Mişcarea, mai 1929 (Anul 23, nr. 98-119)
1929-05-01 / nr. 98
ANUL XXIII Ho. 98 In preajma Serbărilor unirii DATORIA IEŞENILOR Chestiunea ridicată în numărul de ieri al ziarului nostru de Către d. Arh. Arh. Gheorghiji cu privire la înlăturarea definitivă a Iaşului de la serbătorirea primului deceniu al unirii tuturor provinciilor româneşti, a avut— cum era de aşteptat—un adânc ecou în inimile ieşenilor. Ideea lansată este prea justificată şi toată reminimea care cunoaşte evenimentele istorice dela 1859 şi faptele glorioase din timpul maritul răsboi naţional o împărtăşeşte cu tot elanul. Nu se poate uita însemnătatea Albeliuna unde s’a hotărât alipirea Transilvaniei la Patria-Mumă, şi unde s’a încoronat Marele Rege Ferdinand I, după cum nu vom uita că basarabiii la Chişinău şi bucovenii la Cernăuţi, au consfinţit la rândul lor actul istoric al unirii. Dar închegarea acestor uniri a fost sfinţita la Iaşi, în oraşul cu drept cuvânt legendar şi istoric care a fost capitala gloriosului refugiu al Marelui Rege Ferdinand I şi al Familiei Regale. Nu suntem stăpâniti de vanitate şi orgoliu. E cel mai mare adevăr istoric trăit de întregul neam românesc şi în cărţile patriei generaţiile tinere învaţă a şti că laşul, creerul şi Inima ţării, a fost cel mai mare animator şi realizator a! celei dintăi uniri sub Cuza Vodă şi că în laşi s’a plămădit unitatea naţională, înlăturarea laşului dela comemorarea unirilor este o greşală istorică,—şi dacă oficialitatea de astăzi nu va înţelege să o repare, o vor repara ieşenii în asentimentul tuturor minţilor luminate, şi a Inimilor româneşti. Ultima Isprăvi a guvernului Jurământul Voinicilor“ „Ultima oră", sub Simnătura Mihaelei Catargî, face o serie de juste comentarii cu privire , jurământul aşa ziselor „este de voinici“, organizate sub auspiciile unor membri ai guvernului. Citim: „Un jurământ este prin însăşi isteaţa lui un net mistic. Legimântat la faţa preotuia! şi tu fiţi steagului, cum a fost eszel, angajează puteri spirituale, ese din concret. Ua viitor ostaş nu poate jura credteţă nici domnului pretor, nici domnului notar, nici domnului subsecretar de stat, oricare ar fi el, nici domnului vice-şef de organizare a clubului local, oricare ar fi acesta. Un viitor catss ai ţării nu jură credinţă decât Domnului Ţării. Acesta este adevărul... La noi incă e uşor. Se jură la faţa lui Dumnezeu. Dar Intr’adevăr, să recunoaştem, au posibil să se jure la felul acesta credinţă unui cetăţean cu pălărie moale, cu pântece lat, cu baston şi cu servieta la subsoare. Evocarea dosmini, rostul întregului alai de Duminica trecută, Câmpia Blajelui, odijdiile Vlădicilor, faldurile steagurilor, stega robustă a voinicilor şi atâta pâlpâit de primăvară, cereau o soartă mai bunâ. Nesocotirea legii contabilităţii publice Cevaasemănător „Ştrandului“ Ziarele ne aduc la cunoştinţă că guvernul voeşte a modifica Legea Contabilităţii Publice. Că această lege este veche şi că unele dispoziţiuni din ea trebuesc puse în concordanţă cu cerinţele vremii, o recunoaştem,atât timp însă că nu a fost modificată, cât încă este în vigoare, trebue respectată. Legea aceasta, are dispoziţiuni de ordine publică, prin cari se arată că teste costrictete din cari derivă un venit sau o clstetela a statului, trebuesc încheiate pe baze de licitaţiunti publice, cu publicări şi afişări cât mai întinse, pentru ca statul ori instituţia publică interesată să înlăture transacţiile şi pentru ca licitatorii prin concurenţă să facă oferte cât mai avantajoase. Răsfoind