Mişcarea, august 1929 (Anul 23, nr. 171-196)

1929-08-01 / nr. 171

T ÁRUI. XXIII Re. 171 JO. 1 AUGUST 1929 Bilanţul d-lui Maniu Agenţii guvernului au început să cutreere judeţele ţărei, purtând odată cu simandicoasa lor persoa­nă, bagajul realizărilor sesiunei parlamentare închise. S’a revărsat din nou demagogia peste ţinutu­rile româneşti, care au ş­e-a putut simţi în cele opt luni de gu­­­­vernare ţărănistă, lipsurile ce de­curg în chip fatal, dintr-o cârmui­re caracterizată prin incapacitate şi rea credinţă. Legiferarea parlamentului ales la umbra concepţiilor constituţio­nale ale „gărzilor cetăţeneşti“, se distinge prin două mari principii ce stau la baza acţiunei de aşa zi­să primenire. Dărâmarea tuturor alcătuirilor­­care au pus România Mare pe te­melii solide impunând’o în afară şi căpătuiala elementelor de agita­ţie, care timp de zece ani au pac­tizat cu neorânduiala. In expunerea pe care a făcut’o premierul naţional ţărănist cu pri­lejul închiderei corpurilor legiui­toare, un capitol a fost rezervat operei realizate. Animatorul stângaci şi perfid al politicei de destrămare socială, în­­şirite printre alte perle: legea j­an­­darmeriei, a poliţiei şi siguranţei statului, legea administrativă şi or­ganizarea ministerelor. Este inutil să mai insistăm asu­pra valorei acestor legi. Sensul şi fondul lor se rezumă în diminuarea pazei şi a prestigiu­lui corpurilor menite să asigure li­niştita desvoltare a statului, în des­fiinţarea unui statut întocmit pentru o bună selecţionare a corpului fun­cţionăresc, în introducerea în acest corp de elită a clientelei de club, iar întru ce priveşte mult căutata şi descântata lege administrativă a trădătorului Stere, în atacul ne­legiuit la unitatea naţională. Parlamentarii naţional-ţărănişti, au ordin să colinde satele şi să explice «binefacerile» unei sesiuni în care s’a cheltuit o muncă stear­pă şi făţarnică, dozată de vecinul îmbelşugat al tuturor nepregătiţilor. Populaţiunea conştientă a aces­tei ţări însă, va respinge frazeolo­gia deşartă, cerând socoteală aspră acelora care au indus-o la eroare. 0 scrisoare a d-nei Eusa_I. Brătianu D-na Elisa I. Brătianu a trimis ziarului „Universul“ următoarea scrisoare: Prea onorate d-le Director, Ziarul „Universul“, din 25 iulie a. c., publică un articol din care—pentru o mai exactă lămurire a unui fapt de istorie contimporană—desprind câteva rânduri. „Erau adunaţi mai marii ţării, spre­ sfîr­­şitul războiului nostru, la cartierul d-lui general Moşoiu. Şi atunci, oamenii noştri politici, cu răspundere, i-au zis d-lui ge­neral Prezan : «Vrerea d-tale de a trece Tisa şi a merge la Budapesta este su­blimă. Dar este un zadar, căci nu ne vor lăsa aliaţii». Insă dl. general Prezan a dat memorabilul răspuns : «Şi totuş, eu voi merge la Budapesta. Iar dacă veţi avea dificultăţi diplomatice şi va trebui să sacrificaţi pe cineva, vă dau capul meu cu plăcere. Dar eu merg la Budapesta». In legătură cu această versiune, cred că trebue să aduc, oare­cari precizări, pe cari le pot afla in memoria mea și pe cari le confirmă mărturisirea cuiva în măsură de a cunoaşte în absoluta sa autenticitate, faptul ocupării Budapestei—cu ce a pre­cedat și determinat acest fapt*). Ion I. C. Brătianu, în ultimele zile ale lunii iulie 1919, soseşte în Bucureşti, ve­nind de la Paris, cu hotărârea de a pune capăt repetatelor atacuri ale armatei un­gare împotriva trupelor române de pe