Mişcarea, mai 1929 (Anul 23, nr. 98-119)

1929-05-01 / nr. 98

ANUL XXIII Ho. 98 In preajma Serbărilor unirii DATORIA IEŞENILOR Chestiunea ridicată în numă­rul de ieri al ziarului nostru de Către d. Arh. Arh. Gheorghiji cu privire la înlăturarea definitivă a Iaşului de la serbătorirea pri­mului deceniu al unirii tuturor provinciilor româneşti, a avut— cum era de aşteptat—un adânc ecou în inimile ieşenilor. Ideea lansată este prea justi­ficată şi toată reminimea care cunoaşte evenimentele istorice dela 1859 şi faptele glorioase din timpul maritul răsboi naţio­nal o împărtăşeşte cu tot ela­nul. Nu se poate uita însemnătatea Albel­iun­a unde s’a hotărât ali­pirea Transilvaniei la Patria-Mu­­mă, şi unde s’a încoronat Mare­le Rege Ferdinand I, după­ cum nu vom uita că basarabiii la Chişinău şi bucov­­enii la Cernău­ţi, au consfinţit la rândul lor actul istoric al unirii. Dar închegarea acestor uniri a fost sfinţita la Iaşi, în oraşul cu drept cuvânt legendar şi is­toric care a fost capitala glorio­sului refugiu al Marelui Rege Ferdinand I şi al Familiei Regale. Nu suntem stăpâniti de vani­tate şi orgoliu. E cel mai mare adevăr istoric trăit de întregul neam românesc şi în cărţile pa­triei generaţiile tinere învaţă a şti că laşul, creerul şi Inima ţării, a fost cel mai mare animator şi realizator a! celei dintăi uniri sub Cuza Vodă şi că în laşi s’a plămădit unitatea naţională, înlăturarea laşului dela come­morarea unirilor este o greşală istorică,—şi dacă oficialitatea de astăzi nu va înţelege să o repa­re, o vor repara ieşenii în asen­timentul tuturor minţilor lumi­nate, şi a Inimilor româneşti. Ultima Isprăvi a guvernului Jurământul Voinicilor“ „Ultima oră", sub Simnătura Mi­­haelei Catargî, face o serie de juste comentarii cu privire , jurământul aşa ziselor „este de voinici“, organi­zate sub auspiciile unor membri ai guvernului. Citim: „Un jurământ este prin însăşi is­teaţa lui un net mistic. Legimântat la faţa preotuia! şi tu fiţi steagului, cum a fost eszel, angajează puteri spirituale, ese din concret. Ua viitor ostaş nu poate jura credte­ţă nici domnului pretor, nici domnului no­tar, nici domnului subsecretar de stat, oricare ar fi el, nici domnului vice-şef de organizare a clubului lo­cal, oricare ar fi acesta. Un viitor catss ai ţării nu jură cre­dinţă decât Domnului Ţării. Acesta este adevărul... La noi incă e uşor. Se jură la faţa lui Dumnezeu. Dar Intr’adevăr, să recunoaştem, au­­ posibil să se jure la felul acesta credinţă unui cetăţean cu pălărie moale, cu pântece lat, cu baston şi cu servieta la subsoare. Evocarea dosmini, rostul întregu­lui alai de Duminica trecută, Câm­pia Blajelui, odijdiile Vlădicilor, fal­durile steagurilor, stega robustă a voinicilor şi atâta pâlpâit de primă­vară, cereau o soartă mai bunâ. Nesocotirea legii con­tabilităţii publice Ceva­­asemănător „Ştrandului“ Ziarele ne aduc la cunoştinţă că gu­vernul voeşte a modifica Legea Con­tabilităţii Publice. Că această lege este veche şi că unele dispoziţiuni din ea trebuesc puse în concordanţă cu ce­rinţele vremii, o recunoaştem,­­atât timp însă că­ nu a fost modificată, cât în­că este în vigoare, trebue respectată. Legea aceasta, are dispoziţiuni de ordine publică, prin cari se arată că teste costrictete din cari derivă un venit sau o clstetela a statului, trebuesc încheiate pe baze de licita­­ţiunti publice, cu publicări şi afişări cât mai întinse, pentru ca statul ori instituţia publică interesată să înlă­ture transacţiile şi pentru ca licita­torii prin concurenţă să facă oferte cât mai avantajoase. Răsfoind