Mişcarea, iulie 1929 (Anul 23, nr. 146-170)

1929-07-03 / nr. 147

­­X ARUL XXIII Ro. 147 MERCURI 3 IULIE 1929 PROVOCATORII ! Purtând pretutindeni,—şi cu deo­sebire în provinciile eliberate,—cu­vântul luminător, orientarea dreap­tă şi povaţa înţeleaptă, şeful parti­dului naţional-liberal, d. Vintilă Bră­­tianu, urmat de generalii partidului, au fost alaltăeri în capitala Bucovi­nei, unde el a ţinut congresul parti­dului din această veche provincie românească. A fost un congres al partidului ,dar în realitate o impunătoare manifestaţiune a bucovinenilor ve­niţi, în aceste vremuri atât de grele, să asculte cuvinte de luminare şi înseninare. * Guvernul a ţinut să împedice a­­ceastă manifestaţiune a conştiinţei , cetăţenilor bucovineni. Neputând opri întrunirea şi nici­­ imensa mulţime, prefectul de Cer­năuţi, Neamţu—ce nume simbolic pentru simţimântul românesc !— a făcut apel la elementele degradante cari alcătueau „gărzile cetăţeneşti şi astfel după întrunire, când imen­sa mulţime de cetăţeni a ieşit în stradă, o bandă de vre­o patruzeci indivizi a încercat să atace pe cetă­ţenii pacifici. Prefectul „Neamţu“ a înregistrat astfel un succes invers de cum se aştepta, vrând să fie pe plac gu­vernului, a procedat de aş­a manie­ră încât provocaţiunea bătăuşilor gu­vernamentali a fost demascată prin ea însăşi. Bucovinenii, oameni de ordine, au procedat cuminte şi cu sângele rece. Căci ce s’ar fi întâmplat dacă mul­ţimea imensă ar fi ripostat la fel bandei guvernamentale,—aceasta se înţelege dela sim. Provocaţiunea dela Cernăuţi ara­tă starea de surescitare a unui gu­vern muribund. Salvaţi prestigiul învăţământului Odată cu venirea noului guvern la câr­ma ţârei s’au luat de către conducătorii învăţământului o serie de măsuri cari a­­plicate nu puteau decât să ne bucure. Una din aceste dispoziţii era şi aceia de a se scoate din învăţământul primar toţi supli­nitorii cari nu aveau 4 clase secundare. Natural că aplicată această măsură nu putea decât să ne bucure căci ţintea să înlăture din învăţământ elementele cari nu ne-ar fi făcut cinste să stea alături de noi. Dar dela luarea unei hotărâri şi până la aplicarea ei este mult şi multe se pot schimba. Felul cum s’a procedat ne întăreşte în convingerea că această măsură nu s’a luat decât pentru a lăsa pe drumuri pe unii oameni şi a putea astfel mulţumi câ­ţiva partizani politici cărora nu li se pu­tea da altă satisfacţie decât o umilă leafă de suplinitor. In această credinţă ne în­tăreşte faptul că s’au scos din învăţă­mânt suplinitori cu trei clase secundare şi cursuri de vară şi au fost înlocuiţi cu alţi cu o singură clasă secundară. S’au scos suplinitori care munceau la clasele lor şi a căror progres s’a consta­tat şi au fost înlocuiţi cu alţii care au nenorocit serii întregi de elevi. Cine vrea precizări le poate căpăta. Cum a rămas cu frumoasele d voastră intenţii d-lor con­­ducători ? De ce aţi lăsat pe drumuri, în timpul iernii, atâţia oameni, înlocuin­­du-i cu alţii cu mai puţine merite. Nu v-aţi gândit domnilor că nu este nici legal nici uman. Nu este legal pen­tru că conform regulamentului şi legilor şcolare un suplinitor nu poate fi înlocuit în cursul anului. Când lăsăm în mijlocul iernii, oameni cu familie pe drumuri pen­tru a satisface unele ambiţii politice, jude­ce oricine de este sau nu uman ? Dar să lăsăm aceasta şi să rugăm pe domnul revizor şcolar să ne spuie cine răspunde de proasta pregătire a claselor conduse de aceşti suplinitori ? Nu s’ar cuveni oare că acei