din întâmplare „Monitorul OficialIată ce găsim: Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa de la 9 Aprilie 1929. Luând în deliberare referatul d-lui ministru al agriculturii şi f domeniilor, înregistrat la No. 11.163 din 5 Martie 1929. Decide: Art. I. Autoriză pe dl. ministru al agri culturii şi domeniilor ca din fondurile bugetare ale anului în curs, art. 46, (întreţinerea elevilor ucenici, agricoli) să cumpere prin bună învoială 500 costume haine (veston şi pantaloni), 500 perechi bocanci de la fabrica Mociorniţă şi 5139 metri pânză de la I. Aruneanu, necesare lenjeriei a celor 500 ucenici agricoli şi de motocultură, aflători la fermele model. Art. II. Aprobă plata sumei de lei 1.173 337 de la art. 47 al bugetului in curs, lichidarea făcându-se treptat cu recepţionarea şi in limitele cotelor lunare fixate prin buget. luliu Maniu, Mihai Popovici, Ion Mihalache, Grigore Iunian, Virgil Madgearu, N. Costăchescu, I. Răducanu, dr. Voicu Niţescu, * Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa dela 9 Aprilie 1929. Luând în deliberare referatul d-lui ministru al agriculturii şi domeniilor înregistrat la No. 9.799 din 23 Februarie 1929. Decidă: Art. I. Se autoriză dl. ministru al agriculturii și domeniilor să cumpere prin bună învoială, pe cale de oferte, din fondurile bugetare ale anului in curs prevăzute la art. 44, un număr de 17 tractoare diferite sisteme. Art. II. Autoriză pe dl. ministru a! agriculturii și domeniilor să plătească din fondurile alocate la art. 44 al anului în curs în valoarea acestor tractoare Caselor: „Tractoria", suma de iei 2.021.000. „Staadecker", suma de lei 325.000. „Semănătoarea", suma de Iei 713 000. „Laoz", suma de Iei 573.000. „Eduard Höhn“, suma de lei 700.000. Art. III. Plata se va face în limita cotelor lunare fixate prin buget. Iuliu Maniu, Mihai Popovici, Ion Mihalache, Grigore Ifim, Virgil Maăgearu, N. Costăchescu, I. Răducanu, dr. Voicu NiţiSM: Faţă de aceste deciziuni, întrebăm regimul aşa de mult trâmbiţatei legalităţi, cum se face de se nesocoteşte Legea Contabilităţii Publice, contractându-38 pria bază învoială cu avutul statului ca între particulari? Oare după ce criterii s’a condus dl. Mihalache când a aprobat ofertele aratate, ca mai avantajoase decât altele ? Este cazul să ne întrebăm: Este bunul plac la mijloc, ori este ceva asemănător „Ștrandului"? 25.000 evacuaţi la Leningrad Moscova (Ceps). Zilele acestea forţele poliţieneşti au evacuatdin casele comunei ale Leningradului 25.000 locuitori pe motiv că sunt elemente neproductive. Ei au fost mutaţi fresse vechi de la periferia oraşului, iar la locul lor au fost instalaţi muncitori de la diferitele fabrici din Leningrad împreună cu familiile lor. Cele mai multe dintre persoanele evrcestonc-şi attacă locuințe. ! Situaţia şoselelor şi drumurilor din judeţul nostru, cele mai importante căi de comunicaţie, este astăzi foarte proastă şi tinde a conduce la o paralizare complectă a circulaţiei şi dezastrului economic al unui ţinut. Problema preocupă astăzi autorităţile, noul an agricol propunând refacerea neîntârziată a drumurilor necesare pentru uzuanţa transportului. Intr’adevăr astfel cum se prezintă astăzi situaţiunea, ca un obstacol remarcabil în calea desvoltării judeţului pe terenul economic şi contribue în acelaş timp într’o măsură deosebită la paralizarea tuturor eforturilor depuse de autorităţi. Problema prezintă după cum se vede importanţă şi de aceia ne-am adresat d-lui ing. Grigoriu, şeful serviciului technic al