din întâmplare „Monitorul OficialIată ce găsim: Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa de la 9 Aprilie 1929. Luând în deliberare referatul d-lui mi­nistru al agriculturii şi f domeniilor, înre­gistrat la No. 11.163 din 5 Martie 1929. Decide: Art. I. Autoriză pe dl. ministru al agri­ culturii şi domeniilor ca din fondurile bu­getare ale anului în curs, art. 46, (între­ţinerea elevilor ucenici, agricoli) să cum­pere prin bună învoială 500 costume haine (veston şi pantaloni), 500 perechi bocanci de la fabrica Mociorniţă şi 5139 metri pânză de la I. Aruneanu, necesare lenjeriei a celor 500 ucenici agricoli şi de motocultură, aflători la fermele model. Art. II. Aprobă plata sumei de lei 1.173 337 de la art. 47 al bugetului in curs, lichidarea făcându-se treptat cu recepţio­­narea şi in limitele cotelor lunare fixate prin buget. luliu Maniu, Mihai Popovici, Ion Mihalache, Grigore Iunian, Virgil Mad­­gearu, N. Costăchescu, I. Răducanu, dr. Voicu Niţescu, * Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa dela 9 Aprilie 1929. Luând în deliberare referatul d-lui mi­nistru al agriculturii şi domeniilor înregis­trat la No. 9.799 din 23 Februarie 1929. Decidă: Art. I. Se autoriză dl. ministru al agri­culturii și domeniilor să cumpere prin bună învoială, pe cale de oferte, din fondurile bugetare ale anului in curs pre­văzute la art. 44, un număr de 17 trac­toare diferite sisteme. Art. II. Autoriză pe dl. ministru a! a­­griculturii și domeniilor să plătească din fondurile alocate la art. 44 al anului în curs în valoarea acestor tractoare Caselor: „Tractoria", suma de iei 2.021.000. „Staadecker", suma de lei 325.000. „Semănătoarea", suma de Iei 713 000. „Laoz", suma de Iei 573.000. „Eduard Höhn“, suma de lei 700.000. Art. III. Plata se va face în limita co­telor lunare fixate prin buget. Iuliu Maniu, Mihai Popovici, Ion Mihalache, Grigore Ifim, Virgil Maă­­gearu, N. Costăchescu, I. Răducanu, dr. Voicu NiţiSM: Faţă de aceste deciziuni, întrebăm regimul aşa de mult trâmbiţatei lega­lităţi, cum se face de se nesocoteşte Legea Contabilităţii Publice, contrac­­tându-38 pria bază învoială cu avu­tul statului ca între particulari? Oare după ce criterii s’a condus dl. Mihalache când a aprobat ofertele a­­ratate, ca mai avantajoase decât altele ? Este cazul să ne întrebăm: Este bu­nul plac la mijloc, ori este ceva ase­mănător „Ștrandului"? 25.000 evacuaţi la Leningrad Moscova (Ceps).­ Zilele acestea forţele poliţieneşti au evacuat­­din casele comunei­ ale Leningradului 25.000 locuitori pe motiv că sunt e­­lemente neproductive. Ei au fost mu­taţi fr­esse vechi de la periferia ora­şului, iar la locul lor au fost insta­laţi muncitori de la diferitele fabrici din Leningrad împreună cu familiile lor. Cele mai multe dintre persoanele evrcesto­nc-şi at­tacă locuințe. ! Situaţia şoselelor şi drumurilor din ju­deţul nostru, cele mai importante căi de comunicaţie, este astăzi foarte proastă şi tinde a conduce la o paralizare complec­tă a circulaţiei şi dezastrului economic al unui ţinut. Problema preocupă astăzi au­torităţile, noul an agricol propunând re­facerea neîntârziată a drumurilor necesare pentru uzuanţa transportului. Intr’adevăr astfel cum se prezintă astă­zi situaţiunea, ca un obstacol remarcabil în calea desvoltării judeţului pe terenul economic şi contribue în acelaş timp în­­tr’o măsură deosebită la paralizarea tuturor eforturilor depuse de autorităţi. Problema prezintă după cum se vede importanţă şi de aceia ne-am adresat d-lui ing. Grigoriu, şeful serviciului technic al