Mişcarea, aprilie 1929 (Anul 23, nr. 76-97)

1929-04-04 / nr. 76

ropene,­nu mai puţin pentru cele din­­ urmă, legislaţiunea şi economia socială­­ înregistează revoluţionarea formelor şi a normelor de stăpânire a pământului, or- f ganizând şi legalizând în acelaşi timp pre-­­ tutindeni, ordinea cea nouă. Cu cât sunt mai învecinate şi mai ase-­­ mănătoare manifestările lor finale, cu cât­­ sunt în acelaşi timp mai diverse cauzele­­ şi evoluţiunile diferitelor crize agrare, cu­­ atât se vădeşte nevoia de a nu privi a-­j­ceste fenomene în mod trecător subt­­ prizma unor generalizări superficiale, ci­­ mai întăi de a le pătrunde, adâncindu-le, jj pentru fiecare caz în parte. Fizionomia­­ proprie fiecărei crize agrare, permite şi­­ o justă orientare în previziunile pentru J viitor, şi aceasta cu atât mai mult, cu cât f în majoritatea cazurilor suntem departe l de soluţiuni definitive,­­iar aceste crize, | care au venit subt ochii noştri într’o­­ formă social-economică, renasc într’o­­ nouă fază: crize de producte, iar pentru mai târziu suprapopulaţia şi chestiunea eventualului proletariat agricol. De altfel s’a tipărit pănă acum un în­semnat număr de articole şi monografii asupra diferitelor reforme agrare consti­tuind un material bogat, nu însă com­plect şi nu totdeauna ferit de tendinţele sau preferinţele inerente genului mai mult apologetic, de căi de strictă descriere ştiinţifică. Lucrări de mare sinteză asupra refor­melor agrare europene nu sunt încă po­sibile. Înainte de toate, lipseşte depărta­rea în timp. Prea sunt apropiate împre­jurările care au dat naştere acestor re­forme ; prea sunt încă vii amintirile con­timporanilor, influenţabile fireşte de eve­nimente. O mai amplă perspectivă este necesară. Ca în toate operele care sunt strâns legate de istorie, timpul o va rea­­­liza. Dar această operă, spre a putea fi­­ constituită, are nevoie de culegerea şi­­ rânduirea întregului material de fapte şi­­ observaţiuni, din care nu cel mai lipsit de importanţă, va fi acel conţinând înregis-­­ trarea critică şi obiectivă a rezultatelor e- e­conomice şi sociale obţinute prin diferi­­­tele reforme agrare. Contribuţia generaţiunii actuale este , deci îndrumată spre cercetările speciale,­­ publicări de texte, monografii, statistici; urmărirea cât mai precisă a technicei re-­­­formelor şi descrierea cât mai exactă a cadrului social, istoric şi geografic înăun­tru căruia s’a pregătit şi s’a determinat rezolvirea problemelor agrare contimpo­rane. Din acest punct de privire nimic nu trebue neglijat. Nici pentru ştiinţa în ge­nere, nici pentru posibilitatea de compa­raţie a diferitelor legislaţiuni nu ne putem desinteresa de fenomenele agrare, ori un­de s’ar fi produs ele în Europa, iată pen­tru ce socotim că evoluţiile şi revoluţiile agrare ale tuturor popoarelor, fie ele mai mici şi mai puţin­ însemnate, trebuesc a fi cunoscute şi înregistrate, deopotrivă cu toate celelalte, pentru ca întreaga mişcare agrară care a schimbat fundamental re­partiţia pământului de la Rin la Uráli şi de la Marea Baltică la Capul Matapan să poată fi examinată într’o privire cât mai amănunţită şi mai deplină. Iar concluziu­­nile câştigate prin aceste studii să ser­vească şi cunoştinţa generale a fenome­nelor agrare