frontieră şi cu certitudinea că această ac­ţiune a noastră se­­lovea de opunerea consiliului suprem, ferm ostil acestei ac­ţiuni. In chiar seara zilei în care sosise în Bucureşti, Ion I. C. Brătianu pleacă în Ardeal, pentru ca—mai înaintea oricărui a­­vertisment pe care ştia că avea să-l pri­mească din partea consiliului suprem—ac­ţiunea armatei să fie începută în direcţiu­nea Budapestei. Acest gest de iniţiativă era de altfel, în linia firească a caracterului unui om care işi pusese ca îndreptar al acţiunilor sale: «E de calculat tot, n­u e de temut tot». De­sigur, o astfel de hotărâre odată concepută—şi, repet, concepută încă din Paris—nu putea deveni fapt decât cu a­­probarea Regelui Ferdinand şi în acord de vederi şi de suflet cu d. general Pre­zan. Odată mai mult, şi în această împreju­rare, ca şi în altele—şi tragice şi fericite —s’au întâlnit Ion I. C. Brătianu cu dl. general Prezan. Această completare, cu care m’m sim­*) Vezi: St. Aulaire „La Revue Hebdo­­m­adaire“ No. 31, anul 1927. C­ţii datoare şi faţă de adevărul istoric şi faţă de amintirea soţului meu, nu are ros­tul de a înlocui o versiune cu sita ci de a completa o versiune prin alta. Din locul în care îl aşează azi admira­ţia şi stima mea şi a tuturor, d. general Prezan, va fi, desigur, cel dintâi, care va găsi îndreptăţit ca alături de d-sa să fie aşezat în glorie—unică în analele armate­lor aliate, din marele război de a fi ocu­pat o capitală duşmană—şi acela care nu mai este printre Doi. Pentru ospitalitatea pe care o daţi a­­cestor rânduri, primiţi, vă rog, onorate domnule director, expresiunea mulţumiri­lor mele şi a sentimentelor cele mai a­­lese. ELISA BRĂTIANU ADNOTĂRI POLITICE La depunerea proectului de reorganizare a mi­nisterelor d. Maniu a făcut o „clară expunere asupra haosului ce a domnit pănă acum In ad­­­­ministraţia statului*, o „cuvântare explicativă,­­ conchisă, plină de logică şi adevăr*, şi logica acestei cuvântări ne e redată de o­­ficiosul țărănist prin următoarea concluzie: »Actualul guvern își va face din votarea ac­tualei legi a organizărei re­gisterelor un mare venit, din care cel dintăi statul va trage ce­la mai mari profituri­. Am înțeles ! Va să zică primul care va putea profita ,din venitul, din marele venit al guver­nului e statul. Bietul stat! Bine măcar că e „cel dintâi*. * »Dreptatea* scrie ca o scuză pentru numeroa­sele legi aduse de noul guvern : ,Un partid, care are de realizat un program acceptat de țară prin votul de încredere ce i j *"a dat cu prilejul alegerilor generale, trebuia­­ să vină cu legile de aplicare a programului.­­ Programul, de care e vorba aici, cuprindea printre altele desfiinţarea jandarmeriei, reduce­rea impozitelor şi alte câteva mici bagatele.­ I La Cameră d. M. Popovici face o declaraţie I originală, cu explicaţii suficiente :­­ „Controlul se împarte, din alt punct de ve­dere, în două, control represiv şi control pre­ventiv (aplause).­­ Noi subliniem atât gravitatea afirmaţiei cât şi faptul că majoritatea a înţeles cum vine asta, a­­plaudând ca recompensă. Morala : Nimic mai frumos ca recunoştinţa 1 * „Neamul Românesc“ deosebeşte în legislaţia guvernului actual două feluri de legi! Legi cu efect actual : legile fiscale şi legi cu efect în viitor ca legea administra­tivă. ■ Despre primele „Neamul Românesc spune că’s prost venite pentru acum.­­ ...