ce au făcut numirile să poarte şi răspunderea ? Cunosc cazuri când timp de două luni jumătate a suplinit un cântăreţ bisericesc pe un alt suplinitor (e legal ?). La finele anului elevi s’au prezentat cât se poate de slabi fiind totuşi promovaţi. In cursul anului viitor această clasă se poate să revie unui titular şi atunci în­trebăm pe d. Revizor şcolar, este titu­larul răspunzător de aceşti elevi sau d-sa care a numit suplinitorul ? Care va fi a­­titudinea d-sale la inspecţie? Spre nenorocirea învăţământului astfel de cazuri sunt destul de numeroase. învăţătorii individual, nu pot protesta împotriva autorităţilor care fac astfel de numiri ilegale. Apelez la colegii care cunosc astfel de cazuri şi care sufăr de pe urma lor să le semnaleze asociaţiei care este datoare să ia atitudine şi să inter­vie pentru salvarea prestigiului învăţământului. A. O. ftSfl-îlSJtGl — De ce Ti numiţi pe minorii din presă viermi şi nu omizi? — Fiindcă Tn cuvântul OM-lzl există par­tea primă pe care viermii n'o vor atinge niciodată Tn viaţa lor ! Proectul reformei administrative cuprinde peste 600 articole, ca parlamentul să poată vota Tn realitate unul singur, cel mai prin­cipal pentru guvern: — Articolul prin care se disolvă toate consiliile comunale şi judeţene.. In zilele noastre toate merg de-a­ ndoa­­sele. Aşa şi cu proverbul „când doi se bat al treilea câştigă“. Se ceartă doi profesori examinatori între ele şi pierd (cad) candidaţii la examenul de bacalaureat I * Mare zarvă Tntre dentişti şi stomatologi. Aceştia din urmă poartă celora dintăi câte... un dinte. Şi apropos de dentişti. Faţă de atitudinea pe care a luat-o ac­tualul ministru al sănătăţii, cel Tn cauză spun că-i zice : d. SEVER DAN...Ţ...URA I . Un vierme-raporter cetind ieri răspunsul nostru, a exclamat cu un aer de nedume­rire I — Cine se mai ocupă acum de PAL...MELLE pe care le-am încasat de mult ? Aştept altele I ■■■ Dl. Ţintilă felicitând pe preşedintele ac­tiv al organizaţiei averescane ieşene — de ziua onomastică­­ i-a spus : — „Ai cheile raiului, fă să intra toată lumea ! Dl. Ţintilă a ţintit pe toţi dubiştii ! APELURILE FISCALE Mkrstsk­ 3 Iwlk 1929 DIMINEAŢA : Soc. An. Strungul, Fra­ţii Chirilevici, A. Grimberg, Teodor Ro­ter, Episcopia Catolică, M. Frăckel & Lober, Avram Grimberg, Gheorghe Sos­­nea, Fraţii Iacob, S. Goldstein, Soc. „Vul­tur“ Iosef, Adolsberg, Wolf Ghiţiş, He­dora Leon Iachîm Stahl, d-tor Manolescu- Strunga, Scarscinschi, Dora Bercovici, A. Rozenberg, „Moldova“ industrie de mo­bile, Fabrica Nicolina, Franckel M. DUPĂ AMIAZĂ : I. Copel, B. H. Beer, St. Bober, St. Weiss, Milu Stern, David Waissman, D. Haim, L. Aisecher, I. An­­gher. Moldova Mere S. A. Goldenberg, Smilovisi, M. Moscoviţi, Lucia Beceanu, I. Avram, Aron Bercovici, Marcu Racer, Herşcu Herşcu, Nisim Herşcovici, M. Herşcovici, Morgenstern Carol, M. Cătu­­neanu, I. Flax, Iosef Herşcu, St.Petrescu, Aronovici Schwartz, Haim Riven, Friscu Hincher, Herman Lu­pler, Lucia D. Gre­­ceanu. Manifestaţia politici m­etalCernăuţi Declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu La marea demnonstraţiune cetăţenească a bucovinenilor adunaţi în capitala lor, în afară de prea importantele cuvântări ros­tite de d­nii I. Nistor, I. G. Duca, Al. Lapedatu şi C. Argetoianu ,a făcut o se­rie de declaraţii şi şeful partidului liberal, d. Vintilă Brătianu. Rezumând expozeele pe care le-a făcut în Ardeal şi Basarabia, şi arătând cât de dăunătoare este politica guvernului actual în Bucovina,­d.Vintilă