contimporane şi încadrării comparative, a refomei agrare române. * «Reforma agrară în Ţările Baltice—Es-­­­tonia» are de obiect studiul reformei a- * grare în statele baltice, în principal într’u­­nul din aceste state: Estonia. In istoria faptelor agrare din fostul imperiu rus, se făcea totdeauna o menţiune­­specială pen­tru guberniile baltice, a căror viaţă naţio­nală şi economică a rămas stăpânită în toate vremurile şi sub toate regimurile po­litice de un caracter specific cu totul deosebit. O veche aşezare iniţială a unei ramure fineze, în zona „Aestienilor" lui Tacit, stăpânind pământul în forma celei mai depline libertăţi,—o bruscă invazie de cu­ceritori străini, Danezii, apoi Germanii, cavaleri ai crucii, instaurând regimul feu­dal înăsprit prin trecerea autochtonilor în sclavie,—o dominaţie suedeză mai blândă dar confirmând definitiva proprietate a solului, clasei stăpânitoare de naţionalita­te strâină,—intrarea la 1721 în orbita ex­pansiunii ruseşti care îşi îndruma sforţă­rile spre europeanizarea statului cu con­cursul claselor privilegiate, de ale căror drepturi nici ţarii nu cutezau să se atin­gă,- viaţa in timpul guvernământului au­tocratic, de la Petr­u cel Mare la Nicolae al II lea, cu toate încercările de reforme agrare şi sociale, aproape fără de ecou in aceste provincii—valul revoluţionar din 1917, refluxul invaziunii germane din 1918, —în fine organizarea în state naţionale de sine stătătoare, după o şerbie socială şi politică de zece secole, şi în acelaşi timp legalizarea trecerii revoluţionare a proprietăţilor rurale în mâinile băştinaşilor prin legi de drept public, conţinând prin­cipiul exproprierii pe baza unei îndemni­­zaţiuni.—iată, in liniile sale largi, chestiu­nea agrară în ţările baltice, văzută în lumina zbuciumatei istorii a Estoniei. O latură încă a problemei, participarea necesară în trecut la viaţa imperiului rus şi posibilităţile de viitor, care vor da in­dependenţei actuale a statelor baltice un caracter de vremelnicie sau de durabilita­te. Faţă de evoluţia în noua sa ipostază a marelui stat slav, interesează în primul rând popoarele a căror siguranţă se înte­meiază pe echilibrul actual al răsăritului european. Orice acţiune şi orice schimba­­­­re la orice graniţă, privind statul rus, va avea consecinţe imediate asupra raportu­rilor sale cu toţi vecinii şi deci şi cu sta­tul român întregit. Este bine să cunoaş­tem din timp sub toate aspectele şi să urmărim în activitatea sa acea lume re­născută şi îndepărtată, a cărei linişte şi propăşire atârnă, ca şi a noastră proprie, de mişcările viitoare ale oceanului slav. Valeria Bulgara Prof. Universitar Informaţii —~’"ttifflUB* i O— Cn concursă! ^guvernamentali­lor localnici, cu cari se află in alian­ţă politică, sioniştii din ^Cernăuţi au spart acolo o întrunire convocată de U. E. R. — Mâne la ora [6 p. m. se în­truneşte sub preşidenţia I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei cornitstul pen­tru ridicarea statuei lui O. C. Măr­­zescu. — In prima zi de Paşti a avut loc la Bucureşti, în cercul intim al fami­liei, logodna domnişoarei Georgetta­­ Maxim—fiica doamnei şi d-lui Corina şi N. Maxim, fost prefect de Iaşi şi fost secretar general al ministerului muncii, cu dl. inginer Constantin