şi celelalte ...pentru mai târziu. NOUA LEGE ADMINIS­TRATIVA Prăpădul de funcţiuni Prin presa lor—prin cuvântări şi chiar prin discursul primului ministru,—naţional ţărăniştii au îndrăzneala să af­rme că le­gea administrativă realizează economii. Este continuarea aceleaşi politici de în­şelăciune a opiniei publice şi de demago­gie. Prin suprimarea a troi miniştri se rea­lizează o economie infim de mică—căci tot cadrul acelor ministere rămâne. Legea nu urmăreşte aşa zisa descen­tralizare—aceasta e praf în ochii lumei. Legea urmăreşte căpătuirea clientelei politice.­­ Cele şapte directorate, cele şapte re­giuni vor constitui fiecare departamente complexe în care vor roi sutele de func­ţionari. Atunci când se asvârle ţărei înşelate a­­semenea minciuni revoltătoare, când sa­tele roesc de sute de agenţi secreţi care organizează războiul civil şi când se pun dări zilnic pe popor,­e bine să se ştie, să se cunoască adevărul. Dăm mai jos un tablou edificator: 1. Adunarea sătească. 2. Primarul sătesc. 3. Ajutorul de primar sătesc. 4. Delegaţia consiliului sătesc. 5. Consiliu comunal. 6. Primarul comunal. 7. Ajutori de primari comunali. 8. Delegaţia consiliului comunal. 9. Consiliile judeţene. 10. Delegaţia judeţeană. 11. Preşedintele delegaţiei judeţene. 12. Parlamentele regionale (consilii­le asociaţiunilor generale judeţene) compuse in total din 600 noi deputaţi repartizaţi în fapte Parlamente (art. 298-311). 13. Administraţia acestor parlamente regionale. 14. Delegaţia permanentă regională. 15. Preşedintele delegaţiei regionale. 16. Vicepreşedinţii delegaţiei regio­nale. 17. Secretarul sătesc. 16. Încasatorul sătesc. 19. Strejeri. 20. Notarul comunal. 21. Secretarul general al consiliului judeţean. 22. Prim pretor. 23. Pretori. 24. Secretarii pretoratelor. 25. Inspectori județeni. 26. Inspectori generali administra­tivi. 27. Comitetul central de revizuire (11 membri). 28. Toate comitetele locale de reu­niune, fiecare compuse din câte fapte membrii (în total 49). 29. Prefecţi de judeţ. 30. Directori ministeriali (guverna­tori) egali în rang cu mini­ștrii sub­secretari de stat. 31. Secretari generali ai directorate­lor egali în rang cu Secretari generali de minister. 32. Şefii serviciilor ministeriali câte unul de fiecare minister fi pentru fie­care din cele 7 directorate. 33. Serviciile şi birourile comunale. 34. Serviciile şi birourile judeţene. 35. Serviciile şi birourile directora­telor ministeriale.­­ 36. Serviciile regionale ale asociaţii­lor generale judeţene. 37. Secretarii comitetelor de revizui­re central şi local. 38. Serviciile acestor comitete pe fie­care regiune. Adică în total circa 40 categorii de funcţiuni administrative, în afară de cele de specialitate—fie­care categorie însumând un număr mare de funcţio­nari—aşa cum va rezulta prin aplica­rea legei care se votează acum cu iu­ţeala fulgerului. Aplicarea complectă a legei va cere o cheltuială împrejurul cifrei de două miliarde, mai mult chiar de­cât se­­a­rată în socotelile d-lui pofesor laşcă. Pregătiţi-vă cetăţeni să plătiţi noile biruri pentru căpătuirea dezertorilor și trădătorilor! ­ Suntem Informaţi pozitiv ci la locurile din parlament decla­rate vacante, guvernul va susţine candidaturile d-lor Gh. Taşci şi M­oteanu-Râmnic, din gruparea d-lui N. Iorga. Un nou bir pe comu­nele rurale Dl. prefect face abonamente forţate. Dl. Petrovanu, prefectul judeţului, a primit ordine de la cei mai mari ca să se logrijască de apariţia unei gszste care să