos, Limonada, Citronadă, Punciu de lapte etc. COMANDAŢI LA mm max Furnizorul autorităţilor Str. Costache Negri 58 de vânzare casa Situată în apropiere de comisia III-a având un hol, 5 camere bine împărţite, o bucătărie, o şură, un beciu peruit, curte mare cu plantaţie, apă, lumină electrică, înlesniri de plată A se adresa la Admintistraţia zarului între orele 8 —1 dim. în fiecare zi. 30—5