judeţului, care a bine­voit să ne pună la dispoziţie datele precise, necesare şi să le însoţească cu unele explicaţiuni foarte interesante. Şoselele după raza bolii. Problema şoselelor din cuprinsul jud. Iaşi, prezintă două părţi de aceiaşi impor­tanţă : Şoselele naţionale cari traversează ju­deţul şi constitue axele principale de cir­culaţie, în cari debuşează toate celelalte artere de circulaţie, sunt cu totul în sea­ma statului deşi interesează în primul rând judeţul. înainte de războiu, jud. Iaşi a fost în­zestrat cu şosele naţionale într-o stare bună şi chiar excepţional de bună. Con­centrarea întregi vieţi a ţarei la Iaşi, în timpul războiului şi excesiva uzură pro­vocată de transporturile militare şi de a­­provizionare, au distrus acest important capitol al judeţului, iar în doi ani după războiu, din pricina lipsei de îngrijire a şoselelor, jud. Iaşi nu mai avea decât un crâmpeiu, întrerupt pe întinderi şi care nu putea fi numit şosea. In anii 1925—26 şi 27 s’au depus stă­ruinţe pentru restabilirea într’o măsură oarecare a şoselelor naţionale, refăcându­­se în condiţiuni similare celor dinainte de distrugerea din timpul războiului, şo­seaua naţională Iaşi-Tg. Frumos şi ame­­liorându se mult şoselele interne Iaşi-Poe­­ni-Vaslui, Iaşi-Ţuţora Prut, Iaşi-Sculeni- Copou-Breazu şi o parte din şoseaua Iaşi-Bivolari-Ştefăneşti. Bineînţeles că această refacere care ar fi creat în doi trei ani bune şosele naţio­nale a fost întreruptă din cauza lipsei fondurilor şi abia în 1928 şi 1929 sumele date Iaşilor au fost în totul sub necesi­tăţile elementare. Anul trecut au fost a­­cordaţi 2.296.358 lei, iar anul acesta în primele luni numai 820.000 lei, urmând ca peste puţin, în urme intervenţiilor ce se fac, să se acorde mai mult. Şoselele naţionale slab împietruite din cauza aceasta şi mult circulate în special cu vechiculele mecanice, s’au degradat din nou ajungând într’o situaţiune simila­ră celei de după războiu. La lipsa com­plectă de înţelegere s’a adăugat însă anul acesta calamitatea înzăpezirilor şi inunda­ţiilor, aşa că în special pe şoselele Iaşi- Tg. Frumos, Iaşi Sculeni, Iaşi-Bivolari s-au depozitat cantităţile enorme de zăpadă care, topindu se în primăvară, au fost grav degradate, împetruirile fiind des­fiinţate deoarece erau amestecate cu te­­rasamentul şoselei. Ce somi sunt ne­­cesare. Situaţia de astăzi, gravă, pericolul în­treruperii circulaţiei apăsând ameninţător şi fondurile pentru aprovizionarea serioa­să cu cantităţi mari de piatră de râu, fiind absolut necesare. Pentru această aprovizionare, e ne­­voe 26.100 metri cubi cari necesită suma de 14 230.000 lei în care se cu­prinde şi aşternerea materialului, iar pen­tru remediarea situaţiei foarte rele a in­trărilor în oraş sunt necesare optsprezece milioane lei. Deci pentru refacerea com­plectă a şoselelor naţionale, socotind şi alte lucrări, este necesară suma de 54.855.000 lei în care se cuprinde şi con­strucţia unor poduri cari necesită 28 mi­lioane lei. Dacă aprovizionarea aceasta pe care am amintit-o s’ar face în complectul ei, în anii următori nu ar mai fi necesară decât aprovizionarea­ mai redusă şi până la cifra de 12.000 metri cubi, socotind anual 60 metri cubi pe kilometrul de şo­sea,­care ar necesita o­­ locaţie de 6 milioane. Pănă acum însă, din lipsa de fonduri sau greşita înţelegere a problemei şose­lelor, statul a neglijat complect întreţine­rea lor, alocând anual sume neînsemnate pentru şosele, iar daci astăzi se poate călători în condiţiuni acceptabile pe unele şosele, se datoreşte măsurilor din 1926 ale d­lui C. Meissner, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice, care a alocat într’un singur an suma de 8 milioane lei pentru coselele ce trebuiau îngrijite de stat. Pentru complecta refacere a şoselelor naţionale, suma necesară se ridică la 54.855.000 lei pe care statul desigur nu i o poate acorda într’un an. S’ar putea lasă eşalona pe un număr de ani, prevăzându­­se în fiecare an plusul de cheltueli ac­ceptat de uzura anuală adică circa 20 la sută din suma totală.