apere interesele, ma­trapazlâcurile şi legile votate cu duiu­mul de către parlamentul d-lor IVU­­niu şi Mihalache et C. Stere. Dar apariţia unui ziar costă bani, şi cum onorabilii membri ai clubului naţional-ţărănist, nu vor nici în rap­tul capului să-şi deschidă baierile pungilor pentru a face faţă cheltue­­lilor gazetei, a­­ găsit o formulă foarte avantajoasă care să nu supe­re de loc pe membrii clubului, şi ia acelaş timp si se asigura şi ziarul ca se zice că va apare la curând. Formula aceasta aste următoarea: Dl. prefect Petrovanu a impus tu­turor comunilor din judeţul pe cara d-sa îl zl­deşte, un bir de 1000 lei­­ de comună, ca abonament la ziarul­­ ce voieşte să-i scoată partidul naţio-­­ nal-ţărănist. Formula e admirabilă, căci toata acesta abonamente vor TREBUI să fie achitate anticipat, strângându-se astfel In­­amitate da ceas 78.000 lei, după numărul celor 78 comuni cate sunt în judeţul Iaşi. Acest nou bir pus pe capul cuma­nilor rurale, e un abuz ca toata ce­lelalte săvârşite da guvernarea ac­tuală. Comunala rurala nu pot face faţă aproape de loc nevoilor, iar d. Pe­­trovanu care a dat acest ordin ca să sa strângă suma cerută de club, nici nu vrea să ştie da sărăcia In care si găsise ciminii!i. E o adevărată crimă acest proce­deu făcut pe spinarea bietului să­tean, căruia sub oblăduirea guver­nanţilor da astăzi a­­pune că i se vândă şi cenuşa din vatră pentru ne­număratele biruri ce­­ le hărăzeşte zilnic guvernul d-lor Maniu şi Stere. De altfel nici nu se poate aştepta la ceva bun de la o administraţia condusă de nişte oameni cari nu au ca ţel decât parvenirea cu ori­ce preţ şi risipa basului contribuabililor la nenumărata am­ecsri şi cheltueli de priaot. Ce va scria viitorul ziar al d-lui Petrovanu ? Va căuta de sigur să a­­pere guvernul, să explice cetăţenilor că abuzuri na sa fac, că biruri noul nu s’au pue, că ţera aste fericită, ci d-nii Maniu, Stere şi toţi ceilalţi Mi­­halachi şi H­alipii sunt trimişi de Pro­videnţă pentru fericirea neamului românesc, legislaţii (ele partidului şi ale adver­sarilor) şi care, după cum rezultă din statistică, nu e deci de cantitate. Fireşte, dacă nu i-au bătut pe ad­versari prin cantitate (de aceea era „Dreptatea" în dubiu asupra „statisti­cei“) mai rămânea doar calitatea. Când nu-i una, trebuie să fie alta (poveste veche!) Şi iată ce ne serveşte oficiosul d-lui Aurel Vlad, ca descoperire: „Există o deosebire esenţială între legiferarea actualului parlament şi a celor care au fost... ... Adversarii noştri aveau ca deviză: „totul pentru ei“; naţional-ţârăniştii : „totul pentru ţară“. ... Dar, vezi, noi nu credem nici una, nici alta. .. „Opera legislativă“ Circula odinioară prin cafenele o ce- febră anecdotă. E vorba de un savant şi de un răs­puns. I se comunicase savantului de că­tre unii despre un adversar al său că prin, nu mai ştim, ce întâmplare, ar fi murit, iar de către alţii că sar fi văzut „cu ochii lor“ la o adunare a­­cademică oare­care. Şi cum savantul, fiind întrebat de către un altul, ce mai face X,—adver­sarul—ar fi răspuns : Unii zic că a murit, alţii că trăeşte. Dar eu nu cred nici una nici alta. Ziarul „Cuvântul“ pentru a mai varia cu puţin subiectul asupra „ploii de legi“ (termenul e al „ Adevărului", care se ocupă fi el cu politica ţărănistă) publică o statistică, din care reese, ne­gru pe alb, că­ci în celelalte legislaţii s’au votat tot aşa de multe legi, ba chiar mai multe. „Probabil!