Mişcarea, octombrie 1929 (Anul 23, nr. 221-246)

1929-10-01 / nr. 221

ANDI XXIII 221 Dl. Ch. Rist asupra situaţiei financiare din ţara­ ­­Ce constată $­ ce nu spune tehnicianul finan­ciar al Franţei Dl. Ch. Rist consilierul tehnic francez ataşat pe lângă Banca Naţională a Româ­niei,—conform clauzelor din contractul împrumutului extern pentru stabilizare—a acordat un interview ziarului guvernamen­tal asupra situaţiei financiare din ţară. Interview de complezenţă pe care-l a­­probăm fără rezervă din interesul suprem de a răspândi în străinătate informaţiu­­nele cele mai bune despre ţară—fiindcă nu putem adopta sistemul discreditării, pe care l’au utilizat naţional-ţărăniştii la aju­nul venirii la guvern, şi­ în timpul în care urmau tratativele pentru realizarea împru­mutului pe care guvernul liberal nu l’a acceptat în condiţiunele aprobate de gu­vernul d- lui Maniu. Vom face totuşi unele adnotări pe in­terviewul tehnicianului francez. » Dl. Charles Rist afirmă că stabili­zarea leului nostru este asigurată. «A­­sigurată» fiindcă acesta a fost rostul «iîmprumutului de stabilismn», dar nu fi înfăptuită. Stabilizarea se presenta şi anul trecut în starea în care se men­ţine azi, încât nu ştim prin ce prismă a’ar putea vedea in momentul de faţă o perspectivă mai înfloritoare de cât atunci. Dl. Rist pune în evidenţă rolul su­prem al Băncii Naţionale. Cine nu ftie aceasta ? Dacă s’au găsit unii oameni politici cari au contestat faptul—pen­tru anumite interese—toată lumea ftie că primul institut de credit din ţara noastră în vremurile cele mai critice, a fost Banca Naţională care a dat cele mai preţioase ajutoare fi în anumite împrejurări a stat la dispozi­ţia statului, cum n’ar fi putut sta nici strainatatea.*­­■ ca priveşte „influeaţ« recoltai asapra economiei naţionsis­e ţării“ d. Ch. Rist eliberează un certificat de compozeaţă governolsi, strecu­­rând cu multă delicateţă aluzia la creditar pe care-l necesită agricultorii. Este foarte adevaret că producţia agricolă este anul acesta incompara­­bil superioară faţă de producţia a­­nului trecut, dar agricultura şi agri­cultorii sunt astăzi în mare suferin­ţă, din cauză că guvernul nu a făcut nimic în această direcţiune — ceea­ ce spune şi d. Rist in forma amlatică. * Optimist cum e—şi pentru in­terese externe ne pare bine că e optimist — d. Charles Rist îşi exprimă speranţa că finanţele publice se vor îmbunătăţi. Când? Şi sperăm! Dar este foarte semnificativă partea finală a declaraţiilor, în care d. Ch. Rlst preconizează pentru guvern o politică finan­ciară „energică şi chibzuita“ vor­bind de deficitul budgetar care ameninţă speranţele stabilizării şi ce e mai grav, care se poate repeta şi la anul —dacă guver­nul va continua sistemul de azi. Şeful guvernului trebue să ce­­tească printre rândurile acestor declaraţiuni ceea­ ce spune şi mai ales ceea­ ce nu spune d. Rist, în cere este atât de transparent. Dacă recolta e bună , să nu uităm că fam se sbate în criza cea mai cumplită: criza de pro­ducţie şi consumaţie, criza de credite, scăderea valorilor, de­precierea recoltei, specula carne­ţei, greutatea impozitelor şi to­tala lipsă de orientare, sunt une­le din fenomenele acestei crize despre care tecnicianul francez, deşi le cunoaşte, nu le-a amintit. Datoria d-lui Maniu Dl. Maniu se află în posesiu­nea raportului de ancheta asu­pra grozăviilor petrecute la Lu­­peni. Primul ministru are acum și acest supliment de anchetă pe care a cerut-o unei noul com­i­­siuni. Indiferent de modul cum a fost făcută noua anchetă și de cu­prinsul raportului,d. Maniu este acum dator să aducă sancţiunile aşteptate de toată lumea şi ce­rută pănă şi de presa care TI este atât de favorabilă. Primul ministru mal este da­tor să fim­ seamă şi de memo­riul pe care I l’a înaintat şi In­spectorul general muncitoresc din Arad. Aşteptăm cuvântul şi sancţiu­nea şefului guvernului. — Ziarul „Universul“ relevă în numărul de azi saumpetea extraor­dinară a lemnelor la laţi, arătând că pentru a specula populaţia an­grosiştii nu aduc cantităţile necesare, spre a putea stoarce preţuri cât mai mari. Vom arăta că acum, când trans­portul e favorabil, se percepe 10000 lei de vagon. Adăugaţi transportul, tăiatul şi lipsa la cântare şi vago­nul de lemne revine la 13—14.000 lei. Am dori să ştim ce măsură înţe­lege a lua d. Cananău, spre a veni în apărarea populaţiei. ECOURI ADRIAN VEREȘ, autorului volumului de versuri cunoscut Iaşului, şi al unor lu­crări dramatice jucate pe scenele bucu­­reştene a prezentat teatrului naţional din Bucureşti o nouă lucrare «DELIR» care a fost pusă în repertorul actualei stagiuni teatrale. * STAGIUNEA teatrului se deschide la Iaşi cu «Coana Chiriţa» de Vasile Ale­xandri. «Mişcarea» revendică această iniţiativă. De nenumărate ori am stăruit în această direcţiune cerând ca să se reia mai tot repertorul bardului de la Mirceşti. Aceasta pentru bine cunoscutul motiv ca generaţia actuală să cunoască şi repertorul naţional. «Boerii» şi «Ciocoii» „Cinei-Cinei" «Piatra din Casă» şi celelalte vodeviluri muzicale ale lui Alexandri vor trezi ori­când interesul marelui public.­­ ARTISTUL Calboreanu de la teatrul na­ţional din Bucureşti povestindu-şi cariera în «Rampa» evocă impresionant şi pios pe maestrul seu, pe uitatul artist dramatic şi profesor de Conservator State Dra­­gomir. Artistul Calboreanu care i-a fost elev, vorbeşte de profesorul seu cu multă căl­dură şi cu tot entuziasmul cuvenit unui îndrumător pe terenul artei. E un bine­meritat omagiu adus aceluia care a fost un actor în sensul bun al cuvântului şi care a adus teatrului ieşan preţioase con­tribuţii sub toate raporturile. «A murit la 15 Februarie 1920. Un pios omagiu memoriei lui»—închee fostul seu elev, artistul Colboreanu. , Ministerul instrucţiunei a dispus ca şcoala normală de băieţi din Bădeni-Iaşi să funcţioneze anul acesta numai cu clasa 11-a şi a VI-a urmând ca de la anul să le desfiinţeze şi pe acestea. Alegerea de ieri SUCCESUL NOSTRU Rezultatul alegerii de ieri a nouilor membrii a ctinirii de comerţ, institue un întrecut succes pentru organizaţia noastră. Lista d-lui Ion Botez, cum era de aşteptat, a triumfat, fiindcă ea a fost numai din reprezentanţii comerţului şi industriei, fiind sprijinită de partidul liberal. In alegerea de ieri a fost biruit a­­tât dl. Cananău care după­ ce şi-a re­tras candidatura, s’a pretat a face pe agentul d-lui Cerkez, cât şi organisi­­ţia averescană. Partidul nostru a lup­tat deci atât împotriva naţional-ţără­­niştilor cât şi împotriva averescanilor. Lista d-lui I. Botez a fost aleasă in întregim la toate categoriile, obţinând mari majorităţi de voturi. Campania de presă pe care au aran­jat-o adversarii noştri a avut un efect contrar, căci alegătorii au înţeles reaua credinţă cu care este alimentată, şi au votat lista în întregime, fără cea mai mică modificare, Iaşul şi Vasluiul au manifestat pen­tru partidul liberal şi pentru valoro­sul său reprezentant, dl. I. Botez. tăţei în aplauzele unanime. Şedinţa Societăţei „Cultul Eroilor" se redeschide cu acelaş numeros public azis­­tent. Dl. locot. col. Manole secretarul so­­cietăţei citeşte darea de seamă asupra ac­tivităţii societăţei depuse până în prezent. Se votează apoi noul budget. Dl. general Zadik închee prin a mulţu­mi tuturor membrilor Societăţii pentru ac­tivitatea prodigioasă depusă. Şedinţa se închide la ora 12 din zi Dl. Mihalache cere „moratoriul agricol . Autorul răvaşelor cătră agricultori, învăţătorul transformat in agronom, dl. Mihalache, convins că nici el per­sonal, nici guvernul întreg, nu au nici o soluţie î­n chestia crizei agricole, a aranjat prin anumite ziare semi guver­namentale o vie propagandă în favoa­rea unui morator agricol. Am fost convinşi de la început că i­­deia este a d-lui Mihalache, care vede salvarea