Mişcarea, aprilie 1929 (Anul 23, nr. 76-97)
1929-04-04 / nr. 76
ropene,nu mai puţin pentru cele din urmă, legislaţiunea şi economia socială înregistează revoluţionarea formelor şi a normelor de stăpânire a pământului, or- f ganizând şi legalizând în acelaşi timp pre- tutindeni, ordinea cea nouă. Cu cât sunt mai învecinate şi mai ase- mănătoare manifestările lor finale, cu cât sunt în acelaşi timp mai diverse cauzele şi evoluţiunile diferitelor crize agrare, cu atât se vădeşte nevoia de a nu privi a-jceste fenomene în mod trecător subt prizma unor generalizări superficiale, ci mai întăi de a le pătrunde, adâncindu-le, jj pentru fiecare caz în parte. Fizionomia proprie fiecărei crize agrare, permite şi o justă orientare în previziunile pentru J viitor, şi aceasta cu atât mai mult, cu cât f în majoritatea cazurilor suntem departe l de soluţiuni definitive,iar aceste crize, | care au venit subt ochii noştri într’o formă social-economică, renasc într’o nouă fază: crize de producte, iar pentru mai târziu suprapopulaţia şi chestiunea eventualului proletariat agricol. De altfel s’a tipărit pănă acum un însemnat număr de articole şi monografii asupra diferitelor reforme agrare constituind un material bogat, nu însă complect şi nu totdeauna ferit de tendinţele sau preferinţele inerente genului mai mult apologetic, de căi de strictă descriere ştiinţifică. Lucrări de mare sinteză asupra reformelor agrare europene nu sunt încă posibile. Înainte de toate, lipseşte depărtarea în timp. Prea sunt apropiate împrejurările care au dat naştere acestor reforme ; prea sunt încă vii amintirile contimporanilor, influenţabile fireşte de evenimente. O mai amplă perspectivă este necesară. Ca în toate operele care sunt strâns legate de istorie, timpul o va realiza. Dar această operă, spre a putea fi constituită, are nevoie de culegerea şi rânduirea întregului material de fapte şi observaţiuni, din care nu cel mai lipsit de importanţă, va fi acel conţinând înregis- trarea critică şi obiectivă a rezultatelor e- economice şi sociale obţinute prin diferitele reforme agrare. Contribuţia generaţiunii actuale este , deci îndrumată spre cercetările speciale, publicări de texte, monografii, statistici; urmărirea cât mai precisă a technicei re-formelor şi descrierea cât mai exactă a cadrului social, istoric şi geografic înăuntru căruia s’a pregătit şi s’a determinat rezolvirea problemelor agrare contimporane. Din acest punct de privire nimic nu trebue neglijat. Nici pentru ştiinţa în genere, nici pentru posibilitatea de comparaţie a diferitelor legislaţiuni nu ne putem desinteresa de fenomenele agrare, ori unde s’ar fi produs ele în Europa, iată pentru ce socotim că evoluţiile şi revoluţiile agrare ale tuturor popoarelor, fie ele mai mici şi mai puţin însemnate, trebuesc a fi cunoscute şi înregistrate, deopotrivă cu toate celelalte, pentru ca întreaga mişcare agrară care a schimbat fundamental repartiţia pământului de la Rin la Uráli şi de la Marea Baltică la Capul Matapan să poată fi examinată într’o privire cât mai amănunţită şi mai deplină. Iar concluziunile câştigate prin aceste studii să servească şi cunoştinţa generale a fenomenelor agrare contimporane şi încadrării comparative, a refomei agrare române. * «Reforma agrară în Ţările Baltice—Es-tonia» are de obiect studiul reformei a- * grare în statele baltice, în principal într’unul din aceste state: Estonia. In istoria faptelor agrare din fostul imperiu rus, se făcea totdeauna o menţiunespecială pentru guberniile baltice, a căror viaţă naţională şi economică a rămas stăpânită în toate vremurile şi sub toate regimurile politice de un caracter specific cu totul deosebit. O veche aşezare iniţială a unei ramure fineze, în zona „Aestienilor" lui Tacit, stăpânind pământul în forma celei mai depline libertăţi,—o bruscă invazie de cuceritori străini, Danezii, apoi Germanii, cavaleri ai crucii, instaurând regimul feudal înăsprit prin trecerea autochtonilor în sclavie,—o dominaţie suedeză mai blândă