“ (Dealtfel şi „Dreptatea“ e în dubiu asupra veracităţii statisticii). Dar „Cuvântul“ ar fi trebuit să re­marce o deosebire, o mică deosebire. In trecutele legislaţii, legile s’au vo­tat în o sesiune întreagă nu în o lună. Căci, dacă ar fi fost altfel, cel dintâi s’ar fi speriat „Cuvântul“ (fi «Cuvân­tul» se speria „ceva grozav !)“ „Dreptatea“ publică, publicând şi ea statistica «Cuvântului­» intră în o serie de consideraţii asupra actualei legis­laţii de­şi nu-i „scade frumos“. Oficiosul ţărănist crede astfel că a descoperit deosebirea între cele două ECOURI Se anunţă de ziarele germane că la Berlin şi la Basel s’a creat un fond In cinstea violoniştilor George Enescu şi A­­dolf Burch, pentru a se veni în ajutorul tinerilor violonişti fără mijloace. Aceste fonduri s’au instituit pentru că aceşti doi maeştri celebri au dat lecţiuni gratuite copilului minune Yehudi Menu­­hin celebrul violonist american. « Profesorul Constanc­ din Roma a co­municat autorităţilor italiene ştirea că a descoperit în provincia Terni,­grota, în care Romanii au omorât în anul 330 în­­nainte de Hristos, 2000 bandiţi cari se refugiaseră acolo. Episodul acesta este pomenit de Tit Liviu în analele sale. * GOANA CONTRA FUNCŢIONARILOR Odată cu închiderea Parlamentului gu­vernul începe atacul general împotriva funcţionarilor publici, pe baza tuturor le­gilor de «organizare» şi «reorganizare» precum şi pe baza tuturor „reformelor“ ce le-a înfăptuit. întreagă această „operă“ legislativă a pus la dispoziţie guvernului mijloace de­ a înlocui funcţionarii de carieră de la Stat, judeţ şi comună. Pănă la toamnă toţi miniştri cabinetu­lui vor uza în mod larg de aceste drep­turi, aruncând pe drumuri pe funcţionari, întocmai cum în evul mediu după cu­cerirea unei cetăţi se dedea un răstimp pentru prădarea ei, tot astfel astăzi, după distrugerea statului urmează «aplicarea» legilor de organizare. Robia slujbaşilor începe. Acei cari nu sunt în graţiile unui regim abuziv, cari nu □u ştiu să-şi plece capul şi să semneze toate ilegalităţile ministeriale, cari nu cu­nosc de­cât datoria lor, vor trebui să plece. Dar mai este un motiv puternic care va face multe victime între funcţionarii din provinciile unite, în special, acesta e regionalismul. Toţi slujbaşii «regăţeni» vor trebui să plece din ţinuturile alipite, fiind înlocuiţi cu partizanii localnici ai d-lui Maniu. De asemenea în vechiul regat toţi sluj­başii de la ministerele încredinţate niţio­­nalilor din Ardeal vor fi­­înlocuiţi cu par­tizani din acest ţinut. In Basarabia Stere va avea cuvântul. Trădătorul va avea toată libertatea să go­nească pe actualii slujbaşi, înlocuindu-i cu partizanii săi personali. La toate ministerale se fac liste de a­­cei cari urmează să înlocuiască pe actualii funcţionari de carieră. Toţi miniştrii contează că pănă la toam­nă, să poată arunca pe drumuri pe oa­menii cari de mulţi ani lucrează cinstit în serviciul statului. Va fi o goană generală, o vrăjmăşie ce va arunca în anarhie întreaga administra­ţie a ţării. Nici un slujbaş nu mai este sigur de ziua de mâine şi mulţi vor rămâne muri­tori de foame. Va înţelege dl. Maniu mai târziu ce rău a făcut împingând la acte disperate mii de oameni. g. Autorităţile poliţieneşti în urma u­­nor cercetări a arestat pe lucrătorul Aevei Ştefan din str. Frumoasa No. 82, autorul unui furt de aramă de la atelierele C.F. R. din localitate. M

Next