Ioan. Inelele au fost schimbate de d-na și d. Alexandru Mavrodi, directorul zia­rului „Viitorul". Cozonacii lui Conu Vasile Teodoreanu Dl. Vasile Teodoreanu cunoscutul pro­fesor ieşan a expediat copilei sale, la Ber­lin, trei cozonaci şi o pască. Postat dimineaţa la biroul de expediţie de vămii, Iaşi, d. Teodoreanu a colindat pe la două­zeci de ghişeuri ca să facă formalităţile. După două ore a isbutit să facă formalităţile vamale, plătind taxa va­­­mală de 97 lei 50 bani, şi după o altă oră de aşteptare la poşta centrală a în­cheiat dresarea actelor plătind o taxă de 167 lei şi 50 bani. Deci ca cei trei cozonaci şi pască să ajungă la Berlin, d. Teodoreanu a stat peste trei ore ca să se facă formalităţile plătind 207 lei....­ Urmează ca primitorul să mai achite la primirea coletelor taxele vamale cuve­nite vămilor polone şi germane. Nu se ştie insă dacă coletul expediat va ajunge intact, căci având în vedere du­rata, ei nu vor fi scoşi proaspeţi, mai mult ca sigur ! — D-l prof. Dim. Gusti fiind două zile In localitate a vizitat şi expoziţia maestrului Băncilă. Dl. prof. D. Gusti a felicitat călduros pe artistul ieşan afir­mând că „maestrul a­« Întrecut pe sine“. D-sa a părăsit Iaşul plecând la Bucureşti.­­ — D-na Betty Wachtel a donat o sută mii lei pentru instituirea unui fond cu care se va ridica un monument în par­cela Eroilor de la cimitirul Israelit. — Dl. Costăcheanu care şi-a anunţat sosirea de Paşti,­­n’a venit decât ieri în localitate. Aceasta pentru a evita prea insistente felicitări din partea amicilor d-sale, încă nesatisfăcuţi dar rămân cu promisiunele. — Astăzi are loc o şedinţă agitată la .. clubul naţional ţărănesc.­­ Din această cauză se prea poate în­tâmpla ca dl. Costăchescu, să se abţie de la şedinţă. I Caricaturi şi Figurine Ieşene . — Expoziţia d-lui Jean Melle — In sala librăriei «Socec» se află deschi­să expoziţia caricaturistului Jean Mell. De la prima la aceasta a doua expozi­ţie d. Jean Melle a realizat simţitoare pro­grese, devenind tot mai sigur pe desenul său şi pe nota care trebue accentuată în caricatură sau figurină. Rezervându-ne dreptul de a reveni pe­­ larg, constatăm că ieşenii urmăresc cu­­ interes această expoziţie în care figurează­­ următoarele caricaturi şi figurine : George Brătianu, dr. Leon, Pat şi Pa­­taşon, Mărioara Ventura, Valeriu Bulgaru,­­ Const. Toma, I. Zipa, V. Teodoreanu,­­ N. Şerban, Gr. Teodoru, M. Codreanu,­­ Ion Manolescu, I. Petrovici, Xenofon E­­­­raclide, av. Kiva Ornstein, I. Bantaş, Gr.­­ Iamandi, Mihai Manea, căp. Burada, av. N. Petrea, Octav Băncilă, Fred Şaraga, Vasile Iamandi, Giordano, L. Leoneanu, comisar Vasiliu, dr. C. Tănasescu, dr. N. Leon, Dinu Solomon, Eugen Mara, Vic­tor Iamandi, d-na Marcovici, av. C. Dia­mant, T. Zipa, Răduțescu, av. Raicu, C. R. Ghiulea, A. Ghițescu, E. Mezetti, Eu­gen Cioss, Em. Marcu, Ath. Ghior­­ghiu, Ion Micu, Marin Horia, S. Sorel, Justin Handoca, Gh. Chirițescu, Mărioara Cazaban, Sandina Bârsan, Fifi Ornstein, Coca Veisa, Paul Lazăr, Feraru, Marcel Ioseph, dr. Buzenchi, Eugen Marinescu, comandor Ene, Spina G. MIŞCAREA jr .» si Sucursala Iasi Str. Lăpușneana No. 40. Telefon 382 fantomobie ACCESORII CAUCIUCURI PIESE DE SCHIMB ULEIURI ** ACUMULATORI de AUTO SI RADIO «Frigidaire