judeţului, care a binevoit să ne pună la dispoziţie datele precise, necesare şi să le însoţească cu unele explicaţiuni foarte interesante. Şoselele după raza bolii. Problema şoselelor din cuprinsul jud. Iaşi, prezintă două părţi de aceiaşi importanţă : Şoselele naţionale cari traversează judeţul şi constitue axele principale de circulaţie, în cari debuşează toate celelalte artere de circulaţie, sunt cu totul în seama statului deşi interesează în primul rând judeţul. înainte de războiu, jud. Iaşi a fost înzestrat cu şosele naţionale într-o stare bună şi chiar excepţional de bună. Concentrarea întregi vieţi a ţarei la Iaşi, în timpul războiului şi excesiva uzură provocată de transporturile militare şi de aprovizionare, au distrus acest important capitol al judeţului, iar în doi ani după războiu, din pricina lipsei de îngrijire a şoselelor, jud. Iaşi nu mai avea decât un crâmpeiu, întrerupt pe întinderi şi care nu putea fi numit şosea. In anii 1925—26 şi 27 s’au depus stăruinţe pentru restabilirea într’o măsură oarecare a şoselelor naţionale, refăcânduse în condiţiuni similare celor dinainte de distrugerea din timpul războiului, şoseaua naţională Iaşi-Tg. Frumos şi ameliorându se mult şoselele interne Iaşi-Poeni-Vaslui, Iaşi-Ţuţora Prut, Iaşi-Sculeni- Copou-Breazu şi o parte din şoseaua Iaşi-Bivolari-Ştefăneşti. Bineînţeles că această refacere care ar fi creat în doi trei ani bune şosele naţionale a fost întreruptă din cauza lipsei fondurilor şi abia în 1928 şi 1929 sumele date Iaşilor au fost în totul sub necesităţile elementare. Anul trecut au fost acordaţi 2.296.358 lei, iar anul acesta în primele luni numai 820.000 lei, urmând ca peste puţin, în urme intervenţiilor ce se fac, să se acorde mai mult. Şoselele naţionale slab împietruite din cauza aceasta şi mult circulate în special cu vechiculele mecanice, s’au degradat din nou ajungând într’o situaţiune similară celei de după războiu. La lipsa complectă de înţelegere s’a adăugat însă anul acesta calamitatea înzăpezirilor şi inundaţiilor, aşa că în special pe şoselele Iaşi- Tg. Frumos, Iaşi Sculeni, Iaşi-Bivolari s-au depozitat cantităţile enorme de zăpadă care, topindu se în primăvară, au fost grav degradate, împetruirile fiind desfiinţate deoarece erau amestecate cu terasamentul şoselei. Ce somi sunt necesare. Situaţia de astăzi, gravă, pericolul întreruperii circulaţiei apăsând ameninţător şi fondurile pentru aprovizionarea serioasă cu cantităţi mari de piatră de râu, fiind absolut necesare. Pentru această aprovizionare, e nevoe 26.100 metri cubi cari necesită suma de 14 230.000 lei în care se cuprinde şi aşternerea materialului, iar pentru remediarea situaţiei foarte rele a intrărilor în oraş sunt necesare optsprezece milioane lei. Deci pentru refacerea complectă a şoselelor naţionale, socotind şi alte lucrări, este necesară suma de 54.855.000 lei în care se cuprinde şi construcţia unor poduri cari necesită 28 milioane lei. Dacă aprovizionarea aceasta pe care am amintit-o s’ar face în complectul ei, în anii următori nu ar mai fi necesară decât aprovizionarea mai redusă şi până la cifra de 12.000 metri cubi, socotind anual 60 metri cubi pe kilometrul de şosea,care ar necesita o locaţie de 6 milioane. Pănă acum însă, din lipsa de fonduri sau greşita înţelegere a problemei şoselelor, statul a neglijat complect întreţinerea lor, alocând anual sume neînsemnate pentru şosele, iar daci astăzi se poate călători în condiţiuni acceptabile pe unele şosele, se datoreşte măsurilor din 1926 ale dlui