Brătianu a învederat interesantul aport pe care această regiune îl aduce pentru progresul general al ţării: „Bucovina trebue să devie una din intre­­pozitarele comerţului nostru exterior—şi ea este interesată în restabilirea creditului general al ţării“. Trecând la problema reformei adminis­trative, d. Vintilă Brătianu a spus : Avem în faţa noastră proiectul unei legi administrative, înainte ca cea făurită acum trei ani să fi fost deplin aplicată. Primejdia acestei legi ce se încearcă este : 1. In revenirea la două concepţii înve­chite care au adus statele respective : Austro Ungaria şi Rusia la distrugere şi prin cere în România Mare se introduc aceleaşi concepţii medievale ; 2. Fiindcă prin această legiuire în loc de a ne uni cu toţii contra încercărilor ce se fac pentru destrămarea României Mari, se revine la izolarea pe provincii, care a fost nenorocirea trecutului nostru; 3. Fiindcă sub această legiuire se as­cunde încercarea unui guvern la dispera­re, pentru dictatură, constatând că el nu se mai poate bizui pe ajutorul opiniei ro­mâneşti. Aceasta apare foarte limpede în măsu­rile tranzitorii care suprimă pe 6 luni toate organele elective şi de control din viaţa judeţeană şi comunală, pentru a le trece ministerului de interne. Este o ac­ţiune primejdioasă atât pentru viaţa noas­tră naţională, cât şi pentru viaţa noastră cinstit democratică. * Dl. Vintilă Brătianu a încheiat cu ur­mătoarele concluziuni: Pot să declar aci ca o concluzie că Ro­mânia Mare este vie şi reacţionează de la Nistru până la Tisa în mod neîndoios. Ca şi Icar care, de câte ori atingea pă­mântul, putea relua sborul către soare, în aceste conferinţe m’am­ încurajat şi am văzut că putem avea încredere şi în Ro­mânia Mare, aşa cum am visat, şi în vo­tul obştesc în care am crezut, credem şi nădăjduim şi în viitor. Toată lumea poate judeca astăzi, după mai puţin de 8 luni, dacă guvernul ac­tual corespunde cu nevoile cele mari ale Ţării. Această lămurire s-a făcut mai re­pede decât se credea şi este în curs de dezvoltare,­dar nu este destul. Dacă a­­ceastă stare de spirit permite opera de apărare, ea nu permite încă opera de în­făptuire. Trebuie ca în guvernările noas­tre, votul obştesc să nu se întemeieze numai pe curente de nemulţumiri sau cu­rente de nădejdi nesatisfăcute,­ci trezi­rea trebuie să fie cât mai conştientă pen­tru ca votul obştesc să poată asigura concursul unei guvernări lungi şi grele, necesare unei opere constructive. Constatările făcute, trezirea din ce în ce mai puternică, ce constatăm în votul obştesc, situaţia primejdioasă ce creează ţărei, acţiunea nesocotită a guvernului înăuntru şi mai cu seamă în afară, im­pune fixarea unei atitudini corespunză­toare a partidului Naţional Liberal. Iată de ce, comitetul diriguitor a luat în ultima lui şedinţă, hotărârea de a expune Re­genţei, această situaţie şi obligaţia ce ea atrage pentru partidul nostru, de a nu mai participa la lucrările parlamentare ale unui regim primejdios pentru interesele permanente ale ţării, de a duce înaintea ţării şi a votului obştesc apărarea ce sun­tem datori să facem pentru chezâşuirea şi consolidarea României­ Mari. Am căutat să facem apărarea pănă aci în faţa parlamentului, dar nu am putut tre­zi nici în el nici în guvern, conştiinţa da­toriei în timpuri atât de hotărâtoare pen­tru viitorul statului şi neamului. Ar fi o uitare a datoriei şi răspunderei noastre faţă de marea operă naţională la care am colaborat, dacă după de rezultatele obţi­nute pe calea