dar confirmând definitiva proprietate a solului, clasei stăpânitoare de naţionalitate strâină,—intrarea la 1721 în orbita expansiunii ruseşti care îşi îndruma sforţările spre europeanizarea statului cu concursul claselor privilegiate, de ale căror drepturi nici ţarii nu cutezau să se atingă,- viaţa in timpul guvernământului autocratic, de la Petru cel Mare la Nicolae al II lea, cu toate încercările de reforme agrare şi sociale, aproape fără de ecou in aceste provincii—valul revoluţionar din 1917, refluxul invaziunii germane din 1918, —în fine organizarea în state naţionale de sine stătătoare, după o şerbie socială şi politică de zece secole, şi în acelaşi timp legalizarea trecerii revoluţionare a proprietăţilor rurale în mâinile băştinaşilor prin legi de drept public, conţinând principiul exproprierii pe baza unei îndemnizaţiuni.—iată, in liniile sale largi, chestiunea agrară în ţările baltice, văzută în lumina zbuciumatei istorii a Estoniei. O latură încă a problemei, participarea necesară în trecut la viaţa imperiului rus şi posibilităţile de viitor, care vor da independenţei actuale a statelor baltice un caracter de vremelnicie sau de durabilitate. Faţă de evoluţia în noua sa ipostază a marelui stat slav, interesează în primul rând popoarele a căror siguranţă se întemeiază pe echilibrul actual al răsăritului european. Orice acţiune şi orice schimbare la orice graniţă, privind statul rus, va avea consecinţe imediate asupra raporturilor sale cu toţi vecinii şi deci şi cu statul român întregit. Este bine să cunoaştem din timp sub toate aspectele şi să urmărim în activitatea sa acea lume renăscută şi îndepărtată, a cărei linişte şi propăşire atârnă, ca şi a noastră proprie, de mişcările viitoare ale oceanului slav. Valeria Bulgara Prof. Universitar Informaţii —~’"ttifflUB* i O— Cn concursă! ^guvernamentalilor localnici, cu cari se află in alianţă politică, sioniştii din ^Cernăuţi au spart acolo o întrunire convocată de U. E. R. — Mâne la ora [6 p. m. se întruneşte sub preşidenţia I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei cornitstul pentru ridicarea statuei lui O. C. Mărzescu. — In prima zi de Paşti a avut loc la Bucureşti, în cercul intim al familiei, logodna domnişoarei Georgetta Maxim—fiica doamnei şi d-lui Corina şi N. Maxim, fost prefect de Iaşi şi fost secretar general al ministerului muncii, cu dl. inginer Constantin Ioan. Inelele au fost schimbate de d-na și d. Alexandru Mavrodi, directorul ziarului „Viitorul". Cozonacii lui Conu Vasile Teodoreanu Dl. Vasile Teodoreanu cunoscutul profesor ieşan a expediat copilei sale, la Berlin, trei cozonaci şi o pască. Postat dimineaţa la biroul de expediţie de vămii, Iaşi, d. Teodoreanu a colindat pe la douăzeci de ghişeuri ca să facă formalităţile. După două ore a isbutit să facă formalităţile vamale, plătind taxa vamală de 97 lei 50 bani, şi după o altă oră de aşteptare la poşta centrală a încheiat dresarea actelor plătind o taxă de 167 lei şi 50 bani. Deci ca cei trei cozonaci şi pască să ajungă la Berlin, d. Teodoreanu a stat peste trei ore ca să se facă formalităţile plătind 207 lei.... Urmează ca primitorul să mai achite la primirea coletelor taxele vamale cuvenite vămilor polone şi germane. Nu se ştie insă dacă coletul expediat va ajunge intact, căci având în vedere durata, ei nu vor fi scoşi proaspeţi, mai mult ca sigur ! — D-l prof. Dim. Gusti fiind două zile In localitate a vizitat şi expoziţia maestrului Băncilă. Dl. prof. D. Gusti a felicitat călduros pe artistul ieşan afirmând că „maestrul a« Întrecut pe sine“. D-sa a părăsit Iaşul plecând la Bucureşti. — D-na Betty Wachtel a donat o sută mii lei pentru instituirea unui fond cu care se va ridica un monument în parcela Eroilor de la cimitirul Israelit. — Dl. Costăcheanu care şi-a anunţat sosirea de Paşti,n’a venit decât ieri în localitate. Aceasta pentru a evita prea insistente felicitări din partea amicilor d-sale, încă nesatisfăcuţi dar rămân cu promisiunele. — Astăzi are loc o şedinţă