Mişcarea, septembrie 1929 (Anul 23, nr. 197-220)

1929-09-01 / nr. 197

Ak­ik XXIII la. 197 O lege inaplicabilă Dl. Ch. Rist şi Legea Administrativi Guvernul d-lui Maniu care «a venit la cârma statului preconi­zând legalitatea şi restrângerea cheltuelilor» se găseşte astăzi tra­dus In faţa jude­căţei opiniei pu­blice, pentru nerespectara de cu­vânt. In adevăr, cetăţenii acestei ţări cunosc prea bine chipul în care d. Mania a înţeles să respecte le­giuirile ţirei, întronând în viaţa publică politici bunului plac. Legile pentru d-sa nu mai au caracterul general imperios cerut de o bună rânduieli a lucrurilor. Legile d-lui Meniu sunt brăz­date de acel caracter fasrsonal, din care familia naţional-ţărăniste va trage foloase ilicite. Aceasta, în ordinea principiilor cari diriguesc concepţia de legiui­tor a d-lui Manu. Premierul nostru, însă, a fost pe vremuri campionul economii­lor duse la extrem. Ştim cum a debutat la guvern. Ne amintim cu toţii despre cre­area ministerelor şi subsecretaria­telor inutile, memoria noastră păs­trează incă suvenirul faimoşilor consilieri technici afiliaţi depart­a­­mentelor şi a­l înecurilor acorda­te agenţilor de club. Presa noastră a protestat la timp împotriva acestei deşănţate politici financiare, iar reprezen­tanţii noştri în parlament, au fă­cut zilnic critica risipei pe care guvernul Maniu a adus-o în ba­nul public.­­ Iată insă, că o autoritate indis­cutabilă în materie, d. Charles Rist—consilier technic pe lân­gă Banca Naţională—, fonnulesz, de la înălţimea situaţiei pe care o ocupă, observaţiuni cu privire la chipul in care guvernul actual în­ţelege să dea concurs stabilized leului. D-sa est© de părere că legea administrativă angajează cheltueli pa care nu le va putea suporta tezaurul skit al datului. Prin sc­rmn, d. Charles Rist nu face altceva decât să confirme opiniile tuturor oamenilor cuminţi din România, atrăgând atenţia gu­vernului, asupra dezastrului pe care o nechibzuită politică finan­ciară, îl poate aduce în gospo­dăria generală a ţarei. Ştim că aplicarea legei admi­nistrative formează pentru naţio­­nii-ţărănişti un punct de onoar®, totuşi de­asupra ambiţiilor vulga­re de legiuitori neisprăviţi, trebua să se rldte® cunoştinţe exactă a situaţiei ţarei. Nouă luni de guvernare naţio­­nal-ţărănistă au secătuit finanţele statului, iar d. Popovici-Chibrit, se poate lăuda că într’un timp aşa de scurt a putut... va aîlsa un cit fiert de aproape şapte miliarde. In acesstă cifră se găseşte con­centrată toată priceperea aşa zi­şilor eroi dela Alba Iulia. D. Maniu va răspunde în faţa ţării de risipa banului public şi de dezagregarea morali spre care este mânată cu paşi repezi ţara, de către campionii legalităţii ţă­răniste. ’imam In chestia restaurărei bisericei din Slănini Moldovei — O punere la punct — Confratele nostru d. M. Miereanu, In ur­ma relevărei ce am făcut-o într’un număr trecut—ne adresează următoarea scrisoa­re cu rugămintea de a o publica: «Datoresc o lămurire confraţilor de la­­Mişcarea» şi cetitorilor acestui ziar. Articolul meu din «Opinia» cu privire la restaurarea şi solemnitatea sfinţirei bi­sericii din Slănicul Moldovei, n’a fost scris cu nici un gând de părtinire şi cu nici o intenţie de a contesta meritele tre­cutei epitropii liberale. In darea de seamă pe care am publi­cat-o în «Opinia» şi în «Universul», am precizat că primul merit pentru realizarea acestei vrednice fapte revine soţilor Ma­ria şi Axinte Pandrea (cari au contribuit cu 2 milioane Iei) şi Epitropiei Casei Sf. Spiridon în general, fără ca să mă gân­desc la o anumită Epitropie sau la anu­mite persoane, vizând numai instituţia Sf. Spiridon, în totalitatea ei. Dar din moment ce confraţii de la «Miş­carea» au pus chestiunea, cred că dato­ria mea de ziarist cinstit şi nepărtinitor este ca să precizez, că trecuta Epitropie formată din d-nul Prof. dr. Bacaloglu, Grig. Teodoru şi C. Kilimogiu au luat cel dintâi iniţiativa, şi au pus cel dintâi la dispoziţie piatra, lemnăria şi di­verse materiale, pentru ca bi­sericuţa istorică I din Slănicul Moldovei—distrusă de război— să fie restaurată. Actualii epitropi au respectat angaja­mentele predecesorilor, au achitat însem­nate sume de bani, și au contribuit ca lucrările să fie terminate. M. MIEREANU Epistolia electorală a d-lui I. Petrovici Pseudo-filoaefal I. Petrovici, veri­tabil transfug politic, după „spove­dania" pe care a făcut o le Iaşi, a simţit şi nevoia unui apel. A unei a­­pel pa care l-a adresat cetăţenilor din Dâmboviţa, unde prin mila şi gra­ţia d-lui I. Mania şi prin concursul voinicilor şl al grizHor cetăţeneşti EidSjdfiteşte să obţie on mandat da deputat. . Adresându-se Insă cetăţenilor dâm­­boviţeni ca un om căzut din fustă,d. I. Petrovici ţine să sa recomende de celebra ce­i! Şi d. Petrovici-Guzgan—poreclă ce şi-a retras-o de pa vremea primului debut In cariera d-sale de transfug —spriscrie un apel electoral la care space: „Era firesc să mă găsesc într’o zi şi la rânduriie acestui partid, şi să pornesc fericit sub cotele steagului său..." Era firesc ? Pentru d. I. Petrovici a trece dlatr’ua partid la altul şi a-şi schim­ba principiile nu după vremuri ci după interesele sale politice perso­nale, este tot ce posts fi mai firesc Pentru d. Petrovici a solicita mila tuturor partidelor ca să I m dăruia­scă un msndst In coadiţiuniie în care 11 cerştşts azi, la Dâmboviţa—e tot ce poate fi mai firesc. Şi tot atât de firesc , pentru d. Petrovici ce să vorbiască «zi alegă­torilor in­timul» unor idei pe cari le-a combătut ieri, criticând şi defăi­mând azi pe stăpânii pe cari l-a tâ­rnâi­t ied. Mărturisim că nu avem vocabula­­rul prin care să stigmatizăm o sta­re neruşinare din partea guzganului politic care răspunde la numele de I. Petrovici! % Transformarea scenei teatrului naţional Am fost cei dintâi ş i singurii cari am dat alarma—nu cu intenţia de a alarma—ci cu aceea de a atrage aten­ţiunea direcţiunei teatrului şi comite­telor sale, asupra greşelei ce se face de a se strica actuala faţadă a scenei. Am crezut că protestul nostru va ti­vea ecou—dar regretăm că suntem si­liţi a reveni asupra acestei chestiuni întrucât direcţia n’a renunţat la acest proect, pus acum în aplicare. Intr’adevăr se lucrează cu asiduitate la radicala transformare a scenei, stricându-se faţada, şi construind- se un subsol de intrare în semo. La piesele de mare spectacol—care se ştie că sunt foarte rare—artiştii vor intra în scenă prin acest subsol, pe­­rindându-se de jos, în faţa publicului. Poate că în teatrele mari—în sălile mari, cari pot dispune de perspectiva necesară, aspectul să fie mai impu­nător—dar teatrul nostru este prea mic, prea „bombonieră“ pentru o atare inovaţie. D-lâi Iordan şi Maican să nu creadă că suntem... retrograzi şi că nu accep­tăm inovaţiunele cari pot folosi artei. Ştim însă­­­ă expresionismul şi cubismul în materie de teatru nu s’au statornicit şi că încercările făcute în alte teatre n’au obţinut acest succes, de aceea s’a renunţat l­a asemenea transformări serice. Noi nu uităm că teatrul nostru este un „teat­r naţional“ cu vechi tradiţii cari nu pot fi abandonate şi că de dragul unei montări spectaculoase, cu scene şi tablouri de efect, e făcut să i se strice scena şi faţa ei. Ne facem deci datoria de buni ie­şeni, din respectul tradiţiei şi al artei, cerând direcţiei să renunţe la acest proect. ADNOTĂRI POLITICE Se pare că guvernul a început să-şi dee seama unde­­ poate duce prigoana sa împotriva funcţionarilor publici. Ca atare a contramandat deocam­dată măsura de a suprima funcţiona­rilor reducerile p. c. f. r. Din motive de ordin economic, ma­nevrele regale nu vor mai avea loc. Sa impun economii bugetare—pentru nouii subsecretari de stat! Ministrul nostru de externe a acor­dat un interview unui ziar strein în care a făcut o senzaţională descope­rire . Dl. Mironescu a declarat că re­laţiile româno-olandeze sunt din cele mai excelente. Altfel nici nu s’ar fi ştiut! Moartea doctorului Em. Riegler Astăzi dimineaţă a încetat din viaţă la locuinţa sa din str. Păcu­rari—în casele foaste ale lui P. P. Carp al cărui partizan politic a fost—doctorul Em. Riegler. Defunctul, care moare într’o vâr­stă foarte înaintată, a fos profesor al facultăţii de medicină din Iaşi­­şi a condus clinica terapeutică a facultăţii de medicină, la spitalul Sf. Spiridon. I­IDoctorul Riegler a­­scris lucrări ştiinţifice, a fost unul dintre me­dicii practiciani foarte căutaţi şi cu o întinsă clientelă. Membru al partidului conservator, d-rul Riegler a fost efor al Gasser Spiridon ( 1912 / 13 sub guvernul Măicnscu și la 1918 sub guvernul lui Al. Marghiloman, în timpul răz­boiului. Transmitem familiei expresia con­­doleanțelor noastre. DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1929 IN ŞAGĂ ACTIVITATE EDILITARA Dl. N. Cananâu preşedintele comisiunei Interimare a Municipiului, însoţit de doi a­­jutori a vizitat ieri piaţa Halei, şi consta­tând că sunt prea mulţi funcţionari a ho­tărât a reduce cu 40 la sută numărul lor. — Dl. N. Cananău inspectând ieri serviciile percepţiilor municipiale a cerut funcţiona­rilor respectivi să accelereze încasările. In acest scop d­sc a hotărât a reduce cu SO la sută numărul funcţionarilor din serviciile percepţiei. — D1. If. Cananău iis­­ând serviciul ape­lor, a decis a reduce cu §0 la sută numă­­mărul personalului din acest serviciu, pen­tru a face loc ...colaborărei capitalului străin. — Dl. Colcea luându-şi în primire servi­ciul stării civile, a constatat că totul merge pe acelaş calapod ■■■ — Preşedintele comisei interimare a dis­pus ca toţi edilii să poarte şăpoi cu inscrip­ţia: „Primăria Municipiului Iaşi“. — S. S. părintele Ţincoca a fost delegat cu supravegherea restaurării bisericii Sf. Ilie de pe str. Alecsandri­­ din faţa Primă­riei. — Dr. Bărgăuanu delegat în comitetul teatrului naţional a cerut direcţiei teatrului să fixeze în repertoriul actual piesa lui Suderman „Stein unter Steinen“.­ Rep. Avioane ceho-slovace $1 polone Ja Iasi Lit aerodromul grupului 1 de av­araj­t Iaşi au aterizat ieri trei avioa­ne cehoslovace pilotate de căpitanii Karel Rareş, Alfred Sochir şi Braz­da Karel, care participă la concursul de aviaţia al Micei Antante. De asemenea a sosit un avion pi­lotat de căpitanul polonez Bogdan Kwiecinschi. Aceștia sunt în cursă de antre­nament în vederea raidului Micei Antante. Acţiunea anticomu­nistă în Rusia — Secta Cruciaţilor — Ziarul „Kromsomolskais Pravda“ din Leningrad, publică date interesante asu­pra sectei anticomuniste «Cruciaţii», care îşi are centrul ei în gubernia Voronej. După cum s-a constatat această sectă a început să-şi devolte propaganda ei din anul 1923. Când secta a deschis o energică acţiu­ne împotriva comuniştilor, şefii ei au fost arestaţi, iar toţi membrii puşi sub con­trol. Şefii vor fi judecaţi în zilele cele mai apropiate. «Komsomolskaia Pravda» este încredinţată că „vinovaţii vor fi pedepsiţi cu toată asprimea“. Istoria sectei cruciaţilor este cam ur­mătoarea : In anul 1921 s’a înfrânt com­plect banda militară a hatmanului Kolesni­­kov, care a operat în întreaga regiune Voronej. O parte din această bandă a căzut, iar restul s’a alcătuit într’o sectă aşa zisă a cruciaţilor, spre a lupta mai departe con­tra guvernului sovietic. Primele organizaţii au fost înfiinţate de judeţul Rosoşan, în formă de comunităţi religioase. Toţi membrii sectei purtau cruci albe pe hainele lor. Secta a luptat împotriva furnizării de cereale organele sovietice, împotriva or­ganizării de cooperative sovietice şi a răspândit zvonuri că pentru comunişti se apropie noaptea Sf. Bartolomeu. Au afirmat: «Se apropie noaptea când vor fi ucişi toţi acei cari nu poartă cru­cea albă». In anul 1922 secta a început teroarea contra comuniştilor, asasinând corespon­denţi şi fruntaşi comunişti. Secta s-a întins în întreaga gubernie Voronej. Abia în prezent poliţia sovietică «GFU» a reuşit să împiedice activitatea sectei, descoperind şi arestând pe toţi conducătorii ei. Congresul internaţional al Camerilor de Comerţ Varşovia, (Cepo).—Zilele acestea se ţine la Roznan congresul internaţional al Ca­merilor de Comerţ şi Industrie, la care participă delegaţi din Austria, Cehoslo­vacia, România, Iugoslavia, Ungaria, Bul­garia, Grecia, Turcia şi Polonia. După prima şedinţă plenară, participan­ţii au vizitat Expoziţia generală Poloneză. Lucrările congresului au fost împărţite în comisiuni. Având în vedere raporturile economice din Europa centrală şi Sud-estică, des­­baterile de la Poznan vor avea o mare importanţă politică economică. Pe lângă chestiunile generale, referi­toare la viaţa economică a diferitelor state, diferite delegaţiuni se vor folosi de intre­vederile de la Poznan pentru rezol­varea a unor importante chestiuni spe­ciale. La Poznan va avea loc şi o conferinţă specială Polono-Română la care delegaţii Camerilor de Comerţ vor desbate moda­lităţile tratatului comercial, pentru reali­zarea căruia se duc în prezent tratative. La Poznan au sosit şi reprezentanţi ai numeroase firme de export în vederea u­­nor tranşaţii comerciale importante. Şcoala normală dela Bă­­deni a încăput pe mâini bune! Odată cu ieşirea fostului director Ion Onu la pensie, direcţia acestei şcoli nor­male a fost încredinţată Prea cucernicului Preot Bosie din Cepleniţa, împătimit na­­ţional-ţărănist, în veci neconsolat, că n’a putut fi deputat şi el odată c­n­ rentează însă şi şcoale normală. Nu­mai după câteva luni de direcţie şi-a cum­părat Sf. Sa maşină, încât mai des la vo­lan decât în mijlocul normaliştilor. Ne via de acolo veşti cum­i­ă grădina şcolii şi câmpul de experienţa de 22 ha., sunt acoperite de bălării şi plante ce mor din lipsa unei griji a gospodarului direc­tor. Noi sfătuim pe această cale pe cineva din cei ce se adună în clubul guverna­mental, să-i sugereze d­lui Mihalache i­­deea de a i scrie şi Părintelui Bosie, di­rectorul şcolii normale din Bădeni un bi­leţel special prin care să-l îndemne a a­­vea mai multă grijă de pământul şcolii, care aşa cum este lucrat astăzi, constituie o ruşine aceia ce se mai chiamă şcoală şi învăţătură ! Informaţii — Valabilitatea permiselor de că­lătorie a ziariştilor precum şi acele cu 50 la sută reducerea funcţiona­rilor au fost prelungite până la 1 Octombrie a. c. — D. Mihalache ministrul Domenii­lor a decis să modifice legea pentru reprimarea fraudelor în vinicultură, pentru a crea noul resursa fiscala. Anunţând faptul ziarul ă­luî Iorga face următorul comentar: „Dar de când interesele fiscale sunt puse deasupra interesului general care în cazul de faţă priveşte de aproape sănătatea publică şi viaţa cetăţenilor ? Am ajuns oare în aşa hal de sâlbâ­­tăcie în­cât pentru raţiuni de fiscali­­calitate să se lase viaţa consumatori­lor la discreţia otrăvitorilor publici ? Membrii guvernului încep să fie ob­sedaţi de ideia fixă a fiscalităţii. — Marţi 3 August va începe la Consi­liul de Război, judecarea proceselor mai multor militari acuzaţi de diferite fapte infamante. — Doi «picolo» de la batăria Eliade, câştigînd importante sume de bani, au ho­tărât să chefuiască. Intr’adevăr au cumpărat de la Pogor câteva sticle de coniac fin, începând să bele. Din această cauză ei s’au ales cu grave intoxicaţii. Ia stare de nesimţire au fost transpor­taţi la Spitalul Sf­. Spiridon, unde au fost internaţi pentru a li se da îngrijirile necesare.­­Mâine 1 Septembrie începe la Liceul Internat concursul de admitere a elevilor în clasa întâia.

Next