de pănă aci, n’am căuta în massele opiniei publice sprijin pentru a­­părarea intereselor naţionale puse în joc. In aceste condiţii, prin urmare, oricare ar fi rolul nostru central ce ne revine, pentru apărarea intereselor obşteşti, deci de aci înainte roadele acestei acţiuni ce începe, depinde în primul rând de activi­tatea dvs., pe întreaga întindere a ţării. Ca partid cinstit şi hotărât democrat, tre­buie să asigurăm concursul luminat al în­­tregei opinii publice. Vom urmări efectele acţiunei dvs., pen­tru ca prin ele să putem judeca dacă a venit momentul ca acţiunea de apărare ce începem trebuie să se transforme într’una de construcţie care cere după această gu­vernare mai cu seamă, un timp mai înde­lungat şi concurs necondiţionat. IDEI ŞI SCÂNTEI IMPOZITELE CRESC. Consilii de miniştri se succed febril spre a împo­văra din ce în ce mai greu pe bieţii contribuabili. Şi nici unul din cârmui­­tori nu se întreabă: cum după atâta sânge să se mai verse atâta sudoare şi atâtea lacrimi ? Şi nu se gândeşte nimenea din ei la economii serioase, la înfrângerea risipelor, căpătuelilor, sinecurelor. V’aşi da un sfat. La noua monedă ce ne-o „bateţi" sâ se facă o mică mo­dificare la emblemă şi anume, în loc de „Nihil sine Deo“, să scrieţi „Nihil si­necure“ pentru că l’aţi uitat pe Dzew * DARABANA. La un recent consiliu de miniştri—tot pentru dăm­ bine înţe­les,—s’a găsit totuşi cineva care să­­­arate primejdia povarei îngrijitoare a impozitelor, şi a intercalat o glumă. Să comandăm, colegi, câteva mii de darabane, căci va fi nevoe la încasa­rea acestor biruri. Şi fiind­că mii de darabane, reprezintă o sumă impor­tantă, m’am gândit şi la economie. Să aducem una şi mare, uriaşă, pentru vânzări în mase mari şi această da­rabană colosală va putea servi even­tual când vom scoate toată ţara la mizat.# TEMPERANŢA. tot suntem în epo­ca temperanţei, de ce nu temperaţi şi poftele celor cari nu se mai satură. Acelora cari fac puţin şi iate mult, ace­lora cari nu fac nimic şi iau tot. Cari nici nu semnează macat şi cari pen­tru acest scop îşi fac ştampile de cau­ciuc şi cu acest cauciuc se încasează milioane. Ce calitate misterioasă să aibă oare acest cauciuc? Această ştam­pilă aduce roţi de cauciuc... şi apoi „muşamaua" care şi ea e un derivat al cauciucului. Dar ce e radierul ? Mu­şamaua acopere şi radierul şterge, am­bele din cauciuc. * MAMOŞ. O doamnă se opreşte înain­tea uşei unui mamoş şi tocmai în uşă sta doctorul. Cam jenată, doamna în­trebă pe medic dacă stă aci un „doctor de faceţi“. Doctorul a înţeles ceva şi i-a răspuns zâmbind : „Da, doamnă, pentru faceri şi nefaceri“. * BRAN — Rectorul universităţii, d. prof. P. Bogdan a fost delegat de ministerul Instrucţiei di Ins­pector al examenelor de baca­laureat ce se ţin la Iaşi. Faţă de cele ce se petrec în­tre unii membri examinatori — cum e cazul de la comisia doua a liceului Internat — şi faţă de modul cum alţii examinează pe candidaţi punând chestiuni de amănunt, inutile şi în contradic­ţie cu legea şi regulamentul, cre­dem că se impune o punere la punct, în interesul însăşi a în­văţământului. De aceea supunem cazul d-lui prof. P. Bodgan. EMIGRĂRILE . EUROPA CENTRALA Redăm mai jos câteva date asupra e­­migrărilor din statelor Europei centrale. Cea mai mică emigraţie o are România. In anul 1927 au emigrat din România 8915 persoane, dintre cari 2924 evrei, (28,8 la sută) 2515 germani (28,1 la sută) 1169 ruşi (13,1 la sută), 872 unguri (9,8 la sută), și numai 530 români (5,9 la sută). Cea mai numeroasă emigrare a fost în România, după război, în anul 1926, cînd au plecat peste ocean 19.099 persoane. In ultimii 5 ani revine în mediu anual 9337 persoane. .. La 100.000 locuitori revine în mediu­­ 54 persoane, în 1927, 51 emigranţi.