Mişcarea, august 1929 (Anul 23, nr. 171-196)
1929-08-01 / nr. 171
T ÁRUI. XXIII Re. 171 JO. 1 AUGUST 1929 Bilanţul d-lui Maniu Agenţii guvernului au început să cutreere judeţele ţărei, purtând odată cu simandicoasa lor persoană, bagajul realizărilor sesiunei parlamentare închise. S’a revărsat din nou demagogia peste ţinuturile româneşti, care au şe-a putut simţi în cele opt luni de guvernare ţărănistă, lipsurile ce decurg în chip fatal, dintr-o cârmuire caracterizată prin incapacitate şi rea credinţă. Legiferarea parlamentului ales la umbra concepţiilor constituţionale ale „gărzilor cetăţeneşti“, se distinge prin două mari principii ce stau la baza acţiunei de aşa zisă primenire. Dărâmarea tuturor alcătuirilorcare au pus România Mare pe temelii solide impunând’o în afară şi căpătuiala elementelor de agitaţie, care timp de zece ani au pactizat cu neorânduiala. In expunerea pe care a făcut’o premierul naţional ţărănist cu prilejul închiderei corpurilor legiuitoare, un capitol a fost rezervat operei realizate. Animatorul stângaci şi perfid al politicei de destrămare socială, înşirite printre alte perle: legea jandarmeriei, a poliţiei şi siguranţei statului, legea administrativă şi organizarea ministerelor. Este inutil să mai insistăm asupra valorei acestor legi. Sensul şi fondul lor se rezumă în diminuarea pazei şi a prestigiului corpurilor menite să asigure liniştita desvoltare a statului, în desfiinţarea unui statut întocmit pentru o bună selecţionare a corpului funcţionăresc, în introducerea în acest corp de elită a clientelei de club, iar întru ce priveşte mult căutata şi descântata lege administrativă a trădătorului Stere, în atacul nelegiuit la unitatea naţională. Parlamentarii naţional-ţărănişti, au ordin să colinde satele şi să explice «binefacerile» unei sesiuni în care s’a cheltuit o muncă stearpă şi făţarnică, dozată de vecinul îmbelşugat al tuturor nepregătiţilor. Populaţiunea conştientă a acestei ţări însă, va respinge frazeologia deşartă, cerând socoteală aspră acelora care au indus-o la eroare. 0 scrisoare a d-nei Eusa_I. Brătianu D-na Elisa I. Brătianu a trimis ziarului „Universul“ următoarea scrisoare: Prea onorate d-le Director, Ziarul „Universul“, din 25 iulie a. c., publică un articol din care—pentru o mai exactă lămurire a unui fapt de istorie contimporană—desprind câteva rânduri. „Erau adunaţi mai marii ţării, spre sfîrşitul războiului nostru, la cartierul d-lui general Moşoiu. Şi atunci, oamenii noştri politici, cu răspundere, i-au zis d-lui general Prezan : «Vrerea d-tale de a trece Tisa şi a merge la Budapesta este sublimă. Dar este un zadar, căci nu ne vor lăsa aliaţii». Insă dl. general Prezan a dat memorabilul răspuns : «Şi totuş, eu voi merge la Budapesta. Iar dacă veţi avea dificultăţi diplomatice şi va trebui să sacrificaţi pe cineva, vă dau capul meu cu plăcere. Dar eu merg la Budapesta». In legătură cu această versiune, cred că trebue să aduc, oarecari precizări, pe cari le pot afla in memoria mea și pe cari le confirmă mărturisirea cuiva în măsură de a cunoaşte în absoluta sa autenticitate, faptul ocupării Budapestei—cu ce a precedat și determinat acest fapt*). Ion I. C. Brătianu, în ultimele zile ale lunii iulie 1919, soseşte în Bucureşti, venind de la Paris, cu hotărârea de a pune capăt repetatelor atacuri ale armatei ungare împotriva trupelor române de pe