agitată la .. clubul naţional ţărănesc. Din această cauză se prea poate întâmpla ca dl. Costăchescu, să se abţie de la şedinţă. I Caricaturi şi Figurine Ieşene . — Expoziţia d-lui Jean Melle — In sala librăriei «Socec» se află deschisă expoziţia caricaturistului Jean Mell. De la prima la aceasta a doua expoziţie d. Jean Melle a realizat simţitoare progrese, devenind tot mai sigur pe desenul său şi pe nota care trebue accentuată în caricatură sau figurină. Rezervându-ne dreptul de a reveni pe larg, constatăm că ieşenii urmăresc cu interes această expoziţie în care figurează următoarele caricaturi şi figurine : George Brătianu, dr. Leon, Pat şi Pataşon, Mărioara Ventura, Valeriu Bulgaru, Const. Toma, I. Zipa, V. Teodoreanu, N. Şerban, Gr. Teodoru, M. Codreanu, Ion Manolescu, I. Petrovici, Xenofon Eraclide, av. Kiva Ornstein, I. Bantaş, Gr. Iamandi, Mihai Manea, căp. Burada, av. N. Petrea, Octav Băncilă, Fred Şaraga, Vasile Iamandi, Giordano, L. Leoneanu, comisar Vasiliu, dr. C. Tănasescu, dr. N. Leon, Dinu Solomon, Eugen Mara, Victor Iamandi, d-na Marcovici, av. C. Diamant, T. Zipa, Răduțescu, av. Raicu, C. R. Ghiulea, A. Ghițescu, E. Mezetti, Eugen Cioss, Em. Marcu, Ath. Ghiorghiu, Ion Micu, Marin Horia, S. Sorel, Justin Handoca, Gh. Chirițescu, Mărioara Cazaban, Sandina Bârsan, Fifi Ornstein, Coca Veisa, Paul Lazăr, Feraru, Marcel Ioseph, dr. Buzenchi, Eugen Marinescu, comandor Ene, Spina G. MIŞCAREA jr .» si Sucursala Iasi Str. Lăpușneana No. 40. Telefon 382 fantomobie ACCESORII CAUCIUCURI PIESE DE SCHIMB ULEIURI ** ACUMULATORI de AUTO SI RADIO «Frigidaire cele mai moderne aparate de răcit Motociclete „SARULEA“ Biciclete „LA FRANÇAISE-DIAMANT“ Articole de Sport » 99 înmormântarea profe- soarei Florica Codreanu. In mijlocul unei azistenţe foarte nume- roase a avut loc ieri trista solemnitate a înmormântărei profesoarei Florica Codrea- nu, soţia bunului nostru prieten di. avocat ( C. Codreanu şi fiica d-nei şi d-lui ins- pector general al învăţământului, D. Sachelarescu. » Intre flori şi lacrimi s’a oficiat prohodul , la Biserica Sf. Dimitrie Balş de către P. S. S. Arhiereul Grigore Leu, ajutat de preoţii Tincoca, Vuza şi alţii, răspunsu- rile fiind date de corul elevelor şcoalei normale de conducătoare de grădini de copii g£P. S. S. Arhiereul Grigore Leu, părintele C. Vuza şi d-na Romano profesoară şi colegă cu defuncta au rostit impresionante cuvântări ascultate cu adâncă evlavie de întreaga asistenţă. Cu cât se evocau însuşirile alese ale acestei flori a învăţământului şi a corpului didactic dispărută în zilele Invierei, cu atâta durerea devenea mai sfâşietoare şi lacrimile mai amare. Jalnică ca în vremurile antice a fost scena când tovarăşul de viaţă al Floricăi, soţul ei răpus de durere, a cuprins pentru ultima oară pe îngerul vieţei sale, dispărută în Ceruri, spre a-i da ultimul sărut, după cum tot atât de dureroasă a fost clipa când, la Cimitir, părinţii defunctei flori, consolaţi de prieteni plângeau cu lacrimi însângerate şoptind că «nu se mai pot întoarce acasă». Numeroase coroane şi jerbe de flori au acperit gingaşa floare răpită în zilele sfintei învieri, iar carul funebru a fost urmat până la cimitir de o lume imensă în care am putut remarca pe dl. Gh. I. Brătianu şeful nostru, d-na şi dl. Davald Racoviţă primarul municipiului, dl. prof. I. Simionescu, dl. C. Tomn, d-na şi dl. D. Dimimitriu, d-na şi dl. Grigore Teodoru cu domnişoarele, d-na şi dl. Victor Iamandi, d-na şi dl. I. Popovici, d-nii Adace, Ceikovski ajutori de primar, d-na şi dl. Cimer Popovici, d-na şi dl. prof. C. Tanasă, d-nele Bantaş, Săteanu, Lazărescu, Rick, Ţintilă, d-nii Bulgaru, Diaconescu, Bantaş Al. Carp, Băjenaru, Grecea, Vârlănescu, A. Morţun, avocat Georgescu, d-na şi dl. Meyer Aron avocat, d-nii Cilibidache, Platon, Agapi, d-ra prof. Ivanovici, avocaţii Serafim, Hutschneker, Moscovici, I. Wachtel, Rosenbaum, institutori Munteanu, Roiu, P. E. Stoica, Kiriţescu, căpitan Alistar, etc. Ultimul cuvânt de dispărţire a fost rostit în faţa mormântului atât de timpuriu deschis de către dl. institutor Aristide Morţun. — CONVOCARE.