­­ Foarte interesantă este comparaţia după­­ naţionalităţi, căci la 10­0,000 locuitori re­vin 360 emigranţi evrei, 335 germani, 221 ruşi, 52 unguri, 4,2 români. Evreii şi românii se mută în Statele Unite, pe când ceilalţi mai ales în Ca­nada. Din Iugoslavia emigrează în mediu a­­nual 15.373 persoane. In 1928 s’au mu­tat în total 21.373 persoane, dintre cari sârbo-croaţi 14.937 (69 la sută) germani 3092 (14,2 la sută) unguri 985 (4,5 la sută). La 10O.OOO locuitori au revenit în 1928 182 emigranţi şi această la naţionalitatea sârbo-croată 167, la cea germană de ex. 603. Cea mai puternică emigraţie se ob­servă în Polonia, de unde pleacă în mediu anual 45.000 persoane spre ţările de peste ocean. Faţă de 1921, când au emigrat din Po­­­­lonia 107.000 persoane, au emigat în 1926 numai 43 893. La 100.000 locuitori polo­nezi revin 182 emigranţi, adică un număr egal cu cei din Iugoslavia. Aceste cifre se referă numai la emigrările în statele de peste ocean. In 1926 de ex. au emi­grat din Polonia în diferitele state euro­pene 117.009 persoane. Intre emigranţii în statele de peste ocean, cari au plecat In 1927, 39,40/0 sunt de naţionalitate e­­vreiască, 210/0 rusă, 146/0 poloneză, etc. După datele oficiului de statistică ce­hoslovac au emigrat in 1928 din Ceho­slovacia în statele de peste ocean 15.192 persoane, dintre cari 12 269 cehoslovaci, 80,80/0 / 643 germani / 4,20/o, 1596 ruşi 10,5o/o / 506 unguri / 3,3o/o/. Noul­ licenţiaţi în drept AI FACULTĂŢII DE DREPT DIN IAŞI In sesiunea de iunie au fost proclama­ţi licenţiaţi în drept următorii 75 titraţi: Antoarschi V. Boris, Abramovici Izidor, Bercovici Rebeca, Baraiter Emanoil, Bul­buc Dumitru, Buşilă I. Neculai, Bârsănes­­cu Ioan, Buruiană Zinarie, Bercea Raul, Barber Mady, Bera Niau, Boaie Neculai, Bâra I. loan, Constantinescu Dumitru, Cristea Grig., Cezar, Coravsile Neculai, Coraja Zaharia, Colimei Romio, Cristea Gheorghe, Căpleacu loan, Dodu­ loan, Dumitru D. Tanase, Duhu­ăi Burăh, De­­metrescu Gh. Vasile, Blaș T. Mihai, Foc­­şăneanu Dumitru, Finţescu C- tin, Faver­­man Maeer, Fruhlichman Jenny, Filipescu Grigore, Grigorescu D. Alexăndru, Hoch­­stad Natan, Horega Neculai, Haldevici Arsenic, Iliescu Dumitru, Isar Aurelian, Macadonschi Gh., Mihailovici Gh. Maior Petru, Macade Traian, Mitache Eugen, Mihu Dumitru, Miliian Paula, Niculescu Grigore, Moisse Neculai, Nutov Boris, Nichifor Aurel, Opatchi Alex., Petrovici loan, Prassa Mircea, Popescu Teodoru, Petică Neculăi, Patrichi Traian, Popovici Vasile, Radu Grigore, Radovici Lucia, Radulescu I. Dumitru, Reutz Pavel, Ră­­dulescu Constantin, Rusu Avacum, Stoian F. loan, Soldan Chirii, Sofieu Sivei, Sor Lew, Steinberg Haim, Sudit David, Sapi­­riu Abram, Ștefănescu Gh., Tcacenco Fi­lip, Teodorescu Vasile, Toma Matei, To­­mescu Neculai, Ungureanu Gh., Weinstein I. Abram, Zach­jevschi Vladimir. — Brigada de urmăriri a reuşit să a­­resteze pe individul Solomon Aron din str. Palat No. 11. Numitul se dădea drept agent de po­liţie încercând a excroca mai multe per­soane. » Astfel a fost prins în str. Aron Vodă ■ la Avram Zalic, unde pătrunsese în casă­­ şi-i percheziţiona lucrurile, declarând că­­ face cercetări în legătură cu un furt.­­ Cu actele dresate a fost înaintat par­­i­chetului.

Next