frontieră şi cu certitudinea că această acţiune a noastră selovea de opunerea consiliului suprem, ferm ostil acestei acţiuni. In chiar seara zilei în care sosise în Bucureşti, Ion I. C. Brătianu pleacă în Ardeal, pentru ca—mai înaintea oricărui avertisment pe care ştia că avea să-l primească din partea consiliului suprem—acţiunea armatei să fie începută în direcţiunea Budapestei. Acest gest de iniţiativă era de altfel, în linia firească a caracterului unui om care işi pusese ca îndreptar al acţiunilor sale: «E de calculat tot, nu e de temut tot». Desigur, o astfel de hotărâre odată concepută—şi, repet, concepută încă din Paris—nu putea deveni fapt decât cu aprobarea Regelui Ferdinand şi în acord de vederi şi de suflet cu d. general Prezan. Odată mai mult, şi în această împrejurare, ca şi în altele—şi tragice şi fericite —s’au întâlnit Ion I. C. Brătianu cu dl. general Prezan. Această completare, cu care m’m sim*) Vezi: St. Aulaire „La Revue Hebdomadaire“ No. 31, anul 1927. Cţii datoare şi faţă de adevărul istoric şi faţă de amintirea soţului meu, nu are rostul de a înlocui o versiune cu sita ci de a completa o versiune prin alta. Din locul în care îl aşează azi admiraţia şi stima mea şi a tuturor, d. general Prezan, va fi, desigur, cel dintâi, care va găsi îndreptăţit ca alături de d-sa să fie aşezat în glorie—unică în analele armatelor aliate, din marele război de a fi ocupat o capitală duşmană—şi acela care nu mai este printre Doi. Pentru ospitalitatea pe care o daţi acestor rânduri, primiţi, vă rog, onorate domnule director, expresiunea mulţumirilor mele şi a sentimentelor cele mai alese. ELISA BRĂTIANU ADNOTĂRI POLITICE La depunerea proectului de reorganizare a ministerelor d. Maniu a făcut o „clară expunere asupra haosului ce a domnit pănă acum In administraţia statului*, o „cuvântare explicativă, conchisă, plină de logică şi adevăr*, şi logica acestei cuvântări ne e redată de oficiosul țărănist prin următoarea concluzie: »Actualul guvern își va face din votarea actualei legi a organizărei registerelor un mare venit, din care cel dintăi statul va trage cela mai mari profituri. Am înțeles ! Va să zică primul care va putea profita ,din venitul, din marele venit al guvernului e statul. Bietul stat! Bine măcar că e „cel dintâi*. * »Dreptatea* scrie ca o scuză pentru numeroasele legi aduse de noul guvern : ,Un partid, care are de realizat un program acceptat de țară prin votul de încredere ce i j *"a dat cu prilejul alegerilor generale, trebuia să vină cu legile de aplicare a programului. Programul, de care e vorba aici, cuprindea printre altele desfiinţarea jandarmeriei, reducerea impozitelor şi alte câteva mici bagatele. I La Cameră d. M. Popovici face o declaraţie I originală, cu explicaţii suficiente : „Controlul se împarte, din alt punct de vedere, în două, control represiv şi control preventiv (aplause). Noi subliniem atât gravitatea afirmaţiei cât şi faptul că majoritatea a înţeles cum vine asta, aplaudând ca recompensă. Morala : Nimic mai frumos ca recunoştinţa 1 * „Neamul Românesc“ deosebeşte în legislaţia guvernului actual două feluri de legi! Legi cu efect actual : legile fiscale şi legi cu efect în viitor ca legea administrativă. ■ Despre primele „Neamul Românesc spune că’s prost venite pentru acum. ...