C. Meissner, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice, care a alocat într’un singur an suma de 8 milioane lei pentru coselele ce trebuiau îngrijite de stat. Pentru complecta refacere a şoselelor naţionale, suma necesară se ridică la 54.855.000 lei pe care statul desigur nu i o poate acorda într’un an. S’ar putea lasă eşalona pe un număr de ani, prevăzânduse în fiecare an plusul de cheltueli acceptat de uzura anuală adică circa 20 la sută din suma totală. Cum şi ce refaceri de şosele s’au făcut. A doua parte a problemei este a şoselelor judeţene, vecinale şi comunale cari formează restul reţelelor căilor de comunicaţie a căror îngrijire este în sama judeţului, căile sunt enorme şi greutatea rezolvirei problemei apare aici în toată grandoarea sa. Reţeaua este complect degradată şi, pe vremea rea, adică patru luni din ar, necirculabilă. Cele mai importante şosele judeţene pentru Iaşi,—ca Iaşi-Voineşti-Grajduri—sunt distruse şi mari porţiuni trebue complect refăcute. Pentru această operaţiune care tinde a reda lumea circulaţiunei, artere foarte necesare, este nevoie de 17.406.000 lei care reprezintă suma suficientă. In afară de aceste şosele însă, judeţul posedă drumurile naturale, complect părăsite şi care sunt foarte importante pentru punerea în valoare a bogăţiilor naturale. Ar urma să se acorde suma de 447.920 lei care să permită oarecum repararea şi acestor drumuri. Oricum însă aceste necesităţi ale drumurilor s’ar putea în parte înfăptui prin intensificarea şi realizarea lucrărilor de prestaţie, contribuţie ce s’ar ridica la circa 30 la sută. Drin concluzie, după calculele făcute de serviciul technic judeţean şi în urma verificărilor serioase ale lucrărilor în curs, ar fi necesare pentru repararea complectă a şoselelor Naţionale, suma de 54.855 000 lei , pentru şoselele judeţene 17.406.250 l Iei pentru soselele comunale şi vecinate 47.470 000 lei iar pentru soselele comunale şi terenamente circa 260 km. suma de 23.600.000 Iei. gDrumurile naturale necesită pentru punerea lor în condiţiuni de buni circulaţie suma de 447.920.000 lei. Un total deci de 661 251.250 lei necesar pentru refacerea şosetelor şi drumurilor din cuprinsul judeţului Iaşi ca un an de an s’au distrus după războiu aproape în întregime. Cauzele acestei distrugeri sunt: a) sporirea neaşteptată a circulaţiei generale pe şosele şi în special a circulaţiei mecanice, ceiace a provocat ruina rapidă a şoselelor neadoptate suficient acestui spor al circulaţiei şi b) lipsa complectă de întreţinere datorite alocaţiilor bugetare insuficiente. MII. ANCHETELE NOASTRE Situaţia şoselelor din jud. Iaşi Peste o jumătate miliard necesar pentru refacerea şoselelor. Pagubele provocate de zăpezi și Inundații. Situația drumurilor naturale. Ni se comunică din Chişinău că administraţia Financiară din acel oraş este în absolută imposibilitate de a face faţă plăţilor. In casa administraţiei nu se află decât 50.000 lei iar plăţile urgente de efectuat se urcă la 30 000.000 lei. Din această cauză au avut loc diferite incidente la ghișeurile Caseriei. Cedgi In pagina I la ultimele stiri telegrafice MERCURI 1 MAIU 1929 Dl. Charles Diehl la Iaşi Oraşul nostru a avut prilejul ca să primească a doua vizită a savantului bizantinolog profesorul Charles Diehl. Sosirea sa în Iaşi a fost o sărbătoare pentru lumea intelectuală, care a avut prilejul să-i asculte şi o conferinţă însufleţită şi plină de imagini. Dl. Charles Diehl a sosit în Iaşi împreună cu doamna fiind primit în gară de un grup de