cele mai moderne aparate de răcit Motociclete „SARULEA“ Biciclete „LA FRANÇAISE-DIAMANT“ Articole de Sport » 99 înmormântarea profe-­­ soarei Florica Codreanu. In mijlocul unei azistenţe foarte nume-­­ roase a avut loc ieri trista solemnitate a înmormântărei profesoarei Florica Codrea-­­ nu, soţia bunului nostru prieten di. avocat ( C. Codreanu şi fiica d-nei şi d-lui ins-­­ pector general al învăţământului, D. Sa­­chelarescu. »­­ Intre flori şi lacrimi s’a oficiat prohodul , la Biserica Sf. Dimitrie Balş de către P. S. S. Arhiereul Grigore Leu, ajutat de­­ preoţii Tincoca, Vuza şi alţii, răspunsu-­­ rile fiind date de corul elevelor şcoalei­­ normale de conducătoare de grădini de copii g£P. S. S. Arhiereul Grigore Leu, părin­tele C. Vuza şi d-na Romano profesoară şi colegă cu defuncta au rostit impresio­nante cuvântări ascultate cu adâncă evla­vie de întreaga asistenţă. Cu cât se evocau însuşirile alese ale acestei flori a învăţământului şi a cor­pului didactic dispărută în zilele Invierei, cu atâta durerea devenea mai sfâşietoare şi lacrimile mai amare. Jalnică ca în vremurile antice a fost scena când tovarăşul de viaţă al Floricăi, soţul ei răpus de durere, a cuprins pentru ultima oară pe îngerul vieţei sale, dispă­rută în Ceruri, spre a-i da ultimul sărut, după­ cum tot atât de dureroasă a fost clipa când, la Cimitir, părinţii defunctei flori, consolaţi de prieteni plângeau cu la­crimi însângerate şoptind că «nu se mai pot întoarce acasă». Numeroase coroane şi jerbe de flori au acperit gingaşa floare răpită în zilele sfin­tei învieri, iar carul funebru a fost urmat până la cimitir de o lume imensă în care am putut remarca pe dl. Gh. I. Brătianu şeful nostru, d-na şi dl. Davald Racoviţă primarul municipiului, dl. prof. I. Simio­­nescu, dl. C. Tomn, d-na şi dl. D. Dimi­­mitriu, d-na şi dl. Grigore Teodoru cu domnişoarele, d-na şi dl. Victor Iamandi, d-na şi dl. I. Popovici, d-nii Adace, Cei­­kovski ajutori de primar, d-na şi dl. Ci­mer Popovici, d-na şi dl. prof. C. Tanasă, d-nele Bantaş, Săteanu, Lazărescu, Rick, Ţintilă, d-nii Bulgaru, Diaconescu, Bantaş Al. Carp, Băjenaru, Grecea, Vârlănescu, A. Morţun, avocat Georgescu, d-na şi dl. Meyer Aron avocat, d-nii Cilibidache, Pla­ton, Agapi, d-ra prof. Ivanovici, avocaţii Serafim, Hutschneker, Moscovici, I. Wach­tel, Rosenbaum, institutori Munteanu, Roiu, P. E. Stoica, Kiriţescu, căpitan Alistar, etc. Ultimul cuvânt de dispărţire a fost ros­tit în faţa mormântului atât de timpuriu deschis de către dl. institutor Aristide Morţun. — CONVOCARE.—Domnii mem­bri ai Comitetelor Cereala! A. M. I. sânt cu insistenţă rugaţi si se în­trunească Luni 8 Aprilie curant orele 5 p. m. in localul Cercului din stra­da Lăpuşneanu No. 2, spre a lua so­cotelile casierului pănă la 1 Aprilie a. c. de când a intrat in combinaţie şi Careul Vânătorilor, a­șa închide registrele vechi și deschide registre și socoteli noi. Aceasta este ultima convocare. ULTIMA Paştele în Rusia sovie­tică Moscova. (Ceps). — In ajunul sărbătorilor de Paşti, organiza­ţia antireiigioasă din Moscova a invitat pe membrii săi pentru deschiderea unei campanii îm­potriva prăsnuirii Paştilor. In zi­lele acestor sărbători s’a orga­nizat la Moscova o expoziţie cu caracter de propagandă antire­­ligioasă. Pentru ca publicul din Biserici să fie teăt mai redus, s-au organizat reprezentaţii tea­trale speciale cu preţuri mici şi cu intrare gratuită pentru mun­citori, studenţi şi soldaţi. Familiile avocat C.