­­ Cum şi ce refaceri de şosele s’au făcut. A doua parte a problemei este a şo­selelor judeţene, vecinale şi comunale cari formează restul reţelelor căilor de comu­nicaţie a căror îngrijire este în sama ju­­deţului, căile sunt enorme şi greutatea re­­zolvirei problemei apare aici în toată gran­doarea sa. Reţeaua este complect degradată şi, pe vremea rea, adică patru luni din ar­, ne­­circulabilă. Cele mai importante şosele ju­deţene pentru Iaşi,—ca Iaşi-Voineşti-Graj­­duri—sunt distruse şi mari porţiuni tre­bue complect refăcute. Pentru această o­­peraţiune care tinde a reda lumea circu­­laţiunei, artere foarte necesare, este ne­voie de 17.406.000 lei care reprezintă suma suficientă. In afară de aceste şosele însă, judeţul posedă drumurile naturale, complect pă­răsite şi care sunt foarte importante pen­tru punerea în valoare a bogăţiilor na­turale. Ar urma să se acorde suma de 447.920 lei care să permită oarecum re­pararea şi acestor drumuri. Oricum însă aceste necesităţi ale drumurilor s’ar putea în parte înfăptui prin intensificarea şi rea­lizarea lucrărilor de prestaţie, contribuţie ce s’ar ridica la circa 30 la sută. Dr­in concluzie, după calculele făcute de serviciul technic judeţean şi în urma veri­ficărilor serioase ale lucrărilor în curs, ar fi necesare pentru repararea complectă a şoselelor Naţionale, suma de 54.855 000 lei , pentru şoselele judeţene 17.406.250 l Iei pentru soselele comunale şi vecinate 47.470 000 lei iar pentru soselele comu­nale şi terenamente circa 260 km. suma de 23.600.000 Iei. gDrumurile naturale necesită pentru pu­nerea lor în condiţiuni de buni circulaţie suma de 447.920.000 lei. Un total deci de 661 251.250 lei nece­sar pentru refacerea şosetelor şi drumu­rilor din cuprinsul judeţului Iaşi ca un an de an s’au distrus după războiu aproape în întregime. Cauzele acestei distrugeri sunt: a) spo­rirea neaşteptată a circulaţiei generale pe şosele şi în special a circulaţiei mecanice, ceiace a provocat ruina rapidă a şosele­lor neadoptate suficient acestui spor al circulaţiei şi b) lipsa complectă de între­ţinere datorite alocaţiilor bugetare insu­ficiente. MII. ANCHETELE NOASTRE Situaţia şoselelor din jud. Iaşi Peste o jumătate miliard necesar pentru reface­rea şoselelor. Pagubele provocate de zăpezi și Inundații. Situația drumurilor naturale. ­ Ni se comunică din Chişinău că administraţia Financiară din acel o­­raş este în absolută imposibilitate de a face faţă plăţilor. In casa administraţiei nu se află de­cât 50.000 lei iar plăţile urgente de e­­fectuat se urcă la 30 000.000 lei. Din această cauză au avut loc di­ferite incidente la ghișeurile Caseriei. Ced­gi In pagina I l­a ultimele stiri telegrafice MERCURI 1 MAIU 1929 Dl. Charles Diehl la Iaşi Oraşul nostru a avut prilejul ca să pri­mească a doua vizită a savantului bizan­tinolog profesorul Charles Diehl. Sosirea sa în Iaşi a fost o sărbătoare pentru lu­mea intelectuală, care a avut prile­jul să-i asculte şi o conferinţă însufleţită şi plină de imagini. Dl. Charles Diehl a sosit în Iaşi îm­preună cu doamna fiind primit în gară de un grup