—Domnii membri ai Comitetelor Cereala! A. M. I. sânt cu insistenţă rugaţi si se întrunească Luni 8 Aprilie curant orele 5 p. m. in localul Cercului din strada Lăpuşneanu No. 2, spre a lua socotelile casierului pănă la 1 Aprilie a. c. de când a intrat in combinaţie şi Careul Vânătorilor, așa închide registrele vechi și deschide registre și socoteli noi. Aceasta este ultima convocare. ULTIMA Paştele în Rusia sovietică Moscova. (Ceps). — In ajunul sărbătorilor de Paşti, organizaţia antireiigioasă din Moscova a invitat pe membrii săi pentru deschiderea unei campanii împotriva prăsnuirii Paştilor. In zilele acestor sărbători s’a organizat la Moscova o expoziţie cu caracter de propagandă antireligioasă. Pentru ca publicul din Biserici să fie teăt mai redus, s-au organizat reprezentaţii teatrale speciale cu preţuri mici şi cu intrare gratuită pentru muncitori, studenţi şi soldaţi. Familiile avocat C.Codreanu şi D. Sachdarescu exprimă pe această cale Întreaga recunoştinţă tuturor acelora cari au participat la înhumarea scumpei şi neuitatei lor Florin Codreanu Sentimentele cu cari au împărţit jalea familiei pentru marea perdere, institite o supremă consolare. — ECOU. — Luni seara s’a serbat în casele doamnei şi d-lui Natan Wachtel, cunoscutul fabricant ieşan, logodna fiicei lor dra Sylvia Miquette cu dl. inginer Berthold Juster fiul doamnei şi d-lui Marcel Juster fabricant din Brazi, (Ploeşti). Au luat parte o numeroasă azistenţă care a fabricat pe tineri şi familiile lor, dându-le diferite daruri. Notăm între alţii pe: d-na şi dl. arhitect A. Klepper, d-na şi dl. I. Hirschensohn, d-na şi dl. I. Gheltzer, d-na şi dl. I. Blechman, d-na şi dl. L. Grimspan, dl. I. L. Steinberg, d-na şi dl. Sommer, dl. dr. D. Iamandi, dl. dr. G. Zamfirescu, d-na şi dl. Ochin, d-na şi dl. Bernhard Wachtel, d-na şi dl. D. Siegler, dl. ing. Brill, d-na şi dl. M. Marian, d-na şi dl. Heinrich Wachtel cu d-na Mira Wachtel, d-na şi dl. Izu Wachtel, d-nii avocaţi E. Wachtel şi Silberman, d-na şi dl. Leibovier, d na Forst, d- na şi dl. Rauch cu d-ra, d na şi dl. D. Ornstein cu d-ra Fifi Ornstein, fraţii Ungar, dl. R. Ortony, d-rele Juster (Ploeşti) Miilian (Botoşani) d-nii Horoviţ, Gold, familiile Nathan Wachtel şi Juster, ş. a. S’a servit o masă copioasă de cătră S. Grissaru şi s’a petrecut în chip agreabil până după miezul nopții. Tipografia „Albina“—Iaşi, Str. Săulescu No. 1 înmormântarea scriitorului Ion Gorun Boc.—In mijlocul unei numeroase asistenţe a avut loc ori înmormântarea scriitorului Ion Gorun, la cimitirul Sf. Vineri. Au luatn parte membrii S. S. R. a corporaţiilor de gazetari, diferite personalităţi politice şi colonia ardelenilor. Au rostit cuvântări funerare representanţii scriitorilor şi ziariştilor. Logodnă princiară Buc.—Se anunţă din Berlin că în cercurile curţei Olandeze se vorbeşte despre logodna princesei Iuliana a Olandei cu principele Leopold de Coburg. Congresul general al sovietelor Moscova?, (Ceps).—Preşedinţia comitetului executiv central al Uniunii sovietice, a lucrat zilele acestea la stabilirea numărului delegaţilor, cari vor putea participa la propiatele congrese ale sovietelor. La congresul sovietelor din Întreaga Uniune, republica rusească (RSFSR) va trimite 1.157 delegaţi, Ucraina 322 delegaţi, Belorusia 57, Transcaucazia 67, Uzbekistan 62, Turkmenistan 11, etc. In loial vor participa la congres 1682 delegaţi. O expediţie ştiinţifică în România Varşovia, (Geps).—Cercurile ştiinţifice din Varşovia organizează o mare expediţie ştiinţifică şi cinematografică în România, Bulgaria, Turdics, Persia şi alte ţări din orientul apropiat. La această expediţie participă pe lângă ansamblul cinematografic, mai mulţi eminenţi profesori universitari şi un numeros personal auxiliar. Pe lângă filmele ştiinţifice, va fi turnat primul mare film exotic polonez. Această expediţie este sprijinită şi de guvernele polonez şi perşm. A L. v