profesori în frunte cu d. prof. universitar Gh. I. Brătianu, la care a şi fost găzduit. Domnia sa era însoţit şi de dl. Henry secretarul misiunei franceze din România. In cursul zilei de Mercuri d-na şi dl. Diehl împreună cu dl. Gh. Brătianu şi ceilalţi însoţitori au vizitat monumentele istorice ale oraşului nostru, cari au fost un prilej ca dl. Diehl să şi reamintească de vremurile de acum câţiva ani când a mai admirat aceste monumente. Din nou i s’au oprit privirile asupra măestriei cu care este lucrată biserica Trei Erarhi sau I asupra picturilor de la Golia. La ora 6, înainte de conferinţa pe care a ţinut-o la Universitate, dna şi dl. Gh. Brătianu au binevoit să ofere un ceai în onoarea distinşilor oaspeţi, la care au fost invitaţi între alţii dna Rosseti, d-na şi dl. profesor dr. C. Bacaloglu, d-na şi d. prof. N. Şerban, d-na şi d. prof. O. Tafrali, d-na şi dl. prof. Em. Diaconescu, d-na şi dl. M. Bădărău, dl. Iancu Botez decanul Facultăţii de Litere şi d ni Pinot, lectorul de limba franceză de la Universitatea ieşană, I. Hudiţă şi A. Oţetea conferenţiari universitari. * ". La ora 7 a avut loc în aula Universităţii, in faţa unei selecte asistenţe de profesori universitari, studenţi şi un mime- t ros public intelectual conferinţa d lui Ch. Diehi, tratând despre: „Palatul imperial şi viaţa de curte în timpul Comnenilor“. Mai întăi dl. I. Botez, decanul Facultăţii de Litere l-a salutat în numele acestei facultăţi mulţumindu i călduros că a venit între noi şi subliniind legătura sufletea- Iscă dintre Franţa şi România. Dl. Tafrali apoi a expus pe scurt însemnătatea operei ştiinţifice a conferenţiarului. Apoi dl. Ch. Diehi cu un talent şi o vervă tinerească a expus subiectul propus, arătând ce viaţă pulsa aici în orient în apropierea noastră. Cu proecţiuni admirabile a arătat cum erau construite şi întărite pentru apărare palatele din Bizanţ şi a descris în amănunţimi viaţa de curte referindu-se atât la viaţa intimă cât şi la cea publică, politică şi culturală. A dat câteva proecţiuni cu costumele timpului purtate de împăraţi şi împărătese. In încheiere dl. Diehi a spus că sensul în care e înţeles curent astăzi termenul de bisantinism este exagerat şi că prin ceia ce a reprezentat Bizanţul ca progres cultural şi intelectual, acest termen merită să fie reabilitat. Distinsul conferenţiar a fost îndelung aplaudat. A doua zi joi dl. Ch. Diehi a plecat să viziteze mănăstirile din Bucovina, fiind condus de dl. Gh. Brătianu până la Suceviţa, unde a fost primit de dl. prof. Isopescu-Grecul de la Cernăuţi, REP. Nenorocirea din vecinătatea Socolei — TRENUL SURPRINDE O FATĂ DE 17 ANI MUTILÂND O ORIBIL. — O impresionantă nenorocire de cale ferată s’a înregistrat aseară pe linia Iaşi- Chişinău, în apropiere de oraşul nostru. La ora 9 seara, pe când trenul Bucureşti- Iaşi-Chişinău părăsise staţia Socola roşie îndreptându-se spre Chişinău, în apropiere de corn. Bucium a surprins pe linie o fată în vârstă de 16—17 ani, a cărei identitate nu a putut fi stabilită şi care a fost oribil mutilată. După trecerea trenului, un cantonier a găsit la locul nenorocirei o masă de carne, fugind înspăimântat până la Socola unde a înştiinţat autorităţile. S-a dispus transportarea rămăşiţelor şi începerea cercetărilor pentru a se şti dacă este vorba de o nenorocire sau vre-o sinucidere. — In urma primirei unor reclamaţii, poliţia a dispus arestarea individului Iosif Brazenfeld din buier. Brătianu 21 care a săvârşit aseară un nou furt la comerciantul Stermiu din Ţicău.