de profesori în frunte cu d. prof. universitar Gh. I. Brătianu, la care a şi fost găzduit. Domnia sa era însoţit şi de dl. Henry secretarul misiunei fran­ceze din România. In cursul zilei de Mercuri d-na şi dl. Diehl împreună cu dl. Gh. Brătianu şi ceilalţi însoţitori au vizitat monumentele istorice ale oraşului nostru, cari au fost un prilej ca dl. Diehl să şi reamintească de vremurile de acum câţiva ani când a mai admirat aceste monumente. Din nou i s’au oprit privirile asupra măestriei cu care este lucrată biserica Trei Erarhi sau I asupra picturilor de la Golia.­­ La ora 6, înainte de conferinţa pe care a ţinut-o la Universitate, d­na şi dl. Gh. Brătianu au binevoit să ofere un ceai în­­ onoarea distinşilor oaspeţi, la care au fost invitaţi între alţii d­na Rosseti, d-na şi dl. profesor dr. C. Bacaloglu, d-na şi d. prof. N. Şer­ban, d-na şi d. prof. O. Tafrali, d-na şi dl. prof. Em. Diaco­­nescu, d-na şi dl. M. Bădărău, dl. Iancu Botez decanul Facultăţii de Litere şi d ni­ Pinot, lectorul de limba franceză de la U­­niversitatea ieşană, I. Hudiţă şi A. Oţe­tea conferenţiari universitari. * ". La ora 7 a avut loc în aula Universi­tăţii, in faţa unei selecte asistenţe de pro­fesori universitari, studenţi şi un mime- t ros public intelectual conferinţa d lui Ch.­­ Diehi, tratând despre: „Palatul imperial şi viaţa de curte în timpul Comnenilor“. Mai întăi dl. I. Botez, decanul Facultă­ţii de Litere l-a salutat în numele acestei facultăţi mulţumindu i călduros că a venit între noi şi subliniind legătura sufletea- I­scă dintre Franţa şi România.­­ Dl. Tafrali apoi a expus pe scurt în­semnătatea operei ştiinţifice a conferen­ţiarului. Apoi dl. Ch. Diehi cu un talent şi o vervă tinerească a expus subiectul pro­pus, arătând ce viaţă pulsa aici în orient în apropierea noastră. Cu proecţiuni ad­mirabile a arătat cum erau construite şi întărite pentru apărare palatele din Bi­zanţ şi a descris în amănunţimi viaţa de curte referindu-se atât la viaţa intimă cât şi la cea publică, politică şi culturală. A dat câteva proecţiuni cu costumele tim­pului purtate de împăraţi şi împărătese. In încheiere dl. Diehi a spus că sen­sul în care e înţeles curent astăzi terme­nul de bisantinism este exagerat şi că prin ceia ce a reprezentat Bizanţul ca progres cultural şi intelectual, acest ter­men merită să fie reabilitat. Distinsul conferenţiar a fost îndelung aplaudat. A doua zi joi dl. Ch. Diehi a plecat să viziteze mănăstirile din Bucovina, fiind condus de dl. Gh. Brătianu până la Su­­ceviţa, unde a fost primit de dl. prof. Isopescu-Grecul de la Cernăuţi, REP. Nenorocirea din vecină­tatea Socolei — TRENUL SURPRINDE O FATĂ DE 17 ANI MUTILÂND O ORIBIL. — O impresionantă nenorocire de cale fe­rată s’a înregistrat aseară pe linia Iaşi- Chişinău, în apropiere de oraşul nostru. La ora 9 seara, pe când trenul Bucu­reşti- Iaşi-Chişinău părăsise staţia Socola roşie îndreptându-se spre Chişinău, în a­propiere de corn. Bucium a surprins pe linie o fată în vârstă de 16—17 ani, a cărei identitate nu a putut fi stabilită şi care a fost oribil mutilată. După trecerea trenului, un cantonier a găsit la locul nenorocirei o masă de carne, fugind înspăimântat până la Socola unde a înştiinţat autorităţile. S-a dispus transportarea rămăşiţelor şi începerea cer­cetărilor pentru a se şti dacă este vorba de o nenorocire sau vre-o sinucidere. — In urma primirei unor reclamaţii, po­liţia a dispus arestarea individului Iosif Brazenfeld din buier. Brătianu 21 care a săvârşit aseară un nou furt la comercian­tul Stermiu din Ţicău.

Next