­­Codreanu şi D. Sachdarescu exprimă pe această cale Întreaga recunoştin­ţă tuturor acelora cari au parti­cipat la înhumarea scumpei şi ne­uitatei lor Florin Codreanu Sentimentele cu cari au împăr­ţit jalea familiei pentru marea perdere, institite o supremă con­solare. — ECOU. — Luni seara s’a serbat în casele doam­nei şi d-lui Natan Wachtel, cunoscutul fabricant ieşan, logodna fiicei lor d­ra Sylvia Miquette cu dl. inginer Berthold Juster fiul doamnei şi d-lui Mar­cel Juster fabricant din Brazi, (Ploeşti). Au luat parte o numeroasă azistenţă care a fabricat pe tineri şi familiile lor, dându-le diferite daruri. Notăm între alţii pe: d-na şi dl. arhi­tect A. Klepper, d-na şi dl. I. Hirschen­­sohn, d-na şi dl. I. Gheltzer, d-na şi dl. I. Blechman, d-na şi dl. L. Grim­span, dl. I. L. Steinberg, d-na şi dl. Sommer, dl. dr. D. Iamandi, dl. dr. G. Zamfirescu, d-na şi dl. O­chin, d-na şi dl. Bernhard Wachtel, d-na şi dl. D. Siegler, dl. ing. Brill, d-na şi dl. M. Marian, d-na şi dl. Heinrich Wachtel cu d-na Mira Wachtel, d-na şi dl. Izu Wachtel, d-nii avocaţi E. Wachtel şi Silberman, d-na şi dl. Leibo­vier, d na Forst, d- na şi dl. Rauch cu d-ra, d na şi dl. D. Ornstein cu d-ra Fifi Ornstein, fraţii Ungar, dl. R. Ortony, d-rele Juster (Ploeşti) Miilian (Botoşani) d-nii Horoviţ, Gold, familiile Nathan Wachtel şi Juster, ş. a. S’a servit o masă copioasă de cătră S. Grissaru şi s’a petrecut în chip agrea­bil până după miezul nopții. Tipografia „Albina“—Iaşi, Str. Săulescu No. 1 înmormântarea scriito­rului Ion Gorun Boc.—In mijlocul unei numeroa­se asistenţe a avut loc ori înmor­mântarea scriitorului Ion Gorun, la cimitirul Sf. Vineri. Au luat­­n parte membrii S. S. R. a corporaţiilor de gazetari, diferite personalităţi politice şi colonia arde­lenilor. Au rostit cuvântări funerare re­­presentanţii scriitorilor şi ziariştilor. Logodnă princiară Buc.—Se anunţă din Berlin că în cercurile curţei Olandeze se vorbeşte despre logodna princesei Iuliana a Olandei cu principele Leopold de Coburg. Congresul general al so­vietelor Moscova?, (Ceps).—Preşedinţia comitetului executiv central al U­­niunii sovietice, a lucrat zilele a­­cestea la stabilirea numărului de­legaţilor, cari vor putea participa la propiatele congrese ale sovie­telor. La congresul sovietelor din În­treaga Uniune, republica rusească (RSFSR) va trimite 1.157 delegaţi, Ucraina 322 delegaţi, Belorusia 57, Transcaucazia 67, Uzbekistan 62, Turkmenistan 11, etc. In loial vor participa la con­gres 1682 delegaţi. O expediţie ştiinţifică în România Varşovia, (Geps).—Cercurile ştiin­ţifice din Varşovia organizează o mare expediţie ştiinţifică şi cinema­tografică în România, Bulgaria, Tur­­dics, Persia şi alte ţări din orientul apropiat. La această expediţie par­ticipă pe lângă ansamblul cinemato­grafic, mai mulţi eminenţi profesori universitari şi un numeros personal auxiliar. Pe lângă filmele ştiinţifice, va fi turnat primul mare film exotic po­lonez. Această expediţie este sprijinită şi de guvernele polonez şi perşm. A L. v

Next