Mişcarea, octombrie 1929 (Anul 23, nr. 221-246)
1929-10-01 / nr. 221
ANDI XXIII 221 Dl. Ch. Rist asupra situaţiei financiare din ţara Ce constată $ ce nu spune tehnicianul financiar al Franţei Dl. Ch. Rist consilierul tehnic francez ataşat pe lângă Banca Naţională a României,—conform clauzelor din contractul împrumutului extern pentru stabilizare—a acordat un interview ziarului guvernamental asupra situaţiei financiare din ţară. Interview de complezenţă pe care-l aprobăm fără rezervă din interesul suprem de a răspândi în străinătate informaţiunele cele mai bune despre ţară—fiindcă nu putem adopta sistemul discreditării, pe care l’au utilizat naţional-ţărăniştii la ajunul venirii la guvern, şi în timpul în care urmau tratativele pentru realizarea împrumutului pe care guvernul liberal nu l’a acceptat în condiţiunele aprobate de guvernul d- lui Maniu. Vom face totuşi unele adnotări pe interviewul tehnicianului francez. » Dl. Charles Rist afirmă că stabilizarea leului nostru este asigurată. «Asigurată» fiindcă acesta a fost rostul «iîmprumutului de stabilismn», dar nu fi înfăptuită. Stabilizarea se presenta şi anul trecut în starea în care se menţine azi, încât nu ştim prin ce prismă a’ar putea vedea in momentul de faţă o perspectivă mai înfloritoare de cât atunci. Dl. Rist pune în evidenţă rolul suprem al Băncii Naţionale. Cine nu ftie aceasta ? Dacă s’au găsit unii oameni politici cari au contestat faptul—pentru anumite interese—toată lumea ftie că primul institut de credit din ţara noastră în vremurile cele mai critice, a fost Banca Naţională care a dat cele mai preţioase ajutoare fi în anumite împrejurări a stat la dispoziţia statului, cum n’ar fi putut sta nici strainatatea.*■ ca priveşte „influeaţ« recoltai asapra economiei naţionsise ţării“ d. Ch. Rist eliberează un certificat de compozeaţă governolsi, strecurând cu multă delicateţă aluzia la creditar pe care-l necesită agricultorii. Este foarte adevaret că producţia agricolă este anul acesta incomparabil superioară faţă de producţia anului trecut, dar agricultura şi agricultorii sunt astăzi în mare suferinţă, din cauză că guvernul nu a făcut nimic în această direcţiune — ceea ce spune şi d. Rist in forma amlatică. * Optimist cum e—şi pentru interese externe ne pare bine că e optimist — d. Charles Rist îşi exprimă speranţa că finanţele publice se vor îmbunătăţi. Când? Şi sperăm! Dar este foarte semnificativă partea finală a declaraţiilor, în care d. Ch. Rlst preconizează pentru guvern o politică financiară „energică şi chibzuita“ vorbind de deficitul budgetar care ameninţă speranţele stabilizării şi ce e mai grav, care se poate repeta şi la anul —dacă guvernul va continua sistemul de azi. Şeful guvernului trebue să cetească printre rândurile acestor declaraţiuni ceea ce spune şi mai ales ceea ce nu spune d. Rist, în cere este atât de transparent. Dacă recolta e bună , să nu uităm că fam se sbate în criza cea mai cumplită: criza de producţie şi consumaţie, criza de credite, scăderea valorilor, deprecierea recoltei, specula carneţei, greutatea impozitelor şi totala lipsă de orientare, sunt unele din fenomenele acestei crize despre care tecnicianul francez, deşi le cunoaşte, nu le-a amintit. Datoria d-lui Maniu Dl. Maniu se află în posesiunea raportului de ancheta asupra grozăviilor petrecute la Lupeni. Primul ministru are acum și acest supliment de anchetă pe care a cerut-o unei noul comisiuni. Indiferent de modul cum a fost făcută noua anchetă și de cuprinsul raportului,d. Maniu este acum dator să aducă sancţiunile aşteptate de toată lumea şi cerută pănă şi de presa care TI este atât de favorabilă. Primul ministru mal este dator să fim seamă şi de memoriul pe care I l’a înaintat şi Inspectorul general muncitoresc din Arad. Aşteptăm cuvântul şi sancţiunea şefului guvernului. — Ziarul „Universul“ relevă în numărul de azi saumpetea extraordinară a lemnelor la laţi, arătând că pentru a specula populaţia angrosiştii nu aduc cantităţile necesare, spre a putea stoarce preţuri cât mai mari. Vom arăta că acum, când transportul e favorabil, se percepe 10000 lei de vagon. Adăugaţi transportul, tăiatul şi lipsa la cântare şi vagonul de lemne revine la 13—14.000 lei. Am dori să ştim ce măsură înţelege a lua d. Cananău, spre a veni în apărarea populaţiei. ECOURI ADRIAN VEREȘ, autorului volumului de versuri cunoscut Iaşului, şi al unor lucrări dramatice jucate pe scenele bucureştene a prezentat teatrului naţional din Bucureşti o nouă lucrare «DELIR» care a fost pusă în repertorul actualei stagiuni teatrale. * STAGIUNEA teatrului se deschide la Iaşi cu «Coana Chiriţa» de Vasile Alexandri. «Mişcarea» revendică această iniţiativă. De nenumărate ori am stăruit în această direcţiune cerând ca să se reia mai tot repertorul bardului de la Mirceşti. Aceasta pentru bine cunoscutul motiv ca generaţia actuală să cunoască şi repertorul naţional. «Boerii» şi «Ciocoii» „Cinei-Cinei" «Piatra din Casă» şi celelalte vodeviluri muzicale ale lui Alexandri vor trezi oricând interesul marelui public. ARTISTUL Calboreanu de la teatrul naţional din Bucureşti povestindu-şi cariera în «Rampa» evocă impresionant şi pios pe maestrul seu, pe uitatul artist dramatic şi profesor de Conservator State Dragomir. Artistul Calboreanu care i-a fost elev, vorbeşte de profesorul seu cu multă căldură şi cu tot entuziasmul cuvenit unui îndrumător pe terenul artei. E un binemeritat omagiu adus aceluia care a fost un actor în sensul bun al cuvântului şi care a adus teatrului ieşan preţioase contribuţii sub toate raporturile. «A murit la 15 Februarie 1920. Un pios omagiu memoriei lui»—închee fostul seu elev, artistul Colboreanu. , Ministerul instrucţiunei a dispus ca şcoala normală de băieţi din Bădeni-Iaşi să funcţioneze anul acesta numai cu clasa 11-a şi a VI-a urmând ca de la anul să le desfiinţeze şi pe acestea. Alegerea de ieri SUCCESUL NOSTRU Rezultatul alegerii de ieri a nouilor membrii a ctinirii de comerţ, institue un întrecut succes pentru organizaţia noastră. Lista d-lui Ion Botez, cum era de aşteptat, a triumfat, fiindcă ea a fost numai din reprezentanţii comerţului şi industriei, fiind sprijinită de partidul liberal. In alegerea de ieri a fost biruit atât dl. Cananău care după ce şi-a retras candidatura, s’a pretat a face pe agentul d-lui Cerkez, cât şi organisiţia averescană. Partidul nostru a luptat deci atât împotriva naţional-ţărăniştilor cât şi împotriva averescanilor. Lista d-lui I. Botez a fost aleasă in întregim la toate categoriile, obţinând mari majorităţi de voturi. Campania de presă pe care au aranjat-o adversarii noştri a avut un efect contrar, căci alegătorii au înţeles reaua credinţă cu care este alimentată, şi au votat lista în întregime, fără cea mai mică modificare, Iaşul şi Vasluiul au manifestat pentru partidul liberal şi pentru valorosul său reprezentant, dl. I. Botez. tăţei în aplauzele unanime. Şedinţa Societăţei „Cultul Eroilor" se redeschide cu acelaş numeros public azistent. Dl. locot. col. Manole secretarul societăţei citeşte darea de seamă asupra activităţii societăţei depuse până în prezent. Se votează apoi noul budget. Dl. general Zadik închee prin a mulţumi tuturor membrilor Societăţii pentru activitatea prodigioasă depusă. Şedinţa se închide la ora 12 din zi Dl. Mihalache cere „moratoriul agricol . Autorul răvaşelor cătră agricultori, învăţătorul transformat in agronom, dl. Mihalache, convins că nici el personal, nici guvernul întreg, nu au nici o soluţie în chestia crizei agricole, a aranjat prin anumite ziare semi guvernamentale o vie propagandă în favoarea unui morator agricol. Am fost convinşi de la început că ideia este a d-lui Mihalache, care vede salvarea momentană în acest moratoriu, fără a se gândi la consecinţele lui dezastruoase. In conferinţa ţinută la Finanţecare continuă şi azi dăl. Mihalache a inzistat asupra necesităţii acestui morator,în lipsă de cită soluţie. Căci dl. Mihalache a declarat-o în conferinţă că nu are altă soluţie. Şi aluneca ne întrebăm, ce rost mai au versiunile „Creditului Agricol“ despre care vorbeşte şi dl. Ch. Rist în declaraţiile despre care ne ocupăm în altă parte a ziarului—şi de ce atâtea ■ alte promisiuni zadarnice cari s’au do- vedit toate irealizabile ? Dar aşteptăm rezultatul conferinţei dela Finanţe şi hotărârea ce se va a- dopta—pentru a reveni asupra ches- jiunii. Şedinţa societăţilor A. R. P. A. şi „Cultul eroilor“ In localul palatului Roznovanu, corpul IV armată, a avut loc dri dimineaţă şedinţele societâţei pentru propaganda aviaţiei şi „Cultul Eroilor“. A luat parte numeroşi membi ai societăţilor în majoritate ofiţeri. Comitetul societăţii A. R. P. A. îşi deschide şedinţa prin cuvântul d lui general I. Zadik. Ia câteva cuvinte d-sa mulţumeşte marelui număr de azistenţî şi dă cuvântul d-lui general Botez care îşi exprimă satisfacţia de a avea un aşa de mare număr de membri prezenţi. Dl. căpitan Petreanu Gheorghe citeşte apoi întreaga dare de seamă şi raportul cenzorilor. D-na arată stagiul de activitate al societăţii care a crescut în ultimul timp simţitor, cu preţiosul concurs al d-nelor şi d-relor din societatea ieşeană care au chemat pentru a spori fondurile necesare societâţei. Iau parte apoi la discuţii asupra cheltuelilor d-on general Botez şi colonel Mişu Hristescu. Dl. colonel Hristescu fost secretar al societăţei arată cu această ocaziune încrederea ce o are în societate, aprobându-i-se propunerea în unanimitate asupra unor cheltueli de ordin strict necesar al societăţei. Se dă descărcare bugetului şi se aprobă noul buget. După terminarea discuţiilor şedinţa se suspendă. Dl. general Zadik mulţumind încă odată tuturor celor prezenţi şi dlui general Botez pentru activitatea rodnică şi dezinteresată pe care o depune. La sfârşitul şedinţei, dl. general Zadik e proclamat membru de onoare al socie ! Ofensiva d-lui Costăchescu Dl. Costăchescu a prevastt o adevărată ofgasivâ împotriva culturii ngţionate. După desfiinţarea atâtor ştoli de foste categorii!?, şi după isgovirea aumsroşitor «!«v! din licee—actualul ministru a! şcolilor a poroit o adevărată Campania şi împotriva lavăţâmântalul universitar. Dl. Costăchiscu nu numi că a refuzat a da cai mai mic etator universităţilor, dar, dimpotrivă, a redus sumele, destul de Infime, destiaat® laboratoarelor. Bina înţeles ci la rândul acestor laboratoare nu figurează şi „tabsistorm“ d-lui Costăchiscuu care serveşte acum mai mult pentru concilibulels ssîe pol tise, dei cât studeaţimii. Profesorii universitari din Bucureşti şi Cluj, la care s’au raliat şi cai din Iaşi vor protesta temei oficial împotriva acestei ofensive pe care a pornit-o d. Costichescu, ministrul desfiinţării şcolilor şi al distrugerii culturii naționale. ADNOTĂRI POLITICE Ştiri rele pentru industria naţională : Oficiosul guvernului anunţă că dl. Madgearu va avea la Paris numeroase conferinţe în chestiuni ce interesează industria şi petrolul românesc..... • Bătrânul ziarist. 1. Pizani, constată că presa noastră e în plină propăşire, faţă da presa din trecut. Exact. Unele ziare au propăşit into’atâta încăt au fost comercializate de guvernul d-lui Maniu..... * S. 8. Economul Jincoca,—membru figurant în comisia interimară a municipiului, fără nici o deligaţie—a fost numit pe ziua de azi inspector de religie în învăţământul secundar. Dl. Ştein „ajutorul d-lui Cananău, a felicitat călduros pe sfinţia sa, spunândui în englezeşte: «ZÄ3 right man an the right place /» » Cea mai nouă braşoavă pe ziua de azi Dl. Ion Păcală a fost numit revizor şcolar la Braşov! I Informaţii — Dr. Gh. I. Brăianu a plecat la Bucureşti spre a luaparte la consfătuirea şefilor organizaţiei naţional-liberale din întreaga ţară, consfătuire care are loc Mercuri 2 Octombrie a. c. sub preşidenţia d-lui Vintilă Brătianu. — Cu începere de mâine 1 Octombrie se desfiinţează rapidul Pullman. — Mâine se deschid cursurile la şcoala de Belle-Arte. Concursul de admitere va începe la 9 Octombrie a. c. I — La şcoala de meserii „V. Mălinescu“ din Iaşi a fost numit maestru dl. V. Mo Iroşanu în locul d-lui A. Dumitrovici pus în disponibilitate. I — Ministerul Instrucţiunei a aprobat concediul de studii în străinătate pe anul şcolar curent. I S. S. Preotului Gh. Petrovanu profesor titular de religie la Liceul Naţional. I — Mâine se încep cursurile la Conservatorul de muzică din localitate. MARȚI 1 OCTOMBRIE 1929 | IN AMINTIBEA LUI TH. BURADA Mâine dimineaţă are loc solemnitatea deschiderii cursurilor la Conservatorul de muzică şi artă dramatică. Cu acest prlej va avea loc comemorarea lui Th. Burada, cunoscutul istoriograf, care a fost cel întăi profesor de violină, onorific, la Conservator şi care a depus în tot timpul vieţii sale, o activitate rodnică pentru progresul,acestei instituţiuni. Din iniţiativa dlui N. Teodorescu, directorul Conservatorului, se vor aranja cu acest prilej portretul său precum şi al defunctului profesor Ath. Teodorini, care a fost adus în ţară, din Macedonia, de cătră Teodor Burada. La solemnitatea pioasă de mâine vor asista pe lăngă profesorii şcolii, membrii comitetului şcolar şi numeroşi invitaţi. SOVIETIZAREA TEATRELOR DIN RUSIA Sovietizarea teatrelor din Rusia progresează din an în an. Presa sovietică, în special „Isventia", afirmă că din punct de vedere comunist şi cel al construcţiei socialiste, teatrul din Rusia nu a ajuns la prea mari realizări. Ia stagiunea teatrală de iarnă vor fi montate la Moscova 50 premiere, în cea mai mare parte piese scrise de autori sovietici contemporani. In afară de Teatrul de operă a lui Stanislavski, toate teatrele din Moscova au în repertoar piese cu teme sovietice, dar aceste piese sunt în cele mai multe cazuri neactuale, tratând chestiuni cari au legături indirecte cu viața sovietică, sau teme învechite din timpul războiului civil. In anul acesta organele sovietice au luat o adevărată ofensivă pentru sovietizarea operei. Din repertorioarul operei au fost înlăturate o serie de opere, cari prin idiologia lor nu se potrivesc vieţii sovietice («Aida», «Traviata» etc) şi în locul lor , publicul va asista la câteva nouă opere şi bilete. In primul rând vine baletul «Footbalistul» de Oransky, din viaţa actuală sovietică, apoi opera «Atacul» descriind un episod din lupta trupelor albe ale lui Mamontov împotriva armatei sovietice. Aceste două vor fi jucate la al 2-lea Teatru de operă. Noua operă „Orașul vânturilor“ de Kniper va fi reprezentată la Teatrul Muzical «Nemirovici Dancenko". In repertoarul dramatic, după cum am mai pomenit, numai două piese sunt în legătură cu problemele politice actuale. Acestea sunt: «împuşcătura» de Bezimenski și „Gospodăria" de Karavaev. Prima va fi reprezentată la teatrul Mejerchold, a doua Ia 2 lea Teatru de Artă din Moscova. Teatrul Mejerchold va monta în stagiunea actuală trei piese noui: «Comandantul corpului 2» de Selvinski, „Vreau un copil“ de Tretiakov şi «împuşcătura» de Bezimenski. Fiecare din aceste trei reprezentaţii va naşte vii desbateii, deoarece piesele tratează diferite probleme actuale. In special se vor învinge vii discuţii în jurul piesei «Vreau un copil», în care autorul I tratează chestiunea îmbunătăţită materialului uman şi problemele generaţiei viitoare. Mejerchold va face din această reprezentaţie un spectacol de discuţii. In timpul dialogurilor vor interveni şi câţiva