şi celelalte ...pentru mai târziu. NOUA LEGE ADMINISTRATIVA Prăpădul de funcţiuni Prin presa lor—prin cuvântări şi chiar prin discursul primului ministru,—naţional ţărăniştii au îndrăzneala să afrme că legea administrativă realizează economii. Este continuarea aceleaşi politici de înşelăciune a opiniei publice şi de demagogie. Prin suprimarea a troi miniştri se realizează o economie infim de mică—căci tot cadrul acelor ministere rămâne. Legea nu urmăreşte aşa zisa descentralizare—aceasta e praf în ochii lumei. Legea urmăreşte căpătuirea clientelei politice. Cele şapte directorate, cele şapte regiuni vor constitui fiecare departamente complexe în care vor roi sutele de funcţionari. Atunci când se asvârle ţărei înşelate asemenea minciuni revoltătoare, când satele roesc de sute de agenţi secreţi care organizează războiul civil şi când se pun dări zilnic pe popor,e bine să se ştie, să se cunoască adevărul. Dăm mai jos un tablou edificator: 1. Adunarea sătească. 2. Primarul sătesc. 3. Ajutorul de primar sătesc. 4. Delegaţia consiliului sătesc. 5. Consiliu comunal. 6. Primarul comunal. 7. Ajutori de primari comunali. 8. Delegaţia consiliului comunal. 9. Consiliile judeţene. 10. Delegaţia judeţeană. 11. Preşedintele delegaţiei judeţene. 12. Parlamentele regionale (consiliile asociaţiunilor generale judeţene) compuse in total din 600 noi deputaţi repartizaţi în fapte Parlamente (art. 298-311). 13. Administraţia acestor parlamente regionale. 14. Delegaţia permanentă regională. 15. Preşedintele delegaţiei regionale. 16. Vicepreşedinţii delegaţiei regionale. 17. Secretarul sătesc. 16. Încasatorul sătesc. 19. Strejeri. 20. Notarul comunal. 21. Secretarul general al consiliului judeţean. 22. Prim pretor. 23. Pretori. 24. Secretarii pretoratelor. 25. Inspectori județeni. 26. Inspectori generali administrativi. 27. Comitetul central de revizuire (11 membri). 28. Toate comitetele locale de reuniune, fiecare compuse din câte fapte membrii (în total 49). 29. Prefecţi de judeţ. 30. Directori ministeriali (guvernatori) egali în rang cu miniștrii subsecretari de stat. 31. Secretari generali ai directoratelor egali în rang cu Secretari generali de minister. 32. Şefii serviciilor ministeriali câte unul de fiecare minister fi pentru fiecare din cele 7 directorate. 33. Serviciile şi birourile comunale. 34. Serviciile şi birourile judeţene. 35. Serviciile şi birourile directoratelor ministeriale. 36. Serviciile regionale ale asociaţiilor generale judeţene. 37. Secretarii comitetelor de revizuire central şi local. 38. Serviciile acestor comitete pe fiecare regiune. Adică în total circa 40 categorii de funcţiuni administrative, în afară de cele de specialitate—fiecare categorie însumând un număr mare de funcţionari—aşa cum va rezulta prin aplicarea legei care se votează acum cu iuţeala fulgerului. Aplicarea complectă a legei va cere o cheltuială împrejurul cifrei de două miliarde, mai mult chiar decât searată în socotelile d-lui pofesor laşcă. Pregătiţi-vă cetăţeni să plătiţi noile biruri pentru căpătuirea dezertorilor și trădătorilor! Suntem Informaţi pozitiv ci la locurile din parlament declarate vacante, guvernul va susţine candidaturile d-lor Gh. Taşci şi Moteanu-Râmnic, din gruparea d-lui N. Iorga. Un nou bir pe comunele rurale Dl. prefect face abonamente forţate. Dl. Petrovanu, prefectul judeţului, a primit ordine de la cei mai mari ca să se logrijască de apariţia unei gszste care să apere interesele, matrapazlâcurile şi legile votate cu duiumul de către parlamentul d-lor IVUniu şi Mihalache et C. Stere. Dar apariţia unui ziar costă bani, şi cum onorabilii membri ai clubului naţional-ţărănist, nu vor nici în raptul capului să-şi deschidă baierile pungilor pentru a face faţă cheltuelilor gazetei, a găsit o formulă foarte avantajoasă care să nu supere de loc pe membrii clubului, şi ia acelaş timp si se asigura şi ziarul ca se zice că va apare la curând. Formula aceasta aste următoarea: Dl. prefect Petrovanu a impus tuturor comunilor din judeţul pe cara d-sa îl zldeşte, un bir de 1000 lei de comună, ca abonament la ziarul ce voieşte să-i scoată partidul naţio- nal-ţărănist. Formula e admirabilă, căci toata acesta abonamente vor TREBUI să fie achitate anticipat, strângându-se astfel Inamitate da ceas 78.000 lei, după numărul celor 78 comuni cate sunt în judeţul Iaşi. Acest nou bir pus pe capul cumanilor rurale, e un abuz ca toata celelalte săvârşite da guvernarea actuală. Comunala rurala nu pot face faţă aproape de loc nevoilor, iar d. Petrovanu care a dat acest ordin ca să sa strângă suma cerută de club, nici nu vrea să ştie da sărăcia In care si găsise ciminii!i. E o adevărată crimă acest procedeu făcut pe spinarea bietului sătean, căruia sub oblăduirea guvernanţilor da astăzi apune că i se vândă şi cenuşa din vatră pentru nenumăratele biruri ce le hărăzeşte zilnic guvernul d-lor Maniu şi Stere. De altfel nici nu se poate aştepta la ceva bun de la o administraţia condusă de nişte oameni cari nu au ca ţel decât parvenirea cu orice preţ şi risipa basului contribuabililor la nenumărata amecsri şi cheltueli de priaot. Ce va scria viitorul ziar al d-lui Petrovanu ? Va căuta de sigur să apere guvernul, să explice cetăţenilor că abuzuri na sa fac, că biruri noul nu s’au pue, că ţera aste fericită, ci d-nii Maniu, Stere şi toţi ceilalţi Mihalachi şi Halipii sunt trimişi de Providenţă pentru fericirea neamului românesc, legislaţii (ele partidului şi ale adversarilor) şi care, după cum rezultă din statistică, nu e deci de cantitate. Fireşte, dacă nu i-au bătut pe adversari prin cantitate (de aceea era „Dreptatea" în dubiu asupra „statisticei“) mai rămânea doar calitatea. Când nu-i una, trebuie să fie alta (poveste veche!) Şi iată ce ne serveşte oficiosul d-lui Aurel Vlad, ca descoperire: „Există o deosebire esenţială între legiferarea actualului parlament şi a celor care au fost... ... Adversarii noştri aveau ca deviză: „totul pentru ei“; naţional-ţârăniştii : „totul pentru ţară“. ... Dar, vezi, noi nu credem nici una, nici alta. .. „Opera legislativă“ Circula odinioară prin cafenele o ce- febră anecdotă. E vorba de un savant şi de un răspuns. I se comunicase savantului de către unii despre un adversar al său că prin, nu mai ştim, ce întâmplare, ar fi murit, iar de către alţii că sar fi văzut „cu ochii lor“ la o adunare academică oarecare. Şi cum savantul, fiind întrebat de către un altul, ce mai face X,—adversarul—ar fi răspuns : Unii zic că a murit, alţii că trăeşte. Dar eu nu cred nici una nici alta. Ziarul „Cuvântul“ pentru a mai varia cu puţin subiectul asupra „ploii de legi“ (termenul e al „ Adevărului", care se ocupă fi el cu politica ţărănistă) publică o statistică, din care reese, negru pe alb, căci în celelalte legislaţii s’au votat tot aşa de multe legi, ba chiar mai multe. „Probabil!“ (Dealtfel şi „Dreptatea“ e în dubiu asupra veracităţii statisticii). Dar „Cuvântul“ ar fi trebuit să remarce o deosebire, o mică deosebire. In trecutele legislaţii, legile s’au votat în o sesiune întreagă nu în o lună. Căci, dacă ar fi fost altfel, cel dintâi s’ar fi speriat „Cuvântul“ (fi «Cuvântul» se speria „ceva grozav !)“ „Dreptatea“ publică, publicând şi ea statistica «Cuvântului» intră în o serie de consideraţii asupra actualei legislaţii deşi nu-i „scade frumos“. Oficiosul ţărănist crede astfel că a descoperit deosebirea între cele două ECOURI Se anunţă de ziarele germane că la Berlin şi la Basel s’a creat un fond In cinstea violoniştilor George Enescu şi Adolf Burch, pentru a se veni în ajutorul tinerilor violonişti fără mijloace. Aceste fonduri s’au instituit pentru că aceşti doi maeştri celebri au dat lecţiuni gratuite copilului minune Yehudi Menuhin celebrul violonist american. « Profesorul Constanc din Roma a comunicat autorităţilor italiene ştirea că a descoperit în provincia Terni,grota, în care Romanii au omorât în anul 330 înnainte de Hristos, 2000 bandiţi cari se refugiaseră acolo. Episodul acesta este pomenit de Tit Liviu în analele sale. * GOANA CONTRA FUNCŢIONARILOR Odată cu închiderea Parlamentului guvernul începe atacul general împotriva funcţionarilor publici, pe baza tuturor legilor de «organizare» şi «reorganizare» precum şi pe baza tuturor „reformelor“ ce le-a înfăptuit. întreagă această „operă“ legislativă a pus la dispoziţie guvernului mijloace de a înlocui funcţionarii de carieră de la Stat, judeţ şi comună. Pănă la toamnă toţi miniştri cabinetului vor uza în mod larg de aceste drepturi, aruncând pe drumuri pe funcţionari, întocmai cum în evul mediu după cucerirea unei cetăţi se dedea un răstimp pentru prădarea ei, tot astfel astăzi, după distrugerea statului urmează «aplicarea» legilor de organizare. Robia slujbaşilor începe. Acei cari nu sunt în graţiile unui regim abuziv, cari nu □u ştiu să-şi plece capul şi să semneze toate ilegalităţile ministeriale, cari nu cunosc decât datoria lor, vor trebui să plece. Dar mai este un motiv puternic care va face multe victime între funcţionarii din provinciile unite, în special, acesta e regionalismul. Toţi slujbaşii «regăţeni» vor trebui să plece din ţinuturile alipite, fiind înlocuiţi cu partizanii localnici ai d-lui Maniu. De asemenea în vechiul regat toţi slujbaşii de la ministerele încredinţate niţionalilor din Ardeal vor fiînlocuiţi cu partizani din acest ţinut. In Basarabia Stere va avea cuvântul. Trădătorul va avea toată libertatea să gonească pe actualii slujbaşi, înlocuindu-i cu partizanii săi personali. La toate ministerale se fac liste de acei cari urmează să înlocuiască pe actualii funcţionari de carieră. Toţi miniştrii contează că pănă la toamnă, să poată arunca pe drumuri pe oamenii cari de mulţi ani lucrează cinstit în serviciul statului. Va fi o goană generală, o vrăjmăşie ce va arunca în anarhie întreaga administraţie a ţării. Nici un slujbaş nu mai este sigur de ziua de mâine şi mulţi vor rămâne muritori de foame. Va înţelege dl. Maniu mai târziu ce rău a făcut împingând la acte disperate mii de oameni. g. Autorităţile poliţieneşti în urma unor cercetări a arestat pe lucrătorul Aevei Ştefan din str. Frumoasa No. 82, autorul unui furt de aramă de la atelierele C.F. R. din localitate. M