Mişcarea, septembrie 1929 (Anul 23, nr. 197-220)
1929-09-01 / nr. 197
Akik XXIII la. 197 O lege inaplicabilă Dl. Ch. Rist şi Legea Administrativi Guvernul d-lui Maniu care «a venit la cârma statului preconizând legalitatea şi restrângerea cheltuelilor» se găseşte astăzi tradus In faţa judecăţei opiniei publice, pentru nerespectara de cuvânt. In adevăr, cetăţenii acestei ţări cunosc prea bine chipul în care d. Mania a înţeles să respecte legiuirile ţirei, întronând în viaţa publică politici bunului plac. Legile pentru d-sa nu mai au caracterul general imperios cerut de o bună rânduieli a lucrurilor. Legile d-lui Meniu sunt brăzdate de acel caracter fasrsonal, din care familia naţional-ţărăniste va trage foloase ilicite. Aceasta, în ordinea principiilor cari diriguesc concepţia de legiuitor a d-lui Manu. Premierul nostru, însă, a fost pe vremuri campionul economiilor duse la extrem. Ştim cum a debutat la guvern. Ne amintim cu toţii despre crearea ministerelor şi subsecretariatelor inutile, memoria noastră păstrează incă suvenirul faimoşilor consilieri technici afiliaţi departamentelor şi al înecurilor acordate agenţilor de club. Presa noastră a protestat la timp împotriva acestei deşănţate politici financiare, iar reprezentanţii noştri în parlament, au făcut zilnic critica risipei pe care guvernul Maniu a adus-o în banul public. Iată insă, că o autoritate indiscutabilă în materie, d. Charles Rist—consilier technic pe lângă Banca Naţională—, fonnulesz, de la înălţimea situaţiei pe care o ocupă, observaţiuni cu privire la chipul in care guvernul actual înţelege să dea concurs stabilized leului. D-sa est© de părere că legea administrativă angajează cheltueli pa care nu le va putea suporta tezaurul skit al datului. Prin scrmn, d. Charles Rist nu face altceva decât să confirme opiniile tuturor oamenilor cuminţi din România, atrăgând atenţia guvernului, asupra dezastrului pe care o nechibzuită politică financiară, îl poate aduce în gospodăria generală a ţarei. Ştim că aplicarea legei administrative formează pentru naţionii-ţărănişti un punct de onoar®, totuşi deasupra ambiţiilor vulgare de legiuitori neisprăviţi, trebua să se rldte® cunoştinţe exactă a situaţiei ţarei. Nouă luni de guvernare naţional-ţărănistă au secătuit finanţele statului, iar d. Popovici-Chibrit, se poate lăuda că într’un timp aşa de scurt a putut... va aîlsa un cit fiert de aproape şapte miliarde. In acesstă cifră se găseşte concentrată toată priceperea aşa zişilor eroi dela Alba Iulia. D. Maniu va răspunde în faţa ţării de risipa banului public şi de dezagregarea morali spre care este mânată cu paşi repezi ţara, de către campionii legalităţii ţărăniste. ’imam In chestia restaurărei bisericei din Slănini Moldovei — O punere la punct — Confratele nostru d. M. Miereanu, In urma relevărei ce am făcut-o într’un număr trecut—ne adresează următoarea scrisoare cu rugămintea de a o publica: «Datoresc o lămurire confraţilor de laMişcarea» şi cetitorilor acestui ziar. Articolul meu din «Opinia» cu privire la restaurarea şi solemnitatea sfinţirei bisericii din Slănicul Moldovei, n’a fost scris cu nici un gând de părtinire şi cu nici o intenţie de a contesta meritele trecutei epitropii liberale. In darea de seamă pe care am publicat-o în «Opinia» şi în «Universul», am precizat că primul merit pentru realizarea acestei vrednice fapte revine soţilor Maria şi Axinte Pandrea (cari au contribuit cu 2 milioane Iei) şi Epitropiei Casei Sf. Spiridon în general, fără ca să mă gândesc la o anumită Epitropie sau la anumite persoane, vizând numai instituţia Sf. Spiridon, în totalitatea ei. Dar din moment ce confraţii de la «Mişcarea» au pus chestiunea, cred că datoria mea de ziarist cinstit şi nepărtinitor este ca să precizez, că trecuta Epitropie formată din d-nul Prof. dr. Bacaloglu, Grig. Teodoru şi C. Kilimogiu au luat cel dintâi iniţiativa, şi au pus cel dintâi la dispoziţie piatra, lemnăria şi diverse materiale, pentru ca bisericuţa istorică I din Slănicul Moldovei—distrusă de război— să fie restaurată. Actualii epitropi au respectat angajamentele predecesorilor, au achitat însemnate sume de bani, și au contribuit ca lucrările să fie terminate. M. MIEREANU Epistolia electorală a d-lui I. Petrovici Pseudo-filoaefal I. Petrovici, veritabil transfug politic, după „spovedania" pe care a făcut o le Iaşi, a simţit şi nevoia unui apel. A unei apel pa care l-a adresat cetăţenilor din Dâmboviţa, unde prin mila şi graţia d-lui I. Mania şi prin concursul voinicilor şl al grizHor cetăţeneşti EidSjdfiteşte să obţie on mandat da deputat. . Adresându-se Insă cetăţenilor dâmboviţeni ca un om căzut din fustă,d. I. Petrovici ţine să sa recomende de celebra cei! Şi d. Petrovici-Guzgan—poreclă ce şi-a retras-o de pa vremea primului debut In cariera d-sale de transfug —spriscrie un apel electoral la care space: „Era firesc să mă găsesc într’o zi şi la rânduriie acestui partid, şi să pornesc fericit sub cotele steagului său..." Era firesc ? Pentru d. I. Petrovici a trece dlatr’ua partid la altul şi a-şi schimba principiile nu după vremuri ci după interesele sale politice personale, este tot ce posts fi mai firesc Pentru d. Petrovici a solicita mila tuturor partidelor ca să I m dăruiască un msndst In coadiţiuniie în care 11 cerştşts azi, la Dâmboviţa—e tot ce poate fi mai firesc. Şi tot atât de firesc , pentru d. Petrovici ce să vorbiască «zi alegătorilor intimul» unor idei pe cari le-a combătut ieri, criticând şi defăimând azi pe stăpânii pe cari l-a târnâit ied. Mărturisim că nu avem vocabularul prin care să stigmatizăm o stare neruşinare din partea guzganului politic care răspunde la numele de I. Petrovici! % Transformarea scenei teatrului naţional Am fost cei dintâi ş i singurii cari am dat alarma—nu cu intenţia de a alarma—ci cu aceea de a atrage atenţiunea direcţiunei teatrului şi comitetelor sale, asupra greşelei ce se face de a se strica actuala faţadă a scenei. Am crezut că protestul nostru va tivea ecou—dar regretăm că suntem siliţi a reveni asupra acestei chestiuni întrucât direcţia n’a renunţat la acest proect, pus acum în aplicare. Intr’adevăr se lucrează cu asiduitate la radicala transformare a scenei, stricându-se faţada, şi construind- se un subsol de intrare în semo. La piesele de mare spectacol—care se ştie că sunt foarte rare—artiştii vor intra în scenă prin acest subsol, perindându-se de jos, în faţa publicului. Poate că în teatrele mari—în sălile mari, cari pot dispune de perspectiva necesară, aspectul să fie mai impunător—dar teatrul nostru este prea mic, prea „bombonieră“ pentru o atare inovaţie. D-lâi Iordan şi Maican să nu creadă că suntem... retrograzi şi că nu acceptăm inovaţiunele cari pot folosi artei. Ştim însăă expresionismul şi cubismul în materie de teatru nu s’au statornicit şi că încercările făcute în alte teatre n’au obţinut acest succes, de aceea s’a renunţat la asemenea transformări serice. Noi nu uităm că teatrul nostru este un „teatr naţional“ cu vechi tradiţii cari nu pot fi abandonate şi că de dragul unei montări spectaculoase, cu scene şi tablouri de efect, e făcut să i se strice scena şi faţa ei. Ne facem deci datoria de buni ieşeni, din respectul tradiţiei şi al artei, cerând direcţiei să renunţe la acest proect. ADNOTĂRI POLITICE Se pare că guvernul a început să-şi dee seama unde poate duce prigoana sa împotriva funcţionarilor publici. Ca atare a contramandat deocamdată măsura de a suprima funcţionarilor reducerile p. c. f. r. Din motive de ordin economic, manevrele regale nu vor mai avea loc. Sa impun economii bugetare—pentru nouii subsecretari de stat! Ministrul nostru de externe a acordat un interview unui ziar strein în care a făcut o senzaţională descoperire . Dl. Mironescu a declarat că relaţiile româno-olandeze sunt din cele mai excelente. Altfel nici nu s’ar fi ştiut! Moartea doctorului Em. Riegler Astăzi dimineaţă a încetat din viaţă la locuinţa sa din str. Păcurari—în casele foaste ale lui P. P. Carp al cărui partizan politic a fost—doctorul Em. Riegler. Defunctul, care moare într’o vârstă foarte înaintată, a fos profesor al facultăţii de medicină din Iaşişi a condus clinica terapeutică a facultăţii de medicină, la spitalul Sf. Spiridon. IIDoctorul Riegler ascris lucrări ştiinţifice, a fost unul dintre medicii practiciani foarte căutaţi şi cu o întinsă clientelă. Membru al partidului conservator, d-rul Riegler a fost efor al Gasser Spiridon ( 1912 / 13 sub guvernul Măicnscu și la 1918 sub guvernul lui Al. Marghiloman, în timpul războiului. Transmitem familiei expresia condoleanțelor noastre. DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1929 IN ŞAGĂ ACTIVITATE EDILITARA Dl. N. Cananâu preşedintele comisiunei Interimare a Municipiului, însoţit de doi ajutori a vizitat ieri piaţa Halei, şi constatând că sunt prea mulţi funcţionari a hotărât a reduce cu 40 la sută numărul lor. — Dl. N. Cananău inspectând ieri serviciile percepţiilor municipiale a cerut funcţionarilor respectivi să accelereze încasările. In acest scop dsc a hotărât a reduce cu SO la sută numărul funcţionarilor din serviciile percepţiei. — D1. If. Cananău iisând serviciul apelor, a decis a reduce cu §0 la sută numămărul personalului din acest serviciu, pentru a face loc ...colaborărei capitalului străin. — Dl. Colcea luându-şi în primire serviciul stării civile, a constatat că totul merge pe acelaş calapod ■■■ — Preşedintele comisei interimare a dispus ca toţi edilii să poarte şăpoi cu inscripţia: „Primăria Municipiului Iaşi“. — S. S. părintele Ţincoca a fost delegat cu supravegherea restaurării bisericii Sf. Ilie de pe str. Alecsandri din faţa Primăriei. — Dr. Bărgăuanu delegat în comitetul teatrului naţional a cerut direcţiei teatrului să fixeze în repertoriul actual piesa lui Suderman „Stein unter Steinen“. Rep. Avioane ceho-slovace $1 polone Ja Iasi Lit aerodromul grupului 1 de avarajt Iaşi au aterizat ieri trei avioane cehoslovace pilotate de căpitanii Karel Rareş, Alfred Sochir şi Brazda Karel, care participă la concursul de aviaţia al Micei Antante. De asemenea a sosit un avion pilotat de căpitanul polonez Bogdan Kwiecinschi. Aceștia sunt în cursă de antrenament în vederea raidului Micei Antante. Acţiunea anticomunistă în Rusia — Secta Cruciaţilor — Ziarul „Kromsomolskais Pravda“ din Leningrad, publică date interesante asupra sectei anticomuniste «Cruciaţii», care îşi are centrul ei în gubernia Voronej. După cum s-a constatat această sectă a început să-şi devolte propaganda ei din anul 1923. Când secta a deschis o energică acţiune împotriva comuniştilor, şefii ei au fost arestaţi, iar toţi membrii puşi sub control. Şefii vor fi judecaţi în zilele cele mai apropiate. «Komsomolskaia Pravda» este încredinţată că „vinovaţii vor fi pedepsiţi cu toată asprimea“. Istoria sectei cruciaţilor este cam următoarea : In anul 1921 s’a înfrânt complect banda militară a hatmanului Kolesnikov, care a operat în întreaga regiune Voronej. O parte din această bandă a căzut, iar restul s’a alcătuit într’o sectă aşa zisă a cruciaţilor, spre a lupta mai departe contra guvernului sovietic. Primele organizaţii au fost înfiinţate de judeţul Rosoşan, în formă de comunităţi religioase. Toţi membrii sectei purtau cruci albe pe hainele lor. Secta a luptat împotriva furnizării de cereale organele sovietice, împotriva organizării de cooperative sovietice şi a răspândit zvonuri că pentru comunişti se apropie noaptea Sf. Bartolomeu. Au afirmat: «Se apropie noaptea când vor fi ucişi toţi acei cari nu poartă crucea albă». In anul 1922 secta a început teroarea contra comuniştilor, asasinând corespondenţi şi fruntaşi comunişti. Secta s-a întins în întreaga gubernie Voronej. Abia în prezent poliţia sovietică «GFU» a reuşit să împiedice activitatea sectei, descoperind şi arestând pe toţi conducătorii ei. Congresul internaţional al Camerilor de Comerţ Varşovia, (Cepo).—Zilele acestea se ţine la Roznan congresul internaţional al Camerilor de Comerţ şi Industrie, la care participă delegaţi din Austria, Cehoslovacia, România, Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia şi Polonia. După prima şedinţă plenară, participanţii au vizitat Expoziţia generală Poloneză. Lucrările congresului au fost împărţite în comisiuni. Având în vedere raporturile economice din Europa centrală şi Sud-estică, desbaterile de la Poznan vor avea o mare importanţă politică economică. Pe lângă chestiunile generale, referitoare la viaţa economică a diferitelor state, diferite delegaţiuni se vor folosi de intrevederile de la Poznan pentru rezolvarea a unor importante chestiuni speciale. La Poznan va avea loc şi o conferinţă specială Polono-Română la care delegaţii Camerilor de Comerţ vor desbate modalităţile tratatului comercial, pentru realizarea căruia se duc în prezent tratative. La Poznan au sosit şi reprezentanţi ai numeroase firme de export în vederea unor tranşaţii comerciale importante. Şcoala normală dela Bădeni a încăput pe mâini bune! Odată cu ieşirea fostului director Ion Onu la pensie, direcţia acestei şcoli normale a fost încredinţată Prea cucernicului Preot Bosie din Cepleniţa, împătimit naţional-ţărănist, în veci neconsolat, că n’a putut fi deputat şi el odată cn rentează însă şi şcoale normală. Numai după câteva luni de direcţie şi-a cumpărat Sf. Sa maşină, încât mai des la volan decât în mijlocul normaliştilor. Ne via de acolo veşti cumiă grădina şcolii şi câmpul de experienţa de 22 ha., sunt acoperite de bălării şi plante ce mor din lipsa unei griji a gospodarului director. Noi sfătuim pe această cale pe cineva din cei ce se adună în clubul guvernamental, să-i sugereze dlui Mihalache ideea de a i scrie şi Părintelui Bosie, directorul şcolii normale din Bădeni un bileţel special prin care să-l îndemne a avea mai multă grijă de pământul şcolii, care aşa cum este lucrat astăzi, constituie o ruşine aceia ce se mai chiamă şcoală şi învăţătură ! Informaţii — Valabilitatea permiselor de călătorie a ziariştilor precum şi acele cu 50 la sută reducerea funcţionarilor au fost prelungite până la 1 Octombrie a. c. — D. Mihalache ministrul Domeniilor a decis să modifice legea pentru reprimarea fraudelor în vinicultură, pentru a crea noul resursa fiscala. Anunţând faptul ziarul ăluî Iorga face următorul comentar: „Dar de când interesele fiscale sunt puse deasupra interesului general care în cazul de faţă priveşte de aproape sănătatea publică şi viaţa cetăţenilor ? Am ajuns oare în aşa hal de sâlbâtăcie încât pentru raţiuni de fiscalicalitate să se lase viaţa consumatorilor la discreţia otrăvitorilor publici ? Membrii guvernului încep să fie obsedaţi de ideia fixă a fiscalităţii. — Marţi 3 August va începe la Consiliul de Război, judecarea proceselor mai multor militari acuzaţi de diferite fapte infamante. — Doi «picolo» de la batăria Eliade, câştigînd importante sume de bani, au hotărât să chefuiască. Intr’adevăr au cumpărat de la Pogor câteva sticle de coniac fin, începând să bele. Din această cauză ei s’au ales cu grave intoxicaţii. Ia stare de nesimţire au fost transportaţi la Spitalul Sf. Spiridon, unde au fost internaţi pentru a li se da îngrijirile necesare.Mâine 1 Septembrie începe la Liceul Internat concursul de admitere a elevilor în clasa întâia.