momentană în acest moratoriu, fără a se gândi la consecinţele lui de­zastruoase. In conferinţa ţinută la Finanţe­­care continuă şi azi dăl. Mihalache a inzistat asupra necesităţii acestui mo­­rator,în lipsă de cită soluţie. Căci dl. Mihalache a declarat-o în confe­rinţă că nu are altă soluţie. Şi aluneca ne întrebăm, ce rost mai au versiunile „Creditului Agricol“ des­pre care vorbeşte şi dl. Ch. Rist în de­claraţiile despre care ne ocupăm în altă parte a ziarului—şi de ce atâtea ■ alte promisiuni zadarnice cari s’au do-­­ vedit toate irealizabile ? Dar aşteptăm rezultatul conferinţei­­ dela Finanţe şi hotărârea ce se va a-­­ dopta—pentru a reveni asupra ches- j­iunii. Şedinţa societăţilor A. R. P. A. şi „Cultul eroilor“ In localul palatului Roznovanu, corpul IV armată, a avut loc dri dimineaţă şe­dinţele societâţei pentru propaganda avia­ţiei şi „Cultul Eroilor“. A luat parte numeroşi memb­i ai socie­tăţilor în majoritate ofiţeri. Comitetul so­­cietăţii A. R. P. A. îşi deschide şedinţa prin cuvântul d lui general I. Zadik. Ia câteva cuvinte d-sa mulţumeşte marelui număr de azistenţî şi dă cuvântul d-lui general Botez care îşi exprimă satisfacţia de a avea un aşa de mare număr de mem­bri prezenţi. Dl. căpitan Petreanu Gheorghe citeşte apoi întreaga dare de seamă şi raportul cenzorilor. D-na arată stagiul de activitate al so­cietăţii care a crescut în ultimul timp sim­ţitor, cu preţiosul concurs al d-nelor şi d-relor din societatea ieşeană care au che­­mat pentru a spori fondurile necesare so­­cietâţei. Iau parte apoi la discuţii asupra chel­­tuelilor d-on­ general Botez şi colonel Mi­­şu Hristescu. Dl. colonel Hristescu fost secretar al societăţei arată cu această o­­caziune încrederea ce o are în societate, aprobându-i-se propunerea în unanimitate asupra unor cheltueli de ordin strict ne­cesar al societăţei. Se dă descărcare bu­getului şi se aprobă noul buget. După terminarea discuţiilor şedinţa se suspendă. Dl. general Zadik mulţumind în­că odată tuturor celor prezenţi şi d­lui ge­neral Botez pentru activitatea rodnică şi dezinteresată pe care o depune. La sfârşitul şedinţei, dl. general Zadik e proclamat membru de onoare al socie­ ! Ofensiva d-lui Costă­­chescu Dl. Costăchescu a prevastt o ade­vărată ofgasivâ împotriva culturii ngţionate. După desfiinţarea atâtor ştoli de foste categorii!?, şi după isgovirea aumsroşitor «!«v! din licee—actualul ministru a! şcolilor a poroit o ade­vărată Campania şi împotriva lavă­­ţâmântalul universitar. Dl. Costăchiscu nu num­i că a re­fuzat a da cai mai mic etator uni­versităţilor, dar, dimpotrivă, a redus sumele, destul de Infime, destiaat® laboratoarelor. Bina înţeles ci la rândul acestor laboratoare nu figu­rează şi „tabsistorm“ d-lui Costă­­chiscuu care serveşte acum mai mult pentru concilibulels ssîe pol tise, de­­i cât studeaţimii.­­ Profesorii universitari din Bucu­­­­reşti şi Cluj, la care s’au raliat şi cai din Iaşi vor protesta te­mei oficial împotriva acestei ofensive pe care a pornit-o d. Costichescu, ministrul desfiinţării şcolilor şi al distrugerii culturii naționale. ADNOTĂRI POLITICE Ştiri rele pentru industria naţională : Oficiosul guvernului anunţă că dl. Madgearu va avea la Paris numeroase conferinţe în chestiuni ce interesează industria şi petrolul românesc..... • Bătrânul ziarist­­. 1. Pizani, cons­tată că presa noastră e în plină pro­păşire, faţă da presa din trecut. Exact. Unele ziare au propăşit in­to’atâta încăt au fost comercializate de guvernul d-lui Maniu..... * S. 8. Economul Jincoca,—membru figurant în comisia interimară a mu­nicipiului, fără nici o deligaţie—a fost numit pe ziua de azi inspector de re­ligie în învăţământul secundar. Dl. Ştein „ajutorul­ d-lui Cananău, a felicitat călduros pe sfinţia sa, spu­­nândui în englezeşte: «ZÄ3 right man an the right place /» » Cea mai nouă braşoavă pe ziua de azi Dl. Ion Păcală a fost numit revizor şcolar la Braşov! I Informaţii — Dr. Gh. I. Br­ăianu a plecat la Bucureşti spre a lua­­parte la consfătuirea şefilor organizaţiei na­­­­ţional-liberale din întreaga ţară, consfătuire ca­re are loc Mercuri 2 Octombrie a. c. sub preşiden­­­­ţia d-lui Vintilă Brătianu.­­ — Cu începere de mâine 1 Octombrie se desfiinţează rapidul Pullman. — Mâine se deschid cursurile la şcoala de Belle-Arte. Concursul de admitere va începe la 9­­ Octombrie a. c. I — La şcoala de meserii „V. Măline­scu“­­ din Iaşi a fost numit maestru dl. V. Mo­ I­roşanu în locul d-lui A. Dumitrovici pus­­ în disponibilitate. I —­ Ministerul Instrucţiunei a aprobat­­ concediul de studii în străinătate pe anul­­ şcolar curent. I S. S. Preotului Gh. Petrovanu profesor­­ titular de religie la Liceul Naţional. I — Mâine se încep cursurile la Conser­­­­vatorul de muzică din localitate. MARȚI 1 OCTOMBRIE 1929 | IN AMINTIBEA LUI TH. BURADA Mâine dimineaţă are loc solemnitatea deschiderii cursurilor la Conservatorul de muzică şi artă dramatică. Cu acest prlej va avea loc comemo­rarea lui Th. Burada, cunoscutul istorio­graf, care a fost cel întăi profesor de violină, onorific, la Conservator şi care a depus în tot timpul vieţii sale, o activi­­tate­ rodnică pentru progresul,­­acestei in­­stituţiuni. Din iniţiativa d­lui N. Teodorescu, di­rectorul Conservatorului, se vor aranja cu acest prilej portretul său precum şi al defunctului profesor Ath. Teodorini, care a fost adus în ţară, din Macedonia, de cătră Teodor Burada. La solemnitatea pioasă de mâine vor a­­sista pe lăngă profesorii şcolii, membrii comitetului şcolar şi numeroşi invitaţi. SOVIETIZAREA TEA­TRELOR DIN RUSIA Sovietizarea teatrelor din Rusia progre­sează din an în an. Presa sovietică, în special „Isventia", afirmă că din punct de vedere comunist şi cel al construcţiei so­cialiste, teatrul din Rusia nu a ajuns la prea mari realizări. Ia stagiunea teatrală de iarnă vor fi montate la Moscova 50 premiere, în cea mai mare parte piese scrise de autori so­vietici contemporani. In afară de Teatrul de operă a lui Sta­nislavski, toate teatrele din Moscova au în repertoar piese cu teme sovietice, dar aceste piese sunt în cele mai multe ca­zuri neactuale, tratând chestiuni cari au legături indirecte cu viața sovietică, sau teme învechite din timpul războiului ci­vil. In anul acesta organele sovietice au luat o adevărată ofensivă pentru sovietizarea o­­perei. Din repertorioarul operei au fost înlă­turate o serie de opere, cari prin idiolo­­gia lor nu se potrivesc vieţii sovietice («Aida», «Traviata» etc) şi în locul lor , publicul va asista la câteva nouă opere şi bilete. In primul rând vine baletul «Footbalis­­tul» de Oransky, din viaţa actuală so­vietică, apoi opera «Atacul» descriind un episod din lupta trupelor albe ale lui Ma­montov împotriva armatei sovietice. Aceste două vor fi jucate la al 2-lea Teatru de operă. Noua operă „Orașul vânturilor“ de Kniper va fi reprezentată la Teatrul Mu­zical «Nemirovici Dancenko". In repertoarul dramatic, după cum am mai pomenit, numai două piese sunt în legătură cu problemele politice actuale. Acestea sunt: «împuşcătura» de Bezi­­menski și „Gospodăria" de Karavaev. Prima va fi reprezentată la teatrul Me­­jerchold, a doua Ia 2 lea Teatru de Artă din Moscova. Teatrul Mejerchold va monta în sta­giunea actuală trei piese noui: «Coman­dantul corpului 2» de Selvinski, „Vreau un copil“ de Tretiakov şi «împuşcătura» de Bezimenski. Fiecare din aceste trei reprezentaţii va­­ naşte vii desbateii, de­oarece piesele tra­­­­tează diferite probleme actuale. In spe­­­­cial se vor învinge vii discuţii în jurul­­ piesei «Vreau un copil», în care autorul I tratează chestiunea îmbunătăţită materia­lului uman şi problemele generaţiei vii­­t­­oare. Mejerchold va face din această repre­­­­zentaţie un spectacol de discuţii. In